284 matches
-
lor, ca și urmașii noștri să facă la fel pentru noi”. La „De-ale gospodăriei” se adăugau alte îndemnuri cu deviza „de ținut minte”: nu ucideți cârtițele!; nu stricați cuibul păsărilor; nu omorâți aricii; cruțați liliecii; nu omorâți șopârla, nici năpârca, dar omorâți cărăbușii; grăpați iarba în fiecare primăvară și detalia foloasele ce le aduce o singură pereche de rândunele... Apăreau și „Gânduri răzlețe”: viața e un timp de pregătire pentru veșnicie; numai un om păcătos se teme de moarte. Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
psihopompe. S-a observat deja că descrierea lui, într-o formă cristalizată, revine și în balada Bogdan Damian : „Călușelul lui,/Puiu leului;/ Șeulița lui,/ Țeasta zmeului;/ Frâulețul lui,/ Doi bălăurei/ De gură-ncleștațî,/ De coadenodațî,/ După oblânc dațî.../ Chingulița lui,/ Doo năpârcele/ ’Mpletite de ielî”. Bogăția de detalii asupra harnașamentului calului amintește de abundența descrierii din balada lui Mistricean, în care multitudinea crucilor și a armelor de argint acționează ca un brâu magic de care șarpele nu poate trece. Tot apotropaică este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Bogdan-Damian, ca niște trofee ale „palmaresului” pe care Iovan îl are în lupta cu Haosul și, în același timp, așază eroul în directă comunicare cu tărâmul terifiant. Călărind pe craniul de zmeu, cu frâu din balauri și chingă de năpârci, Iovan dă o funcție domestică, socială fiarelor: prin ele neantul este asimilat cosmosului. Pe lângă poziția lui de superioritate, chiar de suveran, trebuie să adăugăm preluarea energiilor pe care aceste ființe le stăpânesc. Capul de zmeu, în special, depozitează toată puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de vânt,/ Coapte la răcoare,/ Ne-ajunse de soare./ Sprâncenele lui/ Pana corbului,/ Mustăcioara lui/ Spicul grâului./ Călușelul lui/ Puiul zmeului./ Seușoara lui/ Două fălci de zmeu./ Tăftărașul lui/ Două năpârci berci/ De coadă nodate,/ De gură-ncleștate./ Frâușorul lui/ Doi bălăurași,/ De coadă nodați,/ De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține indicii inițiatice ale recluziunii, interdicția expunerii la soare și vânt corespunde fazei de regres în spațiul gestațional
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
roditoare, dar această conotație rămâne periferică sensului poetic din balada III (196), Miorița. Toate animalele devenite accesorii pentru calul excepțional al lui Iorgovan se circumscriu ordinului ofidian, deci momentului precosmogonic, și se identifică cu țelul incursiunii în haos: șarpele mitic. Năpârca, „asociată femeii, comorilor și cunoașterii locurilor ascunse” anticipează descoperirea Fetei Sălbatice sub o piatră, așadar, în recluziune inițiatică. Cu asemenea înzestrare eroică, Iovan nu poate să rateze încercarea extremă a confruntării cu fiara atemporală, el a asimilat toată forța necesară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai târziu în luptă aflăm despre harnașamentul magic al murgului (cunoscut deja din balada lui Iovan), când este descris în opoziție cu carul infernal al Sâlei: „Avea șeauă, și-avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare alt erou ce face incursiuni în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mintea cea dintâi. * Mai bine la timp decât mai târziu. * Nu aduce anul ce aduce banul. * E bun ca pâinea altuia. * Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n traista mea. * Unii oameni se trag din vipere; alții din năpârci. * Balenele eșuează ca să nu fie luate drept submarine. * Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nu tot ce se mănâncă zboară. * Nu tot ce are aripi zboară. * Nu toate vasele sunt vapoare. * Vaporii nu au feminin plural; vapoarele nu au
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pătrată. Automat, întreaga lui construcție acum deshidratată în urma transpirației abundente a văzut ca într-o străfulgerare, damigeana pântecoasă plină ochi cu "agheasma de Zăvoaia". Ah! Ce bună ar fi fost! Deodată urangutanul a explodat. Băăă!!! Păi voi sunteți puii de năpârcă ai vădanei! Ha, ha, ha! Băăă!!! Nu v-am zis eu că Dumnezeu a murit? Uite, bă! N-ați dat voi peste mine? Nu v-am zis că eu voi fi Dumnezeul vostru? Ai?? Zi, mă?! Dracul v-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din clasa Reptilelor, între care cele cu care se întâlnește omul cel mai des se află: Șopârla (Lacerta agilis L.)), uneori , cu multe decenii în urmă, chiar Broasca țestoasă (Emys europaea), Șovrigariul (Lacerta viridis Daud), Șopârla verde (Lacerta murallis Merr.), Năpârca sau Șarpele lui Noe (Anguis fragilis L.), Vipera (Pelias berus L., Pelias berus var.prester L.), și Șerpii (Coronella laevis Merr, Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și astupe urechile, altfel aceste sunete Îi poluează sufletul” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al XVII-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
își șterge cu palmele broboanele de sudoare ce începuseră să mustească la rădăcina părului. Am răcnit ca o fiară! Am tăiat un tâlhar ce se prăvălise peste mine; iubitul meu unchi, Aron Petru, mă voia și pe mine "puiul de năpârcă". Am sărit de pe cerdac în șaua primului cal... M-au fugărit o noapte întreagă, dar mi-au pierdut urma. Taica făcuse din mine un călăreț neîntrecut. Când se crăpa de ziuă, calul a poticnit, s-a culcat cuminte în frunzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
voievodul Transilvaniei; și de Domnul Țării Românești, Vladislau Dan, ce-mi era un fel de unchi. Fugeam de colo-colo, mă ascundeam, hăituit de mâna lungă a "prea iubitului meu unchi" ajuns domn al Moldovei care-mi voia capul: "puiul de năpârcă" era un pericol, își temea "scaunul". A năimit un ucigaș cu simbrie, un talian pripășit prin Moldova, să-mi facă de petrecanie printr-o măiastră lovitură de pumnal pe la spate: "Napolitana". De nu eram mai iute de mână... Sărmanu' talian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în propria ceară. Ștefan o stinge strivindu-i mucul între două degete. Apoi reia, abătut: ...Nu mi-a făcut plăcere să-mi reamintesc toate aiestea. Ți-am povestit însă ca să știi, ca să te păzești... Și tu ești "un pui de năpârcă". "Blăstămul Mușatin" e încă viu. Stafiile mai bântuie încă. În ultima vreme, au început să miște avem semne... Prin cotloane mișună, foșfăie șobolanii. Îi simt, îi miros. Când or veni turcii, să vezi ce-o să se bulucească să le iasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păcătoaso!! Voichița tresare îngrozită, bolborosește tremurând: Do... Doamna... Roagă-te Sfintei Fecioare să te ierte, dacă poate fi iertare pentru păcatul ce ai săvârșit! Voichița se târăște în genunchi, cu mâinile întinse, implorând-o: Iartă-mă! Iartă-mă, Mărită Doamnă! Năpârcă!! se dezlănțuie Maria. Te-am încălzit la sânul meu! Iată răsplata! Voichița se târăște în genunchi, îi îmbrățișează picioarele hohotind: Am ridicat ochii asupra Domnului și Stăpânului meu! Omoară-mă! Merit osânda! Maria se smulge, brutal, clocotind: Câtă nerușinare! Mironosiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zicem hop până n-am sărit! spune Isaia frământat de un gând. De aceea, bine ar fi să "netezim căile Domnului", dar să nu uităm că și Alexandru e tot stirpe blestemată de Mușatin. Parcă poți știi ce venin de năpârcă zace și-n gușa aistuia... Ne-am fript în ciorbă, suflăm și-n iaurt"... Oricum, ne-a fost învățătură. Ochii pe el! Alexa înfierbântat, ia cuvântul: Mă bate un gând nebun. Adică, nebun n-ar fi el, dimpotrivă... La o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rătăcită în bătălie din spate. Nu se știe de cine slobozită, nu se știe de unde, propune Alexa. Nu... nu... Și-aiasta-i încă cu primejdie. Sângele mânjește, lasă urme. Lovitura trebuie să vină pe furiș, tăcută, nevăzută, neștiută, fulgerătoare, ca mușcătura de năpârcă mortală. Un praf, un prăfuleț cât o buburuză, o înghițitură strecurată... Am cercat-o: a doborât un taur. Otrava! Câte capete încoronate n-au fost trimise în iad cu un prăfuleț cât o gânganie... Sfântă otravă! Speli paharul, ești curat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cum ne vine bine la socoteală! Călărimea de harț pe caii cei iuți să-i hărțuie, zi și noapte să-i hărțuim! Să-i lovim! Fantastic! Ei au puterea; noi răzbim cu istețimea! Să fim șireți ca vulpea! Perfizi ca năpârca! Feroci ca tigrul! Să scornim alte și alte solomonii; pe cele vechi au prins a le cunoaște chichița! În cale, să-i hărțuim, să-i măcinăm, să le sugem măduva picătură cu picătură, să-i ciupim, să-i împuținăm! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tot ce poruncește: Capcanele îi vor aștepta gata țepuite! Prăvălim peste ei pădurile înținate în coajă! Desfundăm drumurile! Rupem podurile! Secăm apele! Spurcăm fântânile cu hoituri! Pârjolim grânele, fânețele! Le săgetăm dobitoacele de povară cu săgeți otrăvite cu venin de năpârcă, cu zeamă de cucută, să rămână în drum cu bombardele ce sparg "Catapeteasma Ceriului"! Împroșcăm, săgetăm cu șomoioage de foc pânzele corăbiilor ce urcă pe Dunăre, harabalele ce cară silistrăria cu iarbă de pușcă, chervanele grele de merinde! Ștefan se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de copertă și aceasta ilustrând, convingător, "vremuri și fapte" pe care le doresc uitate! "Libertatea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă!" George Orwell CICLOP! Un ochi albastru pândește peste noi, iscoditor și rece, de năpârcă, țintind grumazul gârbov de nevoi gata oricând ca să ne sară-n cârcă! Nu râde și nu plânge niciodată! Nu doarme, nu se-nchide, nu clipește, dă zi și noapte necurmata roată, nu știi pe cine, unde, când, lovește! Alin Săvescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Ciobanul, Chiajna se dezvăluie ambițioasă și bărbătoasă. Într-un alt tablou mut, Chiajna, "rece, posomorâtă ca întotdeauna", își lasă mâna sărutată de domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și ticăloase, a fost înlocuit de la conducere, iar partidul a fost capturat de comuniști, în frunte cu marele prosovietic, comunist și agent kaghebist, Ilici Iliescu, năpârcă îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Georgescu pentru negocierile lor cu Garda de Fier (pag. 68 din aceiași carte) Gheorghiu Dej supralicitând, ca de obicei, directiva venită de la Vîșinski, își reafirma poziția exprimată în toamna anului 1944 și anume că legionarii ar trebui „lichidați ca niște năpârci”. In paginile 49 și 50 Robert Levy dă o justificare oarecum nostalgică a atitudinii Anei Pauker față de legionari, cităm: „Deși a suprimat Garda de Fier, a cărei popularitate devenise în mod clar o amenințare pentru el, regele a instituționalizat propriul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cap negru) - Miliaria calandra (Presura sura) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraș) - Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inaritr, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coceothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârla de lunci) - Eremias argata (Șopârlița / șopârla de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârca, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepa, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus (Vipera comună) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun) - Salamandra salamandra (Salamandra) ANURA Bufonidae - Bufo bufo (Broască râioasa
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]