433 matches
-
Iezechiel. Fiu al lui Buzi-n seminția Levi, Străjer al " Casei Israel" Ales ca Prooroc de DOMNUL și Semn de prevestire-Iezechiel.! În Țara caldeilor, fost-a și el în robie... Iar prin Harul DOMNULUI, ani 20, Proorocie ! El încredința poporul, năpăstuit și îndărătnic, Că DOMNUL lui Israel, e Srăpân Tare și Puternic ! EL nu vrea moarte în popor, ci să se-ntoarcă din desfrâu Sa fie ca o mireasă DUMNEZEULUI Cel Viu ! Pe Maica DOMNULUI, o vede "o ușă cu un
SF.M.PROOR.IEZECHIEL SF.MIR.MARIA MAGDALENA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373082_a_374411]
-
revolta cu toate suferințele și jertfele implicate în ea, ca expresie a dreptății divine înseși. - La acest ceas al istoriei, Tudor Vladimirescu a întrupat, a dat glas, a luptat înfruntând toate ororile luptei și s-a jertfit, tocmai pentru <> celor năpăstuiți și fără glas. Mai cuprinzător și dintru început spus, mișcarea de renaștere de atunci a urmărit deodată un țel social și unul patriotic-național: eliberarea de sub jugul intern și extern, reprezentat de <>. (Glasul Bisericii..., Anul XL, nr. 3-5, Martie-Mai 1981, p.
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
peste timp, toate necazurile pe care a trebuit să le înfrunte (“Să nu uiți, Darie!” zicea tot cam pe-atunci și Zaharia Stancu), și să pregătească fundalul senin pe care se va proiecta extraordinara capacitate de a ierta a acestor năpăstuiți. Iar când cortina cade mai greu ca o tristețe peste această stranie “panoramă a deșertăciunilor”, iar tăcerea pare a fi mai mult ca un oftat, astupând gura aplauzelor de obște, îți țiuie în ureche doar șoapta meditativă a Arlechinului, părăsit
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Veteranul, tânăr sau bătrân, rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig. Instituția veteranului este una de vocație, dar și de cunoaștere. Orice
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce pălmuia cu severitate tentativele timide ale soarelui de a se iți dintre norii dușmănoși și frigul ce răvășea hotărât penele și blănițele locatarilor năpăstuiți, reprezentau probe imbatibile că zvonul ce-i umpluse pe toți de optimism și entuziasm, nu putea fi adevărat. La adunarea generală din crâng veniseră cu mic cu mare, căci era nevoie de un plan de luptă bine alcătuit împotriva stihiilor
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
privească numai înainte. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Veteranul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig. „Când văd o armată cu drapelele desfășurate în bătălie am sentimentul
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
omenească unde de cele mai multe ori nu este crimă atunci când puteai să faci un bine și nu l-ai făcut, după legea divină nu este o binecuvântare și Dumnezeu te poate osândi pentru faptul că ai trecut pe langă rănitul și năpăstuitul de la marginea drumului și nu te-ai oprit să-i dai o mână de ajutor precum a făcut samariteanul milostiv. Tot astfel nu te poți înhăita sau face tacit compromis cu lupii istoriei care mănâncă turma, nu poți pretinde că
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le aruncăm în pârâul de la marginea satului ca să vadă și năpăstuiții de soarta care se ascundeau prin păduri, din diferite motive, că vine marea sărbătoare. Aflasem de la părinți că prin păduri sunt multi oameni rămași din timpul războiului și le era frică să nu fie descoperiți. În naivitatea noastră, după ce puneam
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
fi existat așa ceva. Și atît de aproape de noi. Protagoniștii din șampanizata operetă, plictisindu-se de traiul cu ștaif sclipitor, își doresc pentru o noapte să facă pușcărie, să simtă adică pe propria piele ceva ce alți semeni de-ai lor, năpăstuiții soartei, îndurau ca atare. Numai că și pentru aceștia din urmă zdupul nu era o Jilavă sordidă ci, după cum se vede chiar în operetă, un veritabil hotel, fie el și doar de patru stele. Ei, bine, domnul Dieter Bohmdorfer, ministrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în fazele de negociere, atât la Helsinki, cât și la Geneva, care au fost soluționate pozitiv, cu sprijinul activ al diplomației române, au creat, desigur, unele anxietăți celor obișnuiți să dicteze, dar și ușoare umbre de speranță celor mici și năpăstuiți. 9. Trecând la fondul, conținutul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, avem reflectări distinse ale contribuției diplomaților români în apropierea preocupărilor diplomației de realitățile vieții cotidiene. Spre exemplu, insistența părții române pentru includerea în Actul Final a principiului nerecurgerii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că îmi asum întreaga responsabilitate pentru cele întreprinse. Erau acuzații grave și sancțiuni pe măsură. Acestea nu puteau să nu mă sensibilizeze, dar mai importantă era preocuparea pentru ceea ce se întâmpla în țară și pentru a veni în ajutor celor năpăstuiți. Alți colegi din misiune și funcționari internaționali români aflați la Geneva au confirmat, la rândul lor, că situația din țară era gravă, numărul victimelor și distrugerilor fiind de proporții. La misiune, se multiplicau apelurile telefonice și cererile de informații privind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
revoluției din 1848”, din vremea răscoalei de la 1907 și mai de demult conțin volumele Stâlpi de foc (1967), Primăvară, focuri și gloanțe (1973), Volburi peste veacuri (1973). Lăsându-se în voia unui tendenționism vârtos, prozatorul strecoară sugestia că în revoltele năpăstuiților contra boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț nu au contur, singurul merit al acestor evocări fiind acela că ele încearcă să resuscite, pentru cei
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
reglementarea juridică a comerțului cu cartea. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A folosit și pseudonimul Simona Basarab. C. debutează în anul 1927 cu o culegere de nuvele intitulată Robii pământului. Atenția prozatorului se concentrează asupra unei umanități năpăstuite, trăind izolată în sate uitate de lume. Incursiunea în viața celor sărmani îi oferă prilejul de a expune, într-o formulare vagă, idei socialiste ce, mai târziu, vor fi mult mai răspicat exprimate. Romanul Ninoni (1931) reprezintă un prim volum
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
care cad ca muștele și putrezesc chiar pe locul unde s-au prăbușit fără a se mai ridica, pradă descompunerii în sate, mâncate de corbi, sfâșiate în bucăți de câinii vagabonzi, umflate sub soarele verii, la spectacolul hoardelor de oameni năpăstuiți rătăcind pe drumuri cu familiile lor înghesuite în căruțe, marcați cu toții de moartea persoanelor apropiate, a unor prieteni, ei înșiși îngroziți la gândul că ar putea contracta boala fatală - toate acestea dau vieții un preț maxim și plăcerii o funcție
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
să-i sporească atracția către arta rafinată și către frumos în genere. O sensibilitate ca a lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților, receptivitatea față de suferințele semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în proză și versuri (unele, de factură folclorică), Mavrodinada sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P.
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
având titlul „Carnetul meu”) și „Dimineața” (unde, pe lângă numeroase cronici literare și texte în proză sau versuri, ține rubrica „Din freamătul zilei”) și a colaborat, mai ales începând din 1919, cu articole sociale și politice, poezii inspirate din suferința celor năpăstuiți, pamflete, portrete literare, polemici de tot felul, glose, note și însemnări despre scriitorii zilei, studii de folclor și estetică etc., într-un fel de radiografiere neîntreruptă a vieții culturale și sociale, la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
figurile eroilor populari, haiducii. Povestiri ca Haiducii, Domnița din Snagov, Cosma fac elogiul vieții de libertate a celor înfrățiți cu munții și codrul, pentru a da curs unei răzvrătiri sau unui impuls vindicativ și pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt sesizabile în Ciulinii Bărăganului, iar muncitorii greviști din portul Brăila sunt înfățișați în romanul Casa Thüringer (1933). Soarta unui pescuitor de bureți este tulburătoare. Fiu al unui barcagiu din Sulina, băiatul îndură mizeria
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
sentimentală adoptată, ci prin concesiile făcute realismului socialist. Pe o treaptă mai înaltă se plasează romanul De ce plânge mama? și, mai ales, volumul Povestiri petrilene. Cele două cărți, scrise dintr-un unghi larg-empatic - deși include anumite categorii favorite de personaje năpăstuite: copiii, minerii, animalele, S. își extinde compasiunea asupra tuturor oropsiților sorții -, au intensități auctoriale diferite. În roman prozatorul se „copilărește” voit, intră în pielea micilor săi eroi, acordându-și stilistic vocea și vibrând emotiv laolaltă cu personajele aflate la vârsta
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
despre sinucidere, de care avea mari îndoieli și îi era teamă să-l predea redacției. L-a pred Ciudată, imposibilă viață a dus, cu stoicism înverșunat, scepticul disperat Emil Cioran! E ceea ce reiese, neliniștitor, din aceste caiete de însemnări, negre, năpăstuite și pline de suferințe (nu numai fizice) chinuitoare. Cioran, Caiete II. 1966-1968. Traducere din franceză de Emanoil Marcu și Vlad Russo. Editura Humanitas, 1999.
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să amestecare în toate amestecăturile, neântrebând de nime ...”). Trecând aproape instantaneu din ipostaza de aliați în cea de inamici („Și au arsǔ atuncea tot orașul [un Iași năpăstuit - n.m., D.H.M.], unde și unde au rămas câte o dugheniță. Curtea cea domnească, casele boirilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutǔ, iară mănăstirile au hălăduit, că n-au vrut căzacii [întovărășiți în acest rând și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fundamentale ale credinței noastre și lupta este viața noastră”. Și mai apăsat apare opțiunea sub condeiul lui Bogdan Amaru, el însuși tip de intelectual proletar, care crede că „scriitorul de azi se îndreaptă mai mult către viața oamenilor mărunți și năpăstuiți. Pentru că oamenii aceștia vor moșteni împărăția cerului și a pământului”. Articolul, în esența lui un text teoretic care motivează social apariția literaturii proletare, se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
smuls în ploaie, îngenuncheat în toamnă,/a mea e tristețea voastră, ale mele sunt înfrângerile voastre,/ Ca și voi nu sunt decât un copac pe care se-odihnește pasărea călătoare a vieții”. Oamenii pe care îi declară frați sunt oprimații, năpăstuiții, frustrații, toți aceia care, ca și el, „au fost primiți cu pietre”, aceia cărora până atunci le fusese străin: „Nu, niciodată, n-am stat de voi alături/ [...] Lumina țâșnită din apă împiedica vederea”. Depărtându-se de cei ce l-au
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
6; Constantin Ciopraga, Centenar Leca Morariu, CRC, 1988, 30; Traian Cantemir, Leca Morariu, lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR, 1998, 1-2; Iulian Vesper, Memorii, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1999, passim; Liviu Papuc, Leca Morariu. Viața și opera (teză de doctorat), Iași, 2002. V.D.
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]