802 matches
-
imediat. - Eu ți-am spus că nu o să iasă bine. Ți-am zis să-ți iei o soție de la noi, o negresă de-a noastră, așa cum fac și au făcut, toți din familia noastră. Lasă că te scap eu de năpastă. Te aștept curând în țară. Pleacă cât mai repede de acolo. Tatăl Violetei ține la ea foarte mult și este în stare să facă moarte de om pentru ea. Cum aș face și eu pentru tine, dacă ai păți ceva
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
amestecate Sub soarele statornic și rotund, Izvoarele-n fântâni înlăcrimate! Umbra lor pe suflet mă apasă Și parcă port sub frunte funigei, Celor din fruntea țării nu le pasă Și zilnic se tot ceartă între ei... Când neamul meu îndură-abia năpasta, Pe pruncul de acum nu-l înțeleg- „Tată, nu-i bună rânduiala asta, Dar când voi crește mare am s-o dreg!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Tată, nu-i bună rânduiala asta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
în omul lui de încredere, care-l înșală sub nasul lui; b) - pasiunea politică a micii burghezii, atenuată de ideile pseudoliberale ale epigonilor anilor '48 și concretizată printr-o pasă de vorbărie goală și prin instituția gărzii civile, în timp ce drama „Năpasta” ne poartă în zona marilor drame omenești trăite în lumea satelor. Cert este că opera lui I.L. Caragiale s-a raportat constant la realitățile timpului: moravuri politice, aspecte de viață publică și privată, instituțiile statului (școală, justiție, administrație etc.). Calitatea
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
Iisus ” Imitatio Cristi” și la semnificația credinței ca o amprentă sacră a sufletului românesc, care se deosebește de cele ale creștinilor de alte nații europene, printr-o trăsătură fundamentală: mila creștină. Această trăsătură nativă poate a fost augmentată în contextul năpastelor istoriei care au trecut peste noi în ultimele două mii de ani culminând cu anii urgiei comunismului, când mulți creștini înspăimântați de ororile sistemelor agresive din anii aceia grei, când au fost arestați și torturați cu sutele de mii, și au
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
pluti mereu pe luciul apei Iar norii cu cristal or să te plângă Sunt tatăl tău, așa eu voi rămâne Să nu te îndoiești de vorba asta Mă strigă azi, și voi ajunge mâine Chiar dacă-n spate m-ar lovi năpasta Îmi iau puterea numai de la lună Dar tu plecată ești, așa departe!... De-ai fi aproape, ai să-mi fii lumină Iar dorurile scrise într-o carte Am fost un tânăr, și-am îmbătrânit Și-n versuri îți declin de
DRAGOSTE DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370707_a_372036]
-
mă număr și eu însumi! Fiindcă într-adevăr am putut vedea cum, cu duhul slăbit și temându-se de cea mai neînsemnată privire, de cel mai mărunt zgomot, se văicărea Dioclețian recunoscând că sminteala lui ajunsese să fie cauza tuturor năpastelor ce-l asaltau, de când stârnise la luptă împotriva lui- și de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
asta nu a mai făcut vreo diferență în fața necruțătorului Haynau . Generalul Bem, deși rănit în luptele de lângă Cetatea Timișoarei, nu acceptat ideea prizonieratului și din nou a ales vechea lui cale de a dispărea cu un moment mai devreme din năpastă. Împreună cu o mână de combatanți devotați a trecut în imperiul otoman, unde bravul catolic s-a convertit la islamism, preț plătit sultanului care l-a numit Amurat Pașa și l-a trimis înalt funcționar undeva la capătul imperiului, unde s-
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
reținuse ceva la muncă... Îmi frigea sufletul de dorul lui, nu altceva... Și-am pornit. Moș Anghel îi spuse preotului ce și cum i s-a-ntâmplat la drumul ăsta, că n-apucase să se întâlnească decât cu grija, cu năpasta și cu moartea. Și mai zicea că n-a fost vis, n-a fost părere! El știe c-a fost mort, ce mai! Dar nici fiu-său, nici femeia, nici altcineva nu-i spune altceva despre întoarcerea sa... decât povești
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
Ana Pauker, Dej, Luca, Chișinevski, Ceaușescu și majoritatea liderilor comuniști au fost criminali în adevăratul sens al cuvântului, dar în timpul vieții au fost considerați eroi, datorită politicii de inversare a valorilor. Despre eroi Hegel spunea că ei sunt vulnerabili la năpastele care se abat asupra lor.Ei mor în tinerețe,ca Alexandru,ca Avram Iancu, sau sunt uciși, ca Cezar, ca Tudor Vladimirescu, ca Lăpușneanu, Codreanu, etc. Se pare că acest tip de erou,individual universal-istoric,aparține trecutului.Ei apar ,în
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > BLESTEMATA SĂRĂCIE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Blestemata sărăcie Ana Podau Sărăcie haină roasă de când am plecat de-acasă mi-ai fost pasăre năpastă, junghi și spin în a mea costă. Cizmele mi le-ai mâncat ca un vierme-n mine-ai stat, zi de zi te-am blestemat să te duci la cel bogat. Nu plâng de cămașa mea că e veche, ruptă
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
sunt o categorie socială cu comportament deviat. Că nu sunt normali adică... Poate că n-or mai fi! Dar nimeni nu s-a născut în drum... Au avut și ei un rost. Că pe urmă i-a furat necazul, nevoia, năpasta, e altceva. Nimeni nu-i crede. Povestesc (când sunt întrebați) viața lor... Că de ce au ajuns să trăiască-n drum, dar nu-i crede nimeni... Au ajuns oamenii ăștia ''normali'' să creadă că ''nenormalii'' de oameni ai străzii, vor ei
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Că de la el, de la dracu' e adusă doar! Și să facă rost de bani ca să-și cumpere mizeria aia, omoară omul pentru câțiva lei... Se sting repede, dar apar alții că dracu a făcut pui mulți...Am ajuns vremuri de năpastă... Și-a luat Dumnezeu mâna de pe noi... Toate gândurile astea, nu mai sunt limpezi în mintea sa care e o nebuloasă încâlcită ce nu mai pricepe cam nimic! Dar Dănuț le are undeva în suflet. Le știe. Le-a adunat
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
a jubilat și l-a felicitat pe autor! În 1901, în două aricole consecutive publicate în „Revista literară” și semnate cu pseudonimul CAION, adevăratul nume de „confrate” fiind C.Al. Ionescu, îl acuză de plagiat pe Ion Luca Caragiale în „Năpasta”. Acuzație dovedită, ulterior, ca fiind nefondată. Tot în același an, Demostene Russo publică o serie de articole în care argumentează faptul că „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” sunt plagiate. Mai târziu, Cezar Petrescu este acuzat că a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
fiorii?! La noi, descrescența și atrofierea literară a tuturor genurilor literare și-a mai prelungit agonia. Dar punctul final l-a pus Petre Dumitriu care a scris bine, dar RĂU GÂNDIT,romanul VÂNĂTOARE DE LUPI.Și lacuna, ca ori ce năpastă, s-a întins pe toată zodia realist-socialistă. Iar prin acest întuneric infertil...literatura de bună calitate a stagnat. Din afara țării, din exilul pe care nu noi ni l-am ales, au dăinuit pe Ursa-Mare a marii literaturii românești câțiva bravi
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
rău și cu multă influență în acea împărăție, care săvârșise această crimă, s-a sfătuit cu judecătorul cu care era prieten și au găsit de cuviință să pună vina asupra altui om. Trudind ei și gândind pe cine să cadă năpasta au ajuns la concluzia că acest creștin era cel mai potrivit, deoarece se zvonise despre el că este smerit, că a mai avut conflicte cu niște oameni din orășel și el a luat asupra lui vina lor. Și așa s-
ADEVĂR ŞI NUMAI ADEVĂR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357332_a_358661]
-
era un fel de tainică înțelepciune, prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu”, prin această complicitate cu divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
din 06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MEMORIAL ANDREI VARTIC. TREI ANI DE NEUITARE A TĂCUT VOCEA BASARABIEI?!... Abia dacă ni se zvântaseră lacrimile pentru fratele preaiubit Grigore Vieru, la patru luni de la plecarea sa intempestivă și iată, o nouă năpastă în Ființa sfârtecată a Basarabiei. A plecat dintre noi spre o lume liberă de toate constrângerile, scriitorul, publicistul, realizatorul de emisiune radio la postul românesc „Vocea Basarabiei”, analist, comentator, editorialist, om de cultură, colaborator valoros al publicației internaționale Agero, ANDREI
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
mă târâi și nebun mă cred alergător de cursă lungă. După o-ntreagă viață am câțiva sfanți în pungă, dar vreau întreaga lume s-o supun!... Oedipe Din ochii scoși cad lacrimi. Oedipe posomorât nu înțelege de ce-a vrut năpasta să-l pună să trăiască incestul cu Iocasta după ce tatăl și l-a omorât. Alături, Antigona, îl mângâie șoptind: De ce ești trist? Destinul e de vină. Tu ai plătit luându-ți a ochilor lumină fiindcă-ai greșit amarnic, neștiind. Dar
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
pe o frumoasă melodie se cântă „Este fericit, cel care uită, ce nu mai poate fi modificat”. Amintesc pasajul ca să nu fiu considerat plagiator ca alte mării (nu vă gândiți la ..., mă refer la Caragiale care cică ar fi plagiat „Năpasta”). Dacă în dragoste uitarea este un har Dumnezeiesc care din păcate nu este dat multor muritor, în general mulți fac eroarea de a considera iertarea similară, sau cel puțin implicând, uitarea. Da! Iert o faptă care m-a rănit. Dar
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350663_a_351992]
-
așteaptăm să vie. Porunca este dată, Când norii se vor înălbii, de dată Toți dacii de la stăpân la slugă Să ia parte la rugă. În ascuns, unul dintre ai noștri a nesocotit Ce regele a poruncit. O să dea peste noi năpasta! Suntem îngrijorați de-aceasta! TEMNICIERUL Să nu-l rable Zalmoxis. Nemernic trădătpr! ( După o pauiză. ). Țti că preoteasa ce mare, Dochia, are un fecior? ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI Știu! Am aflat mai aman. E plămădit cu un general roman. TEMNICIERUL E în
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ROMÂNIA DE ZIUA TA Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din grai din sărăcie din plâns când taci nimicul și năpasta cu lacrima lovești de ziua ta tu țara mea miez de durere la tine mă închin o țară în neant speranță jefuită lumină dintr-o stea coboară în ființă presară înțelepciune spiritualitate și voință poporului român ani veșnici România desprinde
ROMÂNIA DE ZIUA TA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359389_a_360718]
-
-i de șuguit, c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), că nemurirea-i o năpastă și-un jug de fier pe gâtul meu, de care mi-aș dori să scap la schimb c-un alt model de eu. Dar ăsta-i jocul: muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
tot Egiptul se-auzea cum bate vântul nimicirii, când peste trupul său slăbit de faraonica-ndârjire, s-au abătut în ritm sporit actori haini din piesa groazei: ba broaște, muște și lăcuste, ba piatră, foc, epidemii și-alte cu dichis năpaste. Veni la rând a zecea plagă cu moartea primului născut din om și din nevorbitor, când Însuși Tu ai coborât ca moartea să o odrăslești în casele neînsemnate cu sânge ritual din Paște, dovadă c-aici locuiau cei care nu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
rămas - Tu te-ntreabă și socoate. Că te apără de rele Și dreptate ție-ți face, Te ferește de belele... E activă doar când tace.. Ce e rău în toate astea?!... Azi poliția ție-e mamă; S-o iubești, asta-i năpasta... Nu spera și nu ai teamă. Că aștepți apa să intre Iar în matcă, între maluri; Unii spun că nu ai minte... Marea naște alte valuri. Vorbre-n vânt și apă rece - Din belșug la fiecare... Mulți neghiobi pământul are, Ce
NONEGLOSSĂ NOUĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078]
-
de mină Tallacsek. Din epoca stăpânirii daco-romane în Dacia, în cătunul Jieț s-a găsit o lespede de mormânt roman, folosit ca stâlp de poartă de către un țăran localnic, care, văzând că stâlpul atrage atenția domnilor, temându-se de vreo năpastă, l-a distrus. În hotarul spre Petrila au fost găsite o unealtă de piatră și mai multe monede, din care: 4 As graves, 2 Assemis, 34 de monede de argint și 27 de monede de aramă din vremea Republicii Augustus
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]