830 matches
-
Cam impropriu spus „babe” căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor iar iarna înfruntând viscolele năprasnice. Puțin mai sus domină „Sfinx-ul” ca un colindător solitar al înălțimilor sterpe, veșnic visător, poet anonim, ca un luceafăr al Bucegilor. De partea cealaltă se află Hotelul Peștera unde se poate coborî pe traseul turistic marcat sau mai simplu
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
lucrurilor ar putea fi, odată în plus și poate iremediabil, distrusă. Eva nu a vrut decât să îi arate lui Adam dragostea ei, când l-a ispitit oferindu-i mărul cunoașterii, iar acest lucru a aruncat asupra omenirii un blestem năprasnic pe care îl vor mai duce generații fără număr. Ermit, îți citesc sufletul pe care îl așterni pe hârtie și nici nu poate să fie altfel pentru că eu am fost creată din cuvintele tale. Tu ești condamnat să creezi, pentru că
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
mânie însă, de fapt, o rămășiță de tandrețe pentru animalul care-l slujise toată viața. S-ar zice că țăranul, înduioșat, se va întoarce din drum și-și va mâna gloaba în grajd, fără să-l mai condamne la moarte năprasnică. Dar aceasta este o iluzie. Purtat de un gând încă de dimineață, el își duce la împlinire planul. Preda surprinde toate mișcările calului în drumul său spre moarte. Cititorul nu bănuiește, pe parcursul povestirii, deznodământul groaznic pentru cal, pentru că stăpânul nu
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
Mare, generalul Gheorghe Avramescu, prin Ordinul de zi 392 s-a adresat ostașilor Armatei Române eliberatoare: „La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin Dictatul de la Viena, ați răspuns cu însuflețire și credință în izbânda poporului nostru. Zdrobit de focul năprasnic al artileriei și de necontenitele voastre asalturi, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump”. La 26 Octombrie continuă campania de eliberare a Ungariei și Cehoslovaciei. La 31 Ianuarie 1945 Avramescu ajunge general de armată, iar pe 9 Februarie este trecut
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
la mănăstirea Antim, în luna mai 1976, când am avut un dialog amețitor cu părintele Sofian Boghiu. Iar a treia oară acum, la schitul Prodromu, luat ca din oală, aproape în chingi, cu toți dracii din mine, și supus unei năprasnice limpeziri de sine cu anafură și agheasmă.” (pag. 28) “Oriunde în lume am ajuns în vechi lăcașe de cult, m-am împărțit egal, zic eu, între neutralitatea binevoitoare a turistului sincer curios și freamătul efectiv al doritorului de credință.” (pag
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital deopotrivă. Maternă și perversă, amăgitoare, eliberatoare și, totodată, sufocantă prin majestate, alinătoare prin grație. Dincolo și dincoace, munții cruciați, împăduriți cavaleri înzăuați în stânci musculoase, piatra colțoasă, aspru și bogat mușcătoare a crestelor năprasnic prăvălite în brațele mării. Țipetele nervoase ale pescărușilor, înfipte în imaginea chiparoșilor țâșnind mândru către cer, odată cu foșnetul apelor mării sub chila vaporului și cumințenia întipărită pe cer a turlelor blând aurite sub mărinimia soarelui pârguitor - iată ce a însemnat
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn la trup și la minte, nu credea că va muri vreodată. N-avea timp pentru asta. Și-apoi nici nu trebuia
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Era trudă mare să răzbați prin nămeți cât gardul, în care te împotmoleai la fiecare pas, o aventură anevoioasă, peste puterile chiar și a unui om trăit pe munte. Când se văzu pe creasta dinspre pădure, se porni un vânt năprasnic, ce începu să spulbere în trâmbă zăpezile bogate, acoperind orice urme de pași de om, ori sanie, urme făcute doar cu câteva clipe mai înainte. Merse așa, cu mare trudă, până răzbi înspre pădure. Aici era mai bine, viscolul era
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Întins și sălbatic este districtul Kostroma din nordul Rusiei. Dar mai sălbatice și mai neumblate sunt unele sate de la marginea acestui ținut, cu cât ne apropiem de câmpiile fără de sfârșit din nord. Aici iernile sunt lungi, friguroase, iar vânturile bat năprasnic dinspre Oceanul Înghețat către satele rare împrăștiate prin Câmpia Rusă. În lunile de iarnă, zilele sunt atât de scurte, când soarele de-abia mijește pe la orizont, răsare târziu și apune prea repede, lăsând noaptea stăpână peste sălbăticia fără de sfârșit a
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol, acoperit de păduri. În vârful dealurilor sunt stâne de vite și de oi. Gospodăria lui Artemie Stepanovic avea de toate, încât să trăiască în
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
blând și plin de dragoste: „Maria, mergi la frații Mei și le spune...” Atunci ea Îl recunoaște și cuprinsă de o mare bucurie și fericire în suflet exclamă: Într‑adevăr Domnul a înviat! Când primăvara, dintre arborii trufași, cade trăsnit năprasnic un stejar viguros care umbrește sute de trecători și pe ramurile căruia mii de păsărele cântând se desfată, o puternică zguduire și o jale adâncă cuprinde inimile noastre. Când o coloană puternică de granit destinată să sprijine un măreț edificiu
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
Acasa > Versuri > Visare > ION IANCU VALE - NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Vocea crainicului rostea ultimele cuvinte ale disertației despre microbi: „...de aceea trebuie să fim extrem de precauți, microbii invizibili și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
demară imediat. Un timp vecinii putură urmări duba ce se îndepărta și pe al cărei geam pe jumătate vopsit, se vedea o mână frecând-l de zor cu o cârpă... --------------------------- *Din volumul ,,Revelații” Brașov 1985 Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Iancu Vale : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
sa apărută la editura „Anamarol” și intitulată „Pe cărările vieții”, o culegere ce reprezintă „scrieri publicate în diferite reviste”, și în care, alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și ... III. ION IANCU VALE - NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Vocea crainicului rostea ultimele cuvinte ale disertației despre microbi: „...de aceea trebuie să fim extrem de precauți, microbii invizibili și nenumărabili plutesc în
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
bogățiile spirituale și naturale, după ce ai călcat cu talpa iarba verde de acasă și te-ai spălat pe ochi cu rouă și cu lumina de răsărit de soare, poți spune că ai fost botezat a doua oară și, un dor năprasnic de aceste locuri te cuprinde aproape fără să-ți dai seama, făcându-te să nu uiți niciodată lumina stelară care te va ocoroti pe unde vei merge. Cartea „Dor de Bucovina” încearcă, dar și reușește să ne aducă în suflet
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
adesea - să-și păstreze omenia, într-un fel uimitor de firesc. Cum altfel decât printr-o omenie neștirbită s-ar putea explica un episod atât de dezarmant precum acela în care Preotul Dimitrie Bejan, preot ortodox, o ia prin gerul năprasnic, ca să boteze clandestin fiul unui securist sovietic și al unei evreice? Sau așa-zisul “Al optulea Sinod ecumenic”? Lecție pentru orice conflict interconfesional artificial creat, în cadrul acestui “Sinod”, trei sute de preoți din lagăr - ortodocși, catolici și reformați - s-a întâlnit
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
picioare, scoase pistolul și trase un foc în aer. Câinele, speriat, o luă la fugă și se ascunse în cușcă de unde începu să mârâie. Dacă n-ar fi fost noapte și dacă n-ar fi fost nici viscolul atât de năprasnic John ar fi putut să observe că la zgomotul armei victima de la picioarele lui a avut o ușoară tresărire. O mulțime de glasuri năvăliră buimace spre John. - Cine ne tulbură liniștea la ora asta? Tu ești, Parker? - Eu sunt, lichea
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
zariștea pământească, altoindu-și lacrimile pe tulpina unui catafalc însângerat, scriind o istorie macabră pe care o refuza cu înverșunare, zbătându-se în neputință, uimită de violența lumii. Militarii își făcură treaba cu o poftă pasională, apocaliptic-răzbunători, dornici de fapte năprasnice care să demonstreze tuturor îndârjirea grație căreia avea să fie redată libertatea. Gândi cu ultimele puteri: „Ce tineri! Ce băieți! Acești puști au ucis un șef de stat împreună cu soția lui: Nicolae și Elena Ceaușescu!” septembrie 2013 Referință Bibliografică: Scrierea
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
să se anunțe cel puțin un ciorap terminat. De fapt nici nu conta! Principalul era să te simți bine, să auzi ce se mai petrece în târg, sau cum înjura de mama focului domnul Vică, urmărit azi de un ghinion năprasnic la table. Merita, deoarece domnul Vică, fost măcelar, era foarte priceput la înjurături, nu se repeta, iar cele peste o sută de kile ce nădușeau abundent din cauza nervilor, acoperite de un maieu, o pereche de, hai, să-l numim short
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
ar apropia de asemănarea cu omul, iar omului ce nu se lasă niciodată clintit de strigătul altuia, îpietrit îi este sufletul. La răspântia unor drumuri de încercare, într-o zi, norocul artistei Angela Ciochină a fost săgetat de o boală năprasnică, întocmai când zarea libertății îi chema inima, laurii iubirii publicului îi răscumpărau mirabila voce, gloria scenei îi scria așezământul numelui...! Era o cântăreață de muzică ușoară românească, sensibilă ca vioara! Pe când voci sugrumate și cântece vorbite începeau să vântuiască pe
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
ochi și aflăm că vremea e din ce în ce mai proastă. Furtuna urla la ferestre. Înconjurați cum eram de nori și ploaie, am ratat la mustață întâlnirea însorită pe vârful cel mai înalt al Țării Soarelui Răsare. Am coborât muntele pe un vânt năprasnic. Picăturile de ploaie parcă erau proiectate și accelerate spre fața noastră. Ne biciuiau obrajii. Mânușile ni s-au udat instantaneu și m-am pomenit cu apă în galoși. Coborârea nu a fost deloc ușoară, trebuiau puse frânele, dar măcar nu
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
în Sirnea de o jumătate de metru, iar pe unde a viscolit zăpada s-a făcut de un metru. Așa încât, în chiar duminică alegerilor parlamentare a trebuit vreo patru ore să curăț zăpada din jurul casei. Luni-noapte a fost un ger năprasnic, a nins doar de o palmă și a viscolit mai puțin, ies acum să curăț zăpada ca să pot coborî scările la parter. Zăpada scârție sub tălpile bocancilor, în jurul meu se răspândește o ceață rece, groasă, albastră și lipicioasă. Ușa exterioară
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
vise și dimineți azi te voi părăsi vreau să devin poet să te admir o eternitate din cer aici pe pământ nu-mi pot face avere deșartă sunt prea bogat ca să nu mor sărac la noapte se anunță un ger năprasnic îmi iau o sticlă de votcă și mă duc în parc pe o bancă să nu mă trezești în zori și nicio floare să-mi pui sub florile de gheață din ochii deschiși vor ieși spre amiază doi porumbei Referință
SĂ NU FII TRISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351708_a_353037]
-
bolnavă; Nu mai avem speranțe și nici posibilități, Să ne salvăm din naufragiul ce ne-a surprins pe navă. Mai vine un cutremur, un incendiu, un potop Să ne mai spele de mizerii și păcate, Mai de curând un ger năprasnic de la Polul Nord A-nghețat mulți nevoiași plecați pe căi întortocheate. Când o să bată Soarele în gratii, Baronii din celule speră c-or să iasă, Ca să mai râdă o dată-n nasul astei nații, Care-i de ocară și mult prea păcătoasă. Pe
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Aici pe înălțimi este împărăția stihiilor naturii. Alteori când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră ale masivului. De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub muchia muntelui printr-
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]