267 matches
-
mult, cu siguranță, și resentimentele provocate de violențele sociale În care au fost implicați țărani români și gărzi naționale maghiare. Așa a fost cazul incidentelor sângeroase de la Mihalț și de la Luna, popularizate prin presă și amplificate de zvonuri terifiante. Deși năsăudenii erau feriți, pentru moment, de asemenea amenințări, ei au fost animați, În mod firesc, de sentimente de solidaritate cu conaționalii agresați, ca și de resentimente xenofobe Îndreptate Împotriva celor care, În opinia lor, i-au atacat În mod nejustificat. După
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II-lea" , de data aceasta Însă Într-o relatare de peste decenii, aparținând unor sensibilități de secol XIX. În câteva Însemnări cu iz memorialistic, publicate În anul 1847 În gazeta Organul luminării, G. Pop XE "Pop" , fost ofițer În regimentul grăniceresc năsăudean, descrie faimoasa vizită efectuată cândva de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud. Evident, și din frazele sale (pe care le voi reda, pentru culoare, În ortografia aproximativă a epocii) aflăm În ce fel Înțelegeau ardelencele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mărturii, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Bojincă, Damaschin, Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura Facla, Timișoara, 1978. Bolovan, Ioan; Onofreiu, Adrian (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În America de Nordț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Budai, Ésaiás, Magyarország históriája șIstoria Ungarieiț, vol. III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ardealț, Athenaeum-Nyomda, Pesta, 1871. Șincai, Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki, Domokos, A Hóra-támadás története șIstoria răscoalei lui Horeaț, Ráth Mór, Pesta, 1865. Trîpcea, Theodor, „Din memoriile și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte exemple de utilizare controversată a acestui termen: el a fost aplicat, cu temeiuri discutabile, evenimentelor istorice din 1784, 1821, 1848 (În Moldova!), februarie 1866 sau decembrie 1989. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Cred că este corect să dezvălui și faptul că motivul principal care m-a determinat să aleg acest subiect are o natură oarecum contingentă, personală: este vorba de invitația amabilă a colegilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este corect să dezvălui și faptul că motivul principal care m-a determinat să aleg acest subiect are o natură oarecum contingentă, personală: este vorba de invitația amabilă a colegilor Mirela Andrei și Lucian Vaida de a colabora la revista năsăudeană Arhiva Someșană. Vezi Cătălin Turliuc, „Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice și metodologice”, În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), op. cit. (v. nota 277), p. 68. Ibidem, p. 48. Ibidem. Jean-Paul Bled, Franz Joseph XE "Joseph" , Editura Trei, București, 2002, p. 94. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), pp. 49-51. Vezi Virgil Șotropa, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14, pp. 379-413; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 491-502 (jurnalul caporalului Mihai Candale). Pentru aceste aspecte vezi Erich Zöllner, Istoria Austriei, București, 1997, pp. 437, 440; A.J.P. Taylor, Monarhia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
proprietăți funciare stăpânite de comunități - așa-zise "bunuri private" din Ciuc, păduri și terenuri arabile stăpânite în comun pe fostele teritorii frontaliere secuiești - pe care statul român le-a pretins în decursul reformei agrare, deși statul nu-și însușise moșiile năsăudene, de proveniență și menire asemănătoare, aflate în proprietatea unităților române de grăniceri. Peste toate, clerul maghiar transilvan a fost deposedat de peste o cincime din proprietățile sale funciare. Din suprafață re-anexată Ungariei, autoritățile românești și-au însușit 677 742 de iugăre
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
le dezvolta preocupările literare. Figurează cu numele V.R.R. până la sfârșitul anului școlar 1888-1889, apoi se numește doar Societatea de Lectură sau Societatea Literară, activând până la încheierea anului școlar 1920-1921. Virtus Romana Rediviva reprezenta deviza fostului regiment românesc II de graniță năsăudean. Împăratul Franz Josef, informat de eroismul cu care românii luptaseră pe fronturile Europei, decide gravarea acestei maxime pe toate pecețile regimentului. Gimnaziul beneficia de profesori cu o solidă pregătire, care puneau accent pe studiul temeinic al limbilor și literaturilor clasice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
pe scriitori, cît și, mai ales, pe cititorii noștri. A avut, ce-i drept, o oarecare înflorire cu G. Coșbuc, care ne da acea Antologie sanscrită, cu traduceri admirabile în versuri. Deși se folosea, probabil, de intermediul limbii germane, poetul năsăudean nu făcea decît să continue entuziasmul pe care M. Eminescu, în spiritul întregului romantism occidental, îl încercase pentru literatura indiană, nu de mult "revelată" restului lumii culturale. De atunci, va trebui să așteptăm, după cîte știu, un sanscritist ca Th.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
, Gavril (23.II.1914, Nepos, j. Bistrița-Năsăud), filolog, istoric literar și memorialist. Părinții - Maria (n. Palage) și Gavrilă Istrate - erau amândoi iubitori de carte, tatăl, învățător o vreme, fiind un rapsod popular cunoscut pe meleagurile năsăudene. I. a urmat cursul primar în comuna natală, iar pe cel secundar la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud, bacalaureatul susținându-l în 1933 la Dej. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
timp de aproape două decenii. Profesor universitar din 1957, I. a condus, de asemenea departamentul de lingvistică al Filialei Iași a Academiei Române și a fost secretar al Societății de Științe Filologice. Articolele cu care I. debutează în 1935 în revista năsăudeană „Vatra” revelează problema care va capta întreaga viață interesul omului de știință, și anume aceea a limbii literare românești. Această problemă este abordată în ultimă instanță în sutele de studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
a transmis din generație în generație. Credința ne unește pe toți din regiunea asta”. Pelerinajul de la Suceava este singurul din zonă organizat în jurul unor moaște de sfinți (relicve), restul fiind legate de icoane făcătoare de minuni. Accesul peste munți al năsăudenilor și maramureșenilor este relativ ușor, cu atât mai mult cu cât el are loc în crugul verii, de Sânziene. Componenta geografică și topografia regiunii contează, orice pelerinaj trebuie înscris deci într-o istorie și o geografie, înțeles privind printr-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ziarist cu cameră de luat vederi pe umăr, le-a fost greu să mă clasifice. Același subiect l-am abordat și cu o doamnă, voluntară la standul Mitropoliei, profesoară în viața de toate zilele, îmbrăcată într-un splendid costum popular năsăudean. Ne știam de anul trecut, mă recunoaște, mă întreabă mirată „ați mai venit la noi și anul acesta, domnule sociolog ?”. Accentuează nefiresc, puțin ironic, cuvântul „sociolog”. O întreb care să fie explicația pentru această veri tabilă avalanșă de cărți traduse
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mobile, mulți dintre cei prezenți le țin luminate pentru a transmite departe ceva din „inefabilul” ceremoniei. Nu mai am suficientă lumină pentru a lua note de teren în micul meu carnet de buzunar tocmai când încercam să descriu impozanta „gardă năsăudeană” de la icoană, doi flăcăi voinici îmbrăcați în costume naționale, afișând cu mândrie cunoscuta pălărie rotundă cu pene de păun a grănicerilor imperiali, cei care s-au bătut pe vremuri de la egal la egal cu armatele napoleoniene. Cu mâna stângă, încerc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iarăși cutii, pateu vegetal și multe resturi de candele de plastic consumate. Final. Stau așezat pe marginea de lemn a „altarului de vară”, de pe care sunt strânse acum, fără grabă, covoarele, florile, trepiedele microfoanelor etc. Cei doi bărbați din „gărzile năsăudene” se lasă fotografiați, binevoitori, de către ultimii pelerini care le cer acest lucru. Liniște, o liniște care îmi permite să aud foarte bine convorbirea telefonică purtată de o doamnă de 60-65 de ani, cu accent familiar, din Valahia deci (oare de ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la Universitatea „San Marcos“ din Lima (Peru), cursuri de limbă, literatură și istoria românilor. A debutat în 1936 în Anuarul Liceului „George Coșbuc“ din Năsăud. A compus versuri ce i-au fost publicate în revistele „Vatra“, „Solia“ și „Curierul elevilor năsăudeni“. A colaborat cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul“, „Curentul literar“, „Universul literar“, „Claviaturi“, „Albatros“, „Meșterul Manole“, „Pagini literare“, „Revista Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
versuri ce i-au fost publicate în revistele „Vatra“, „Solia“ și „Curierul elevilor năsăudeni“. A colaborat cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul“, „Curentul literar“, „Universul literar“, „Claviaturi“, „Albatros“, „Meșterul Manole“, „Pagini literare“, „Revista Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof. dr. Alexandru Husar își reia activitatea publicistică, după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie i-au apărut în „Scrisul bănățean“ și „Luceafărul de ziuă“ (1956-1957). Dea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
rămâne aceea de „a înțelege mai bine profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde sunt incluse scrieri românești reprezentative, precum și o antologie a poeziei române din perioada interbelică, editată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
și al celei scrise în România. SCRIERI: Pagini despre Coșbuc. Contribuții la cunoașterea vieții și operei poetului, București, 1957; George Coșbuc. Bibliografie (în colaborare cu Ioan Domșa), București, 1965; George Coșbuc și pământul natal, Cluj, 1966; Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Bistrița, 1967; Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc, București, 1969; George Coșbuc în locurile anilor de ucenicie, Bistrița, 1975; Liviu Rebreanu între „oameni de pe Someș”, Bistrița, 1976; Popas la Feldru (în colaborare cu Ioan Nechiti), Cluj-Napoca, 1991; Istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
însă o reală surpriză: când toată lumea se obișnuise cu prestația criticului în mers cu generația sa, el apare cu un studiu-eseu despre un clasic, Poezia lui George Coșbuc (1976). Specializarea în poezie i-a permis să discute detașat despre poetul năsăudean într-un moment când acesta intrase într-un con de umbră. Criticul - pentru că nu intenționează să devină istoric literar, nici măcar în acest subiect - este unul dintre cei care reușesc să șteargă ceva din eticheta „poet al țărănimii”, pe care i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
mare de lucrători așteaptă să fie transportat sus. Între localnici, pe care-i deosebești cu ușurință și după port și după înfățișarea lor vioaie, sunt amestecați și "ungureni": dintre aceștia unii au învățat românește din contactul strâns cu bistrițenii și năsăudenii. Se află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a textelor vechi). Sinteză a cercetărilor sale asupra vechilor texte privind cultura Transilvaniei, lucrarea Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIII-e siècle (1938), subliniază contribuția Transilvaniei la îmbogățirea patrimoniului culturii române. SCRIERI: Istoria școalelor năsăudene (în colaborare cu Virgil Șotropa), Năsăud, 1913; Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București, 1914; Un manuscris calvino-românesc din veacul al XVII-lea, București, 1936; Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIII-e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
prin mari eforturi de familiile românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]