307 matches
-
Îi spuse; n-o să ai de unde să mi-i dai Înapoi. Răspunde repede, dobitocule. Da ori ba? — Ba! strigă Julius, repezindu-se asupra valijoarei de fier a Băncii Internaționale din Peru. Bobby o Înșfăcă mai repede, uite-l că pleacă, nătărăul. — Cheia-o ține mămica În casa de fier... Bobby cunoștea foarte bine pușculițele astea, mai greu de deschis decît seifurile Băncii Internaționale, avea și el una, din păcate goală și În curînd o să se Închidă bordelul. Lua-te-ar dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
întreb: de ce ați încremenit adineaori? Există ceva la mine care îi face pe oameni să încremenească? — Hai, hai! continuă Ferdâșcenko să se schimonosească. Hai odată! Doamne, câte n-aș răspunde eu la o astfel de întrebare! Dar hai, zi-i... nătărău rămâi, prințe, dacă taci... — Și eu aș spune multe dacă aș fi în locul dumneavoastră, râse prințul spre Ferdâșcenko. Adineaori portretul dumneavoastră m-a impresionat foarte mult, continuă el, adresându-i-se Nastasiei Filippovna, apoi am vorbit despre dumneavoastră la familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Să găsească un mod de a-i vârî în căpățâna aia seacă că nu e bine să-l atace pe Trio Ful cinius. Începe să râdă încetișor. Pe Fulcinius a reușit deja să-l sperie. A acceptat să joace rolul nătărăului. Toate atacurile vor fi concen trate împotriva lui Primarius Nato și Flaccus Vascularius. Pe neașteptate, gheara din stomac îl face să se chircească din nou de durere. Nu-i place deloc că Flaccus e implicat în poves tea asta. De
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
l spuse. — Un taur? spuse el. — Un taur german. Își Înfigea cornul În mine. CÎnd, de fapt, cred că era domnul Imrie... Reggie rîse. — Am știut eu că-i un bătrîn libidinos din clipa În care am intrat. Dar ce nătărău, să-i facă rău fetei mele! — Nu-i vina lui. Își scoase batista și-și șterse nasul. A ta e. — A mea! Ia uite ce aud, Îmi place! O sărută din nou. Dacă nu m-ai fi Înnebunit... Își frecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
douăzeci și trei de ani în care a făcut eforturi să se ridice din mlaștina originii sale, i se ridică în gât. Îl fac să se înece văzând figura aceea insolentă, aerul de cerșetor. — Ia-ți labele murdare de pe mine, nătărăule! Băiatul se dă un pas înapoi. Harry se uită la el, speriat. Ceea ce i se pare cumplit este tocmai faptul că au același sânge. Poate că Harry a avut mai mult noroc decât el, cunoscând bine engleza și învățând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Fără îndoială, nababul Murad îi va cere aprobarea să adopte un copil, iar el, la rându-i, se va consulta cu specialistul în această problemă. Astfel, puterea de a decide întregul viitor financiar al lui Firoz, rămâne în seama acelui nătărău îngrozitor, Privett-Clampe. În mod normal, n-ar trebui să se îngrijoreze. Toată lumea știe că englezii ar vrea să scape de Murad. Numai că Firoz nu e prea sigur că Privett-Clampe îl agreează. Altercația legată de recenta redecorare a palatului, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
principală a satului. Evita vechile gropi lăsate de obuze făcând mari ocoluri. Ai fi spus că-i o dansatoare, o dansatoare la sfârșitul carierei, mânioasă foc, și care la fiecare trei metri îl făcea pe tatăl meu mort „jigodie“ și „nătărău“. Apoi a dispărut, după ce trecuse de colțul magazinului lui Camille, Pălării, ornamente și noutăți, a cărui cortină de lemn sfâșiată atârna precum clapele sparte ale unui pian gigantic. Casa tatei era vizuina unui porc mistreț. Am încercat degeaba să regăsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-mă la el fără să pot crede ce aud. Apoi mi-am dat cu el în cap de câteva ori. Când m-am simțit puțin mai calmă, l-am dus la gură și am spus: — Știu cum să o fac, nătărăule, nu trebuie să practic. Ce crezi că sunt? Vreun personaj din The Deer Hunter? —Ai fi cine? Tom pe care-l știam eu ar fi prins ideea din prima. Alice probabil că îi alterase creierul, punându-l să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ajuns târziu la Retiro și a tret să iau mărfaru dă la 23 și-un pol În loc să mă hurduc În ăl din față. Deși știam totu ca pe apă, În droașcă i-am tot dat cu buchiseala din almanah. Niște nătărăi făcuți grămadă scuipa parole dă cum se bătuse Millonarios versus Chacarita Juniors, și mă scotea din săriți care, mă jur pe mama, nici măcar nu știau vro iotă dă football. Am sărit din teleguță la Belgrano R. Quinta ie la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a Îngrădi libertatea călătorului argentinian, m-am aruncat Într-o cușetă oarecare și, strașnic gardian al bijuteriei mele, am tras zăvorul. Vă afirm fără să roșesc, mult stimate don Parodi, că În noaptea aceea am dormit Îmbrăcat. Am căzut ca nătărăul În pat. Orice efort mintal Își primește cuvenita pedeapsă. În noaptea aceea m-a chinuit un coșmar de toată spaima. În ritornello, vocea batjocoritoare a lui Goliadkin repeta: N-am să spun unde-i diamantul. M-am deșteptat Îngrozit. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
avea nici În clin, nici În mânecă cu ea, dar ei corespondau en amateurs. Asta a zis-o ca să cred eu că dama era iubita lui. O săptămână după, a venit unul, Montenegro, pâinea lui Dumnezeu, și a zis că nătărăul era foarte neliniștit. De data aceea, ai procedat ca și cum Într-adevăr ai fi pierdut ceva. Te-ai dus la unul care nu-i Încă la pârnaie, dar e polițist vestit. Apoi v-ați dus cu toții la țară, răposatul Muñagorri a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se mărite cu tine? Știi sigur? La fel cum știu că io sunt fi-su lu tata. Pumita avea și ea pandaliile ei, da mă iubea. — Fii atent la ce te-ntreb. Era Însărcinată? Îi mai trăgea clopotele și alt nătărău? Avea nevoie de bani? Era bolnavă? I se urâse de tine? După ce s-a gândit, Sangiácomo a negat. — Explică-mi acuma ce-i cu siropul somnifer. — Ei bine, doctore, noi nu voiam să-l ia. Da-l cumpăra cu țârâita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drumul pînă nu-și rostea numele: Bîlbîie. Leonard Bîlbîie. Atunci, de asta era convins, atunci simțea, după cum zvîcneau în palmă buricele degetelor celuilalt, dacă era un om impresionabil sau nu, dacă era un terchea-berchea, un om de lume ori un nătărău, un fricos ori un individ sigur de sine. Doar o strângere de mînă nu este îndeajuns pentru a te lămuri în privința unui necunoscut, mai ales cînd de cele mai multe ori întîlnirea este, cum s-ar spune, "în interesul serviciului". Iar serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la biroul de informații de la Gara de Nord. Nu întrebarea, ci răspunsul era important. Și pentru că nu avea încotro a zis la întîmplare: "Cum să o puneți, dom' Făinaru? Cum să v-o puneți așa, pentru că vrea șefu', doar nu sînteți un nătărău!" O clipă văzînd cum i se lungește fața, cum își face gura pungă, a crezut că a dat greș. Poate că Făinaru voia să pară un tip dat naibii, unul care vrea să lase o impresie grozavă despre el, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Iar dacă i-ai fi spus inspectorului, om isteț de altfel, cum erau toți amploiații Serviciului, de asta era sigur, nici chiar George Stan, singurul care umbla cu pistolul la el zi și noapte, nu se putea spune că e nătărău, dacă i-ar fi spus că "se dorește ca domnul să simtă că-i supravegheat", inspectorul ar fi făcut cu siguranță o prostie. Ar fi îndeplinit misia întocmai și s-ar fi proțăpit in stația de tramvai, cu pălăria trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
găsise risipite în rapoartele lui Leonard Bîlbîie, ușurința cu care se juca opereta aceasta, cu uniforme, întruniri, tipărituri, insigne, fără ca să nu existe nici o sesizare din partea celorlalte organe ale Poliției ori Siguranței, și nu putea spune că acolo sînt niște nătărăi, anarhiștii nu făceau o mișcare, nici măcar nu respirau fără să se știe, fără să nu se fi scris un raport serios, nu trecea zi ca să nu fie vreo arestare, o intervenție cu mînă armată, de la Iași la Craiova ori de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unde fugi de maiestatea proprie. De aceea, deși l-ar fi pus la zid pe Pangratty pentru tîmpeniile lui legate de socialism și sindicaliști, nu putea trece peste sentimentul singurătății lor în lume. Pangratty se vîrîse în politică, ca un nătărău și de aceea nu-l putea înghiți; prinții nu fac politică, ei sînt chemați să o îndrume, să o arbitreze, politică fac papugiii, avocații și comersanții, Brătienii, Tătărăscu, Mihalache, Maniu, Vaida, inși care se înghesuie la plăcintă. Un Cantacuzino îngăduie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu-l făcea? - Țiganca e foarte mieroasă, zisei și izbucnii în râs. Dar ea avea lacrimi în ochi și rămăsei și eu tăcut. Într-un târziu o întrebai: - Și tu ce ai acuma? - .. . Am plecat din sat tot din pricina unui nătărău zise ea deodată. Că te iau azi, că te iau mâine, dar tact-tău, zice, nu poate să-ți dea două pogoane de pămînt? De unde să-mi dea? Și nu mai zise nimic. Iar eu înțelesei: când erai așa ca
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
câteva mii de pântece sterpe și le frânge inimile celor care le poartă povara. Ca toți bărbații - cu excepția domnului doctor Westcott -, crede că femeile ar trebui să nu mai facă atâta vâlvă și să accepte ce le-a fost scris. Nătărău bătrân. Iertat să-mi fie sacrilegiul, se închină pios Moira. — Moira, ești o femeie bună, dar o catolică deplorabilă, o tachină Laurence. — Mai bine așa, răspunse Moira țâfnoasă, decât invers. — Vino, Francesca, o conduse Laurence spre ușă, vino să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu chiulesc. Recapitulez. Repet conjugarea verbelor în franceză în timp ce mă dau cu rolele. — Poate îmi faci și mie o demonstrație. Spune-mi, de ce toți ceilalți băieți poartă chestiile astea - atinse șapca băiatului - cu fața în spate și tu nu? — Doar nătărăii le poartă așa. — Am înțeles. Îl studie o clipă pe băiat. E ciudat dar semeni foarte bine cu cineva. Un zâmbet răutăcios se ivi pe fața tânărului. — Cu tata. A lucrat pentru dumneavoastră cândva. — Ești cumva Ben, băiatul lui Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
trupul gol al lui Fran. Nu reușise niciodată să surprindă mai mult decât o imagine fugară până atunci, trăgând cu ochiul împreună cu un alt băiat în vestiarul fetelor, în urma unui pariu. Spera sincer să nu se fi purtat ca un nătărău sau să nu fi spus vreo prostie. Șocul de-a o vedea pe Fran fusese atât de mare, încât nici nu-și mai amintea ce spusese de fapt. Încă năucită de întâlnire, Fran deschise dulăpiorul de baie și zări un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
femeie căutând înfrigurată ceva. " Ce vrei? Ce cauți aici?" mi se adresă ea pe un ton înfricoșat și răstit. Am înțeles imediat ce căuta: un obiect cu care să se apere. Asta m-a azvârlit brusc în realitate. Nimerisem ca un nătărău într-o situație penibilă luîndu-mă după poveștile lui Aristide. Furios, am trântit o înjurătură. Apoi am bâlbâit ceva care putea să semene cu o scuză, că am greșit casa, și am ieșit. Și, ca să fiu sincer, nici astăzi nu știu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
anume a determinat-o pe Marta să iasă după mine. Bănuiesc că surpriza. Se pregătea să se apere împotriva unui străin care intrase în casa ei ca într-un bordel, pentru ca să-l audă împleticindu-se în scuze și făcîndu-se singur nătărău. Merita, își va fi zis, să vadă cum arăta la mutră individul. S-a oprit în lumina violentă, privindu-mă curioasă, fără să spună nimic. Nu mai era tânără, dar nici în vârstă. Avea mâini puternice, de spălătoreasă, șolduri promițătoare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Râsesem totdeauna de pasiunile la prima vedere. Mi se păreau o balivernă, bună pentru fetele de pension sentimentale. Pur și simplu nu pricepeam cum se poate îndrăgosti cineva subit, ca lovit cu măciuca, și să mai fie și atât de nătărău încît să se pună în situații penibile. Dragostea, îmi ziceam eu, trebuie privită numai cu coada ochiului; ca să nu riști, trebuie să te comporți în ea ca maimuța care aruncă miezul bananei și păstrează cojile. Și iată că plăteam pentru
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-se. Trebuie să recunosc că nu aș fi refuzat o donație oricât de mică. Pentru un tânăr muncitor e bine-venit orice bănuț pe care poate pune mâna lui ambițioasă și harnică. În plus, s-ar fi putut ca unul dintre nătărăii aceia să câștige o avere la vreun concurs cu fotografiile mele. M-am gândit pentru o clipă să alerg după grupul de turiști, dar tocmai atunci o caricatură de turist, cu trup pirpiriu, pantaloni pescărești și suflând din greu sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]