999 matches
-
Rănile-mi plângeau astă-noapte-n palma ta... în focul acesta lumesc topindu-mă-n lacrimă, strălucind sidefie, în a Lunii lumină, pustie, agățată în barbă de cer, când tu..., tu plecai. În urma-ți urla vântu-n mine, ca o fiară. Stârnind furtuni, năvalnice urgii... când versul trist se zbătea, încă,-n călimară, strigându-ne c-o voce, parcă, înecată-n fum: - Pribegi prin pânza vieții, voi, purta-mă-veți prin vreun, străin, ungher... sau poate, într-un cufăr vechi, stingher, găsi-ne-vom
BĂIERILE DURERII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382389_a_383718]
-
și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici Dragobete,zici Năvalnic, La fel sunt de noi cunoscuți. Și amândoi pornesc zburdalnic, Cutreierând păduri și munți. În Pantheon e locul lor, Ca mistică reprezentare. În anotimpul florilor, Ei sunt a dragostei chemare. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRAGOBETELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Luna și-a prins coroniță de Năvalnic. Pe Pământ Este nuntă. Baba Dochia își adună nea și vânt Să mai dea o rotocoală peste sate și câmpii, Răsăritul o oprește cu explozii viorii. Ziua-i mai strălucitoare, noaptea s-a împuținat; Astăzi este Sărbătoare, s-au trezit
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NĂVALNICUL Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului A fost demult, pe undeva, Chipeș fecior prin cer umblând. Dacă-l mai știe cineva, E semn că suntem într-un gând. Năvalnicul! Un hoțoman
NĂVALNICUL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383965_a_385294]
-
Poezie > Amprente > NĂVALNICUL Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului A fost demult, pe undeva, Chipeș fecior prin cer umblând. Dacă-l mai știe cineva, E semn că suntem într-un gând. Năvalnicul! Un hoțoman De mângâieri și sărutări! Mândru, puternic băietan! Parcă era din alte țări! Dar e de-aici, de pe la noi Și l-am vazut adineaori; Trecea agale prin zăvoi Cu fetele de subsuori! Ba altădată l-am văzut La nunți
NĂVALNICUL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383965_a_385294]
-
ce-a pus pe jar Băieții, dar și fetele! Ca el fecior, astăzi, mai rar! Dar ăsta-i Dragobetele! Sânt Ion de primăvară, Cum îl mai numesc străbunii... Grangurul sau Cap de vară; Săruta-l-ar toți tăunii! Referință Bibliografică: Năvalnicul / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NĂVALNICUL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383965_a_385294]
-
BOGDAN, LILI BOBU, ION BRAD, ELENA BUICĂ, ANA CALINA GARAȘ, ZINICA IONESCU, EMIL LUNGEANU, NICĂ D. LUPU, RODICA ELENA LUPU, DUMITRU POPESCU, DAN M. PSATTA, GEORGE ROCA, ILINA SAVIN, GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG, ELENA TOMA, CAMELIA PANTAZI TUDOR - care se afirmă năvalnic, surprinzând atâtea ipostaze ale trăirii noastre de zi cu zi - bucurii, tristeți, îndoieli și speranțe. Editor Rodica Elena LUPU Membră Uniunea Scriitorilor din România Referință Bibliografică: SCRIPTA MANENT - ANTOLOGIA DE PROZĂ ANAMAROL vol. 7 / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN
ANTOLOGIA DE PROZĂ ANAMAROL VOL. 7 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384073_a_385402]
-
mai încape în țărmuri sămânța se vrea încolțită, adâncurile își desțelenesc rădăcinile cu svonuri de muguri văzând lumina cum se aprinde în sufletul tău. pe cer se ivește din hăuri lumina albastră, drumul dragostei măsurându-l cu fericirea ce vine năvalnic dinspre leagănul trupul tău. se aude din codri frunza cum cântă apa cum curge din trunchiuri oprind scurgerea trecerii în mituri a visului meu rătăcit în ecou. ce cald îți e trupul învelit într-o undă ce umezi ți-s
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
rămăsese pironit pe scaunul din fața oglinzii. Cu cât înaintam spre lumină, drumul se făcea mai lung ... și mai lung ... ca un labirint, în alb și auriu. Din senin, am auzit un susur, ca de izvor. Era sângele meu, rostogolindu-se năvalnic prin venele tinere. Înaintând în lumină, am intrat, fără să vreau, fără să știu cum, în minunata Grădină a copilăriei mele. Pășeam pe fire fragile și speriate, de iarbă proaspăt cosită. La umbra unui copac, c-o pană de păun
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe străzile de tine goale un vânt se strecura din Cer, cu pașii lini,mergând agale, cu iz himeric,efemer. Mergea spășit aproape tainic, și-n urma lui cădea grăbit, un dor năprasnic de năvalnic, și-atunci am plâns și m-am căit. O,cât de multă strălucire! umbrea acum sub ochi de vânt, eu îl priveam mut de uimire, cum și-așternea mersu-n pământ. Dar el s-a luminat deodată, pe sub mătănii s-a
VÂNTUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382935_a_384264]
-
mai ales cu multă dragoste. Acea dragoste pe care o uităm când ne facem mari. Însă au făcut imprudența să nu anunțe conducerii școlii motivul absenței mele, fapt ce a determinat pe directorul școlii, domnul Arsu, să-mi facă o năvalnică vizită: - Ce-i cu voi, mă? De ce nu trimiteți copilul la școală? - Este bolnav, domnu’ Arsu! A venit rapid la patul meu, mi-a palpat gâtul, ochii (a evitat nasul, cu zona umedă), m-a apucat de ceafă și mi-
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Referință Bibliografică: Cana cu fluturi rotunzi / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La făcăleț se spunea melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se numea priință, Dopul sticlei se numea stupuș, Tava de mâncare se chema tabla, Secolul era pentru noi vac, Belșugul,norocul se numea zloată, Și mama - mumă ! Ce-am putea scrie și mai ales ce-am înțelege unii dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău și dete și lehuzei: Bea femeie și gândește-te de bine, ca să-ți vină tată la copchil, să fie de priință, să aibă zloată în tot vacul! Cu năvalnic să-ți chemi omul și toată vremea vieții voastre molașniță să fie!” Ei, ce spuneți cetățeni ai noului mileniu? Înțelegeți? Merita să renunțăm la astfel de cuvinte pentru ... Pentru ce? Frumoasă limbă avem, măcar din când în când să mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
care părăsiți Iașiul și ați ales Clujul. Ce s-a întâmplat atunci? D.G.: (zîmbește) Am avut și eu rătăcirile mele de fată tînără și cu puțină experiență relațională. O decizie neinspirată, un nou val în viața mea. Mai calm, mai năvalnic, cine știe?! Timpul vorbește. Pot spune doar atît, atunci nu mă gîndeam că mă voi mai întoarce vreodată în Iași. Acum străzile Iașiului mă șicanează. R.: Cît a contat această mutare pe plan profesional? D.G.: Aveam 25 de ani când
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
Valea Iepii, care după cum însuși numele o trădează, nu are șosele, hoteluri, sau vreun alt confort modern care să atragă pe drumeți. Din două puncte destul de depărtate unul de altul ale liniei ferate Caransebeș-Orșova, de-a lungul a două râulețe năvalnice, pornesc două drumuri pietruite doar de natură și care, șerpuind pe panta munților după cursul capricios al râurilor, se înalță pînă la opt sute de metri deasupra nivelului mării, întâlnindu-se apoi într-un sat pe munte împrăștiat și el pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
cuvinte noi. Muncipiu, de pildă, cel pe care l-a arat și pe care l-a îmbogățit cu monstruozități, așa-zis arhitecturale. Și un alt cuvânt din limbaju-i nemaipomenit: secoritate. Secoritatea era, de fapt, obsesia și dragostea lui cea mai năvalnică. Oamenii ei erau, la rându-le, singurii care-l iubeau. Aveau și de ce. Nu trebuiau, pentru lefurile uriașe, pentru privilegiile și peșcheșurile pe care le considerau ca pe un drept natural, să muncească, să învețe, să trudească oricât de puțin
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
Am ajuns, la întâlnirea cu Primăvara 2014, în capitala județului de faimă europeană, Vaslui. Situat pe o colină, cu privirea ațintită spre satul copilăriei mele aflat pe drumul de costișă. Ca și în toamnă, amintirile năvalnice se lovesc de noile construcții. Fără ecoul cuvenit. Doar ici-colo câte o urmă firavă a Vasluiului de altădată. Așa a vrut marele conducător. Ciuruitul de serviciu. Să fie totul betonat ! Natura a fost izgonită din oraș. Noroc cu actualul primar
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „omul lui Dumnezeu printre oameni“, „trâmbița Duhului care mărturisește Adevărul celor care iubesc Adevărul, dar și celor care-L urăsc“. Glasul său a fost cuvântul Domnului - izvor de apă vie care s-a revărsat năvalnic în mințile, inimile și conștiințele celor care i-au cerut rugăciunea și binecuvântarea, iar cerdacul chiliei sale de la Sihăstria a devenit, pentru mai bine de patru decenii, altar, amvon și bolniță. În aceste cuvinte ale mele, nevrednicul, prea sărace să
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și-apoi mă-ntreb de tată,și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestinecînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi batăla ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic,îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute,și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalniccînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute.... II. SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
provoacă stupoare și calmează durerea cea mai scăpărătoare, cum e aceea care arde, uneori, În cavitatea dinților, În canalele auriculare sau În circumvoluțiunile creierului, ca În cazul dumitale. Douăzeci de picături și mintea se scufundă Într-un delir de vedenii năvalnice. Vălul pe care Dumnezeu l-a așezat peste rușinile noastre cele mai tainice se sfâșie și intelectul rațional pătrunde În Împărăția sufletului. Mintea capătă darul blasfemator al unei puteri profetice inspirate nu de Dumnezeu, ci de diavolul verde care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
jos, murmură Cecco d’Ascoli. În cavernele cerurilor explodează aceeași flacără care devorează pântecul vulcanilor. Veniero rămăsese tăcut, contemplându-și cupa pe care o strângea În pumni. Dar, la acele cuvinte, se deșteptă. — Și abisurile mărilor sunt biciuite de curente năvalnice, ca torentele de aer care umflă pânzele. Da, cu adevărat, messeri, cele de jos sunt cum sunt cele de sus... eu am văzut. Își afundă la loc privirea În cupă, ca și când ar fi vrut să alunge o amintire chinuitoare. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spițerul a fost ucis al doilea numai pentru că moartea alesese calea cealaltă. Dar eu am fost orb, până când În seara asta mintea mi s-a luminat, la taverna celui de Al Treilea Cer, când ai comparat curenții marini cu vânturile năvalnice și ai spus că ceea ce este jos e la fel cu ceea ce se află sus. Acesta era Înțelesul desenului făcut de meșterul Ambrogio, nu-i așa? Un mijloc de exploatare a curenților mării. Iar dumneata știai, deși te-ai prefăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În limba română. Am Îndepărtat rapid gândul că unchiul ar fi destinat În mod expres descifrarea codului unui compatriot, deși, ca să fiu sinceră, am fantazat puțin pe marginea unei eventuale nostalgii pentru meleagurile natale care l-ar fi Încercat pe năvalnicul aventurier În clipe de restriște sau de panică. Dar nu, Noel Corbu se percepea pe sine drept un cetățean al planetei, unul dintre cei importanți chiar; era puțin probabil să se fi lăsat cutreierat de asemenea slăbiciuni regionale și paseiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]