295 matches
-
Elev fiind, va avea prilejul să citească revista „Valliant“ și se va hotărî să devină desenator de benzi desenate (BD). Mult mai târziu, în 1968, pe când studia arhitectura în Capitală, va debuta în revista „Luminița“ cu un serial BD intitulat „Năzdrăvăniile lui Păcală“. Sandu nu s-a limitat doar la benzile desenate, ci a făcut și pictură, sculptură și litografie. Repartiția îl aduce în 1971 la Timișoara, în calitate de arhitect. În același an devine membru al Cenaclului de literatură științifico-fantastică „H. G.
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
nr. 3609. * Rămînem la același ziar care îl citează pe primarul Capitalei, Traian Băsescu, fără a-l contrazice, că în Capitală s-au acordat terenuri gratuite și credite subvenționate pentru ,,protipendada de mîna a doua a PSD-ului". * Printre marile năzdrăvănii ale acestui an putem număra faptul că un consilier cultural din județul Suceava, nu-i cităm numele pentru a nu-i rușina și pe alții, i-a citit președintelui Iliescu la Iași, cu prilejul aniversării unirii sub Cuza, o scrisoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15565_a_16890]
-
prin corespondență electronică, la e-mail: centruleminescu@yahoo. com <mailto: centruleminescu@yahoo. com>. „Croitorașul cel Viteaz“ l Premieră la Teatrul German „Un omuleț urmează să salveze de tot răul ținutul în care creaturi nemaivăzute ajung să facă fel și fel de năzdrăvănii. El e Croitorașul cel Viteaz, care, cu ajutorul Spiritului Pădurii, reușește să îi păcălească pe uriași, să lupte împotriva unui comandant de oști arogant, dar tare-tare laș, și să îl convingă pe un rege cam nehotărât de adevărata față a împărăției
Agenda2004-11-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282171_a_283500]
-
Emil Brumaru Se făcea că mă-mpotmolisem la cîrciuma "Pirat". Undeva, vizavi de Palatul Culturii, de fostul Tribunal, într-o curte minusculă, cu frații de năzdrăvănii duioase, la o masă de lemn, în scaune cu paișpe picioare - patronul le construise așa din cauză că tuturor clienților li se rupea în paișpe, declamau mereu sintagma asta bizară. Odată, exasperat, ne-a întrebat: în fond de ce nu vi se rupe
Proza din poem (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16175_a_17500]
-
meu și-a reluat poziția la Oradea, iar eu am continuat liceul la Samuil Vulcan din Beiuș, unde fusesem mutat disciplinar... Am ajuns deci la Beiuș deoarece mi se comutase pedeapsă cu eliminarea din toate liceele din țară în urma unor năzdrăvănie. (fusesem șeful bandei „Mâna Neagră!”) Tatăl meu a reușit cu greu să-mi comute pedeapsă în aceea de a continua că intern la unul dintre liceele confesionale din Blaj sau Beiuș, la alegere. Ambele erau cunoscute la vremea aceea ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
întâmplându-se la Neptun în dreptul vilei Stancu unde marea poartă botniță și zăbală de stabilopozi caraghioși întinzându-și pe țărm balele melanjului de spumă alge și meduze lentiloforme lunecoase simpatico-grețoase uneori îngogoșate în placente de petrol suprapuse și supraexpuse ca năzdrăvăniile din textele zise suprarealiste comentate de veleitari cu ochii încercănați împupilați ca un olimbic dedublat al oboselii și posibil începutului bolii de rinichi și atunci și acum mirându-mă cum iată toatele se leagă în lumea aceasta dacă liantul este
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
Baumeister. Eu văd Germania în cenușiu și albastru. Poate pentru că nemții sunt distanți, dar trebuie să admit că muzica și filozofia sunt la ele acasă numai acolo. Ce diferență față de Spania, cu cântecele și dansurile ei pline de pasiune, cu năzdrăvăniile arhitecturale ale lui Gaudí, cu vrăjitul Toledo! Eram în largul meu în Portugalia, la Lisabona și Estoril, cu fadourile pline de melancolie mângâindu-mi 102 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE auzul. Știi ce mi-a rămas din Olanda? Imaginea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fi dor de ei o vreme, dar asta nu înseamnă să nu ne urmăm drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Zici tu, Hlibocene, că nu-i nimic deosăbit, dar una era Pâcu cu luleaua lui și cu toate năzdrăvăniile pe care le povestea și alta-i să stăm așa, ca huhurezii... - a intervenit Ion Cotman cel tăcut. Dar cine te oprește să povestești chiar tu o întâmplare? - l-a întrebat Hliboceanu. De oprit nu mă oprește nimeni, dar nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din muștiuc, a gustat din ulcica cu vin și - ca niciodată - a început să vorbească fără alte năzdrăvănii: Întâi și întâi, vreau să vă spun că tot ce am să vă povestesc în astă seară mi s-o întâmplat mie, pe când eram copchil de vreo șapte ani... Și să știți că-i adevărul gol-goluț... Păi de câte ori nu ne-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Laurențiu Ulici. O vizită halucinantă i-am făcut împreună cu Mioara Apolzan „arheologului literar“ Paul Sterian, într-un bloc pe la Obor, care ne-a aiurit cu teoria „carcasierilor“, cum că Poe era carcasa generalului Pomutz, Beethoven era Eftimie Murgu și alte năzdrăvănii delirante. Răsfățați intens am fost în primitorul apartament al lui Savin Bratu din blocul „Casata“ distrus la cutremurul din ’77, acasă la Florin Mugur, lângă biserica Sf. Spiridon Nou, la poa lele dealului Mitropoliei, la Agopian, în zilele de Sf.
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sala C.N.A. „Ion Vidu“, 20. 05, ora 17; Muzică de cameră, Trio Triade, C.N.A. „Ion Vidu“, 20. 05, ora 19; Concert simfonic, sala C.N.A. „Ion Vidu“, 22. 05, ora 19. Teatrul de Păpuși „Merlin“: „Prințesa adormită“, 16. 05, ora 11; „Năzdrăvăniile lui Nică“, 16. 05, ora 1230. ARAD: Teatrul „Ioan Slavici“: „Minunea Sf. Valantios“, 15. 05, ora 18; „Mătrăgună“, 16. 05, ora 18; „Din doi în doi“, de A. Păunescu, 22. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Tineri soliști bănățeni
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
și într-un spectacol cu o piesă shakespeariană. Să fiu bine înțeles. Accept modernizările, nu sunt adeptul restituirilor arheologice, nu vreau să-l imit pe Șerban Cioculescu care striga "jos mâinile de pe clasici!", dar nici nu pot să aplaud orice năzdrăvănie, doar ca să fiu inclus în categoria așa-zișilor critici open minded sau pentru a face pe plac unora de la Teatrul din Oradea. Și ținând seama că în seara premierei o parte din spectatori, chiar foarte tineri, au profitat de pauză
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
fu reușit din toate punctele de vedere. Gaittany dezvoltă o activitate digitală maximă, semnalând prin aer deliciul mâncărilor. Hangerliu fu încîntat și, familiar, se îndestulă sans façon din toate ca și o rudă a casei, omagiind pe amfitrioană. Făcu toate năzdrăvăniile posibile, sub influența vinului, un moment însă nu aduse vorba de politică, de Dan Bogdan, de Pomponescu, de nimic ce-ar fi putut să stânjenească pe vreunul G. Călinescu din cei prezenți. Dimpotrivă, vorbi de virtuțile femeilor, luîn-du-și de mijloc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
degetul mare al unui picior și o pusese într-un plic fabricat ad-hoc, pe deasupra căruia scrisese următoarele: "Messieurs les historiens sont priés defaire attention: "Fragment d'ongle de l'orteil droit du feu Prince Handgerly en prison"."2 Și alte năzdrăvănii de acestea. În schimb, Tudorel profită de ocazie spre a-și pune pe hârtie gândurile sale febrile: " Făcînd comparație între conduita mea și aceea a lui Gavrilcea și ținând seama de rezultate, constat că am făcut o greșeală capitală din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
face decât să le aducă mari suferințe. Ea ar fi, pentru rădăcinile lor, ca un fel de otravă ; din cauză că pământul e încins, apa ar deveni, pe dată, foarte caldă, fierbinte chiar. În felul acesta, poate muri orice plantă. Înțelegând ce năzdrăvănie puteau să facă cei mai mici nepoți ai bunicilor erau gata-gata să izbucnească în plâns. Mâinile blânde și calde ale bunicului i-au mângâiat, însă, pe creștet și pe obraji, voind parcă să le spună: „Hai, nu mai fiți triști
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acest glas, cel mai frumos și mai catifelat glas din lume...” -Dar, dintre toți, cei mai alintați erau un băiețel și o fetiță care, fiind cei mai mici, făceau, în ograda bunicilor, și cele mai multe pozne. E-adevărat, multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau pe loc când copiii erau cu chef de joacă sau puneau la cale vreo șotie... Bunica trage cu ochiul înspre pătucurile celor doi. Apoi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
partizane și inutile, înveninată de anchetele călăilor roșii, împovărată de truda zilnică / silnică, scurta sa „copilărie fără copilărie” i-a format gustul pentru frumos, i-a cizelat sufletul, iar pierderea ei îi va marca pentru totdeauna evoluția. Copilăria, cu toate năzdrăvăniile, dar și cu durerile ei, pricinuite de asuprirea, de prigoana, de nedreptățile și abuzurile pe care familia le suferă din partea comuniștilor, trece „ca o părere” - vorba lui Mihail Sadoveanu - și vine adolescența, la fel de zbuciumată, consemnată în capitolul al cărui titlu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poți ieși din încurcături, adesea cu „hapy end”. La căsoaie venea des în vizită verișoara lui Lala, Antoneta, poreclită de noi Tuna, colegă de clasă cu sora mea, care ne aducea deseori necazuri, fiind o pârâcioasă ce-i spunea toate năzdrăvăniile mă-sii, Miți, o nemțoaică frumoasă de astă-dată, liberă de sarcini, dar pe care, eu personal, nu am văzut-o niciodată cu bărbați. Pe vremea aceea era vânat din belșug pe câmp sau în pădure: pisici sălbatice, vulpi, jderi, șobolani
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
șinele pocnesc”, „Pi-ț’ dai seama”, „Mucles, mucles sacana”. Toți acei care nu agreau acest folclor colorat, erau asimilați mironosițelor și trimiși la promenadă, să plimbe „ursul”, vorba cântecului: „Pleacă, pleacă, mâine o să-ți treacă”! Simțeam că partenerii mei de năzdrăvănii, parascovenii și matrapazlâcuri, apăruți probabil după ce a tunat și i-a adunat, de s-a întâlnit tusea cu junghiul, iar capul lor de retardați care avea muci în creier și era „plin de șmecherii ca WC-ul de hârtii”, mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
totuși curajul să procedeze direct și, deși avusese neplăcutul conflict cu Otilia, se duse la ea și la Felix și le spuse toată pățania. Otilia nu se putu reține de a nu râde. - Bată-te să te bată, Titi, ce năzdrăvănii faci! Ea însă nu vorbea cu Aglae, așa că rolul de vestitor al comediei căzu asupra lui Felix. Când acesta spuse că Titi s-a căsătorit, Aglae nu vru să creadă și i se păru că Felix face o glumă. - Ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trece se făcea mai mare... Julius suportă aprecierile astea stînd țeapăn, cu mîinile lipite de corp, cu vîrfurile picioarelor depărtate și simțind că o urăște pe Baby Richardson. Ea ținea morțiș „să se cunune cu urechile lui“ și alte asemenea năzdrăvănii, ce-i drept În engleză nu suna atît de urît. Susan o Întrerupse ca să-l Întrebe pe Julius despre prietenii pe care nu-i mai avea de mult și se făcu de rîs față de prietena ei, dar n-avea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doua, și ultima bătaie, cu cureaua, scoasă cu satisfacție de taică-meu de la betelia pantalonilor... Eram prin clasa a șasea, la Iași acum, și venisem pentru prima dată târziu acasă, de fapt pe la nouă și ceva... Atunci tocmai săvârșisem o năzdrăvănie amoroasă, dar naivă, cu fosta mea instructoare de pioneri, de care mă îndrăgostisem de prin a cincea... Iar dânsa știa, ba chiar îmi îngăduia iubirea de copil... Avea, cred, vreo optsprezece-nouăsprezece ani, o puștancă și ea... Dar să scriu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
un mormânt lângă cel al lui frate-meu Petrică. Mergem tot satul la Înmormântare. Popa Dodon, Întors din refugiu și dascălul Grosu cântă frumos și trist. Și gata. Gata, sunt orfănel - cum zice Mătușa Domnica. De-acum pot face orice năzdrăvănie, orice drăcărie (așa vorbește Moș Iacob), oamenii nu se supără, zic: - E orfănel, săracu... AH, FETELE! Stau În calidor. Stau - și gata. Gata, pentru că, după Înmormântarea tatei, amintirile nu mai curg. Ci sar ca lăcustele. De ici, cine știe unde. Ba nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de lângă Cișmigiu, lipsit de grijile vieții, un grup de colegi - Urmuz (Demetrescu-Buzău), Ciprian (George Ciprian), el (V. Voiculescu) și Nicu Constantinescu (Nicolae Constantin- escu, pictorul), înființaseră Societatea literară botezată «Capul de rățoi». Numai că membrii ei, dedați la șotii și năzdrăvănii, cum mărturisea doctorul într-un interviu dat lui N. Crevedia și publicat în Universul literar nr. 21 din 18 mai 1930, au făcut de pomină acțiunile ei în toată școala. Ca să consfințească prin fapte de viață numele dat societății lor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să o dau afară dimineața, am închis ușa și când am venit să scot plosca, era lângă pat, parcă voia chiar să se urce în el. Când am revenit cu plosca curată, bătrânul nu mai era acolo... Și nici mâța." "Năzdrăvănii de astea îmi spunea zilele trecute și Mathilde, cea nouă de pe celălalt palier, că i-a spus un fel de vrăjitoare care citește în globul de cristal că pisicile presimt venirea morții." " Așa zicea și mătușa din satul bătrânilor mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]