294 matches
-
câte o idee în registrul de idei al brigăzii, vardiștii formau numere de telefoane și se gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți se împrăștiau pe la casele lor. Acolo, mulți dintre detectivii cei grei nu-și ascundeau insatisfacția că soțiilor Domniilor lor nu li se întîmplase încă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mic (închipuiți-vă cum arătam eu la cinci-șase ani) am văzut un film despre mare... Mama mea (o femeie înaltă, frumoasă) muncea cu abnegație să ne crească pe mine și pe sora mea. Între timp, eu făceam tot felul de năzdrăvănii și tîmpenii..." - Hoopa!... Iarăși vrăjește Bănulescu! Au început deja să-ți crească pe spate pene de papagal. 300 DANIEL BĂNULESCU seminare mai puțin importante și vor trece să bea una dintre acele mizerabile cafele, pe care românașii le numesc nechezol
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
probleme. Întotdeauna a stat în banca lui, a treia! La rusă domnul profesor Moroianu cu ochii mici, albaștrii, șireți câteodată avea obiceiul să-i pună să scrie lecția de mai multe ori când nu știau ceva sau, dacă făceau vreo năzdrăvănie. Le punea o întrebare și cum de obicei nu cunoșteau răspunsul, aplica tratamentul. El, se pregătise cu multe indigouri și copia de mai puține ori lecțiile însă era foarte vigilent, mai ales la lecțiile mai lungi să nu cadă în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
n-a avut nicio reacție de împotrivire sau obiecție la auzul poreclei feminine și a adoptat acest supranume imediat. El va fi prietenul și confidentul lui Stani. Nu trebuiau să-și vorbească, doar își amestecau gândurile și mai făcea o năzdrăvănie când vedea supărare pe chipul amicului său, astfel îi arăta loialitate fără interes. Până când Stani a plecat în lume a avut multe pățanii și aventuri la care erau amândoi părtași; Tamba avea o înțelepciune ieșită din comun, deși nu a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
acasă< a intrat pe pământul dobrogean! Simte cum îl frământă gândurile, se învălmășesc însă vrea să-si amintească numai întâmplările plăcute. Cu ele să rămână din viață iar restul să le uite! El considera Constanța orașul nostalgiilor iar Bucureștiul al năzdrăvăniilor. Își aduce aminte surâzând de colegi, de neprevăzutul vieții de student. Într-o seară împreună cu Georgică în Fiat-ul 600, pe care acesta îl primise cadou de la tatăl său, erau pe chei, pe malul Dâmboviței când văd două fetițe dând din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fu reușit din toate punctele de vedere. Gaittany dezvoltă o activitate digitală maximă, semnalând prin aer deliciul mâncărilor. Hangerliu fu încîntat și, familiar, se îndestulă sans façon din toate ca și o rudă a casei, omagiind pe amfitrioană. Făcu toate năzdrăvăniile posibile, sub influența vinului, un moment însă nu aduse vorba de politică, de Dan Bogdan, de Pomponescu, de nimic ce-ar fi putut să stânjenească pe vreunul G. Călinescu din cei prezenți. Dimpotrivă, vorbi de virtuțile femeilor, luîn-du-și de mijloc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
degetul mare al unui picior și o pusese într-un plic fabricat ad-hoc, pe deasupra căruia scrisese următoarele: "Messieurs les historiens sont priés defaire attention: "Fragment d'ongle de l'orteil droit du feu Prince Handgerly en prison"."2 Și alte năzdrăvănii de acestea. În schimb, Tudorel profită de ocazie spre a-și pune pe hârtie gândurile sale febrile: " Făcînd comparație între conduita mea și aceea a lui Gavrilcea și ținând seama de rezultate, constat că am făcut o greșeală capitală din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe marginea celor afirmate de el însuși la începutul ,,anecdotei orientale’’ Pradă de război. Fiind vorba aici despre celebrul Nastratin Hogea, împământenit la noi de către Anton Pann, ,,minunatul’’ nostru poet, prozatorul mărturisește că își propune ,,a spune’’ încă una din ,,năzdrăvăniile’’ popularului erou, ,,despre care credem că nu s-a povestit încă la noi, și pe care am aflat-o dintr-o carte prețioasă tălmăcită din turcește’’. Noi, încheie Caragiale, o povestim aici pe românește, ținând seama nu atât de textul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de firea limbii noastre și, prin urmare, de priceperea românului’’. Rezultă limpede că marele nuvelist nu-și revendică nici titlul de traducător, nici măcar pe acela de popularizator. Mai puțin atent la textul străin, el dorește, așadar, ,,a spune’’, ,,a povesti’’ ,,năzdrăvănia’’ despre care a aflat, ținând seama ,,de firea limbii noastre’’, adică ,,de priceperea românului’’. Mai nimerit ar fi însă să discutăm, în spiritul direcției inaugurate de un Constantin Negruzzi, de practica ,,adaptărilor’’ și a ,,localizărilor’’, căreia îi este proprie maxima
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
să mâzgălească cu sprayuri toate suprafețele plane pe care le întâlnește în cale ? Acestea costă, oare cine i le dă ? Uitați-vă pe garduri, pe ziduri pe str. M. Kogălniceanu, bl.32, 33, fosta Casă de pensii și veți vedea năzdrăvăniile unui șocat căruia cineva i-a băgat în cap că e și talentat în loc să-l oprească să se certe cu oamenii ?! Pentru că toți îl întreabă de ce-și permite să le urâțească zidurile, să-i pună la cheltuieli inutile ș.a.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
coborând de nenumărate ori. Păstrăm curățenia în lift, pe scări și în toate celelalte spații folosite în comun cu vecinii. f) Cum ne comportăm la masă? Când suntem la masă, acasă sau în vizită, respectăm următoarele reguli: Renunțăm la orice năzdrăvănie cât timp suntem așezați la masă; Ocupăm scaunul indicat de cel ce așează masa: mama, bunica, sora, gazda; Așteptăm să se așeze la masă toți și numai după aceea începem să mâncăm. Dacă suntem în vizită începem să mâncăm numai
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
încet ca o apă neagră. Rămăsese cu cei cinci copii mici, neștiutori de ce li se întâmplase, care-l așteptau în continuare pe tăticul, pe acel nene bun care se juca ore întregi cu ei fără să-i certe niciodată oricâte năzdrăvănii ar fi făcut. Faptul că sicriul nu fusese deschis poate că le făcuse tuturor un fel de bine deoarece chiar și ea se surprindea uneori că-l așteaptă ca mai înainte, uitându-se la venirea câte unui tren, cu mâna
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
numai de băieți. Fetele învățau separat. De altfel și la liceu Bidaru a avut parte de aceeași organizare: băieții numai la băieți, fetele la "Liceul de Fete". Deci, s-au remarcat reciproc și au început să pună la cale multe năzdrăvănii. În catalog era înscris cu numele de Ignat Vasile. Toți însă îl cunoșteau de Lică. Lică și Costică: doi prieteni zvăpăiați și la bine și la multe altele. La învățătură, mai jos de premiul trei nu a coborât niciodată. Dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
însă răcoritor, alunecau obligatoriu în ghiol de unde înotând, ajungeau din nou la mal. Lupta aceasta cu valurile se repeta în zilele lungi și însorite de vară de mai multe ori la rând până la epuizare, după care veneau alte și alte năzdrăvănii. În schimb, stăvilarul constituia și un fel de trambulină pentru amatorii de sărituri în apă de la înălțime, printre care amatori se număra, fără nici o îndoială, și el. Se înțelege că toți săreau în partea adâncă dinspre canal, unde nu exista
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din acest motiv, considera că și alții pot trăi la fel de bine, fără asemenea eforturi zădarnice. În consecință, micuțul Doru Gârleanu, după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum se laudă cu fel de fel de năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască ceva, și-a cumpărat pe ascuns din banii economisiți un creion, o radieră, două caiete și un maculator, pe care le-a ascuns sub un șopron
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
primei ore, a intrat direct în clasa în care trebuia. În imaginația sa, clasa de elevi nu era altceva decât o gașcă mai mare, puternică și bine organizată de copii de seama lui, care se lăudau cu tot felul de năzdrăvănii, dar care l-au exclus din sânul lor. Învățătoarea l-a primit cum se cuvine; după ce și-a notat adresa, data nașterii și l-a înscris cu creionul în catalog, l-a poftit în bancă, i-a arătat ce are
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a fost; fostul iubit; fotbal; ceva frumos; frumoase; furie; gest; grele; greșeli; haiduc; haiduci; cu haiduci; hîrtie; inimă; iubiri; iubit; îndepărtare; întîlnire; joacă; jurnal; Lille; limită; lipsă; mama; mare; marea 2012; meditație; melancolic; memorare; moment; momente frumoase; momente unice; muzică; năzdrăvănii; nebunie; necaz; necazuri; neplăcută; neuitat; de neuitat; nostalgii; parte a sufletului; păreri de rău; părinți; plîng deja; pomeni; pomenire; poza; prăpastie; prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică; săpun; secret; senzații plăcute; sex; socoteală; strălucire; subconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fugă; ghiduș; grădiniță; grup; GTA; haios; handbal; inocență; intelectual; internet; ironie; înalt; îndoi; a învăța; joc; jocuri; juca; jucător; jucători; Kinder; lac; liber; libertate; loc; logică; lot; mafia; masă; mașini; maturitate; mazochist; minciună; mingea; moarte; naiv; naivitate; nebun; nebunie; net; năzdrăvănii; nisip; obsesii; ocuparea timpului; ocupație; orizont; over; în patru; pătrățele; PC; periculos; petrecere; plictisitor; popa prostu; potrivit; prost; prostie; provocare; pruncul; real; recreație; risc; de rol; sabie; sală; satisfacție; savarină; schi; secund; show; Sims; prin soare; socializare; spasm; stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împreună la doi pași de pieire, și-n loc să mulțumești smerit lui Dumnezeu că i-a fost milă de noi și ne-a scăpat de ceasul rău, dumneata te dai peste cap să-i răscolești din nou mânia cu năzdrăvăniile dumitale obișnuite și cu dragostele... (Don Juan îl privește amenințător.) Au! Ține-ți gura, păcătosule, tu nu știi ce vorbești; stăpânul știe ce face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și el, "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa". La școală, pentru a-i "stimula" pe elevi, părintele Ioan aduce "calul bălan". Nică nu se arată interesat de învățătură, face pozne prinzând muște cu ceaslovul și alte năzdrăvănii. Îndrăgostit de Smărăndița popii, face progrese la învățătură, dar dascălul său, bădița Vasile este luat la oaste cu arcanul. Este silit să se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de râie de la caprele Irinucăi, fuge cu pluta spre casă. Nică știe să profite de farmecul copilăriei, este mereu pus pe șotii și năzdrăvănii și prin autocaracterizare mărturisește starea sa de fericire: "Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turbarea sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
universal-, așa cum apare în vorbele tatălui, Ștefan a Petrei: ―Dacă-i copil să se joace...... -. Institutorul,Creangă știe că jocul presupune spirit inventiv, bucurie ă―....mă făceam tot mai neastâmpărat...-). În consecință, jocul presupune ―năzbâtii-, năstrușnicii. Uneori, Nică, agasează prin năzdrăvăniile lui pe cei din jur care-l etichetează drept―ușernic-, ―zbânțuit-, sau ―spânzurat-. Vârsta primilor ani de școală împletește jocul cu învățătura . Mărturie stau ceasloavele cu urmele muștelor care și-au găsit sfârșitul între filele lor. Nică ,intrat în colectivitate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
părintele Ioan m-a pus la masă cu dânsul, și Smărăndița a ciocnit o mulțime de ouă roșii cu mine. Și bucurie peste bucurie venea pe capul meu.-Partea a doua a Amintirilor din copilărie este cea mai bogată în năzdrăvănii, căci exista pe lumea asta vreun copil care să fi făcut o singură năzbâtie în viața lui ? Astfel, după ce constata că ―nu știu alții cum sunt-, Creangă evocă cu multă dragoste figura mamei, ―care era vestită pentru năzdrăvăniile sale-. Pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bogată în năzdrăvănii, căci exista pe lumea asta vreun copil care să fi făcut o singură năzbâtie în viața lui ? Astfel, după ce constata că ―nu știu alții cum sunt-, Creangă evocă cu multă dragoste figura mamei, ―care era vestită pentru năzdrăvăniile sale-. Pentru copilul de altădată, mama pare o ființă desprinsă din povești, care face ―multe și mari minunății-. Scriitorul se întreabă cu nostalgie: ―Ce-i pasă copilului, când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
tot la începutul părții a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilăriei, când tatăl ăStefan a Petrei) se întorcea de la pădure "înghețat de frig și plin de promoroacă", iar Smaranda îi povestea, cu năduf, toate năzdrăvăniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]