2,234 matches
-
Părinții Cocuței proveneau dintr-un sat de munte și nu aveau nici o avere. Veniseră la Valea Călugărească cu mulți ani în urmă. Nea Ilie lucrase muncitor în vie la foștii proprietari, Bărbuleștii, iar tanti Florica lucrase tot la bucătărie. După naționalizare când proprietățile au fost preluate de gostat, fiecare a rămas cam pe unde fusese! Fratele Cocuței când a plecat în armată a rămas acolo ca reangajat, cum se zicea. Cocuța după ce terminase șapte clase a mers la profesională, unde s-
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
în satul natal până la vârsta de 12 ani, timp în care face cele 4 clase primare în condițiile vitrege ale vremii. În anul 1947, este dat să urmeze clasele cursurilor gimnaziale la Seminarul romano-catolic "Sfântul Iosif" din Iași, însă datorită naționalizării din anul 1948, își întrerupe pregătirea, retrăgându-se la casa părintească. Urmările războiului, ale cunoscutei secete din anul 1947 au influențat puternic și familia sa, fapt ce nu i-a mai permis să-l întrețină într-o școală. De aceea
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
Budapesta speră ca prin Diktatul de la Bruxelles, din anul 2014, Ardealul să devină autonom și apoi să fie anexat la Ungaria. Principala cale folosită pentru dobândirea ilegală de imobile din Ardeal o constituie așa-zisele retrocedări în natură, de fapt naționalizarea mascată de către Ungaria a mii de clădiri și milioane de hectare de păduri și terenuri agricole din proprietatea Poporului Român și Statului Român! Din multe clădiri de locuit naționalizate de către Ungaria sau retrocedate ilegal bisericilor maghiare și altor persoane juridice
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
propriilor dogme. d] Reînființarea fermelor și stațiunilor de cercetare de stat cu profil agricol și horticol, pe terenurile recuperate de națiune de la culte și secte religioase, de la donatori și de la persoanele cărora li se naționalizează terenurile, conform legii. e] Legiferarea naționalizării terenurilor nelucrate mai mult de doi ani, cu o minimă despăgubire către fostul proprietar. Eventual, despăgubirea poate fi acordată și în acțiuni la fermele de stat. f] Renunțarea la culturile tradiționale nerentabile și abordarea în culturi a celor mai rentabile
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
sa pe compozitorul Temistocle Popa, dar se poate întâmpla, nu o dată, ca doi sau mai mulți oameni să împartă aceeași dreptate. Aceasta poate să fie și povestea caselor compozitorului Temistocle Popa: locuise pe proprietăți care fuseseră și ale altora, înainte de naționalizare, apoi a fost strămutat, tot în nesiguranță și tot nedefinitiv. Casele, pe care le-a locuit compozitorul Temistocle Popa, mai mult sau mai puțin timp, sigur că au devenit ale sale, lipite de destinul de viață, de idealurile și creația
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
întâmplarea și legea, fără putința de a le împăca pe una cu cealaltă, deoarece întâmplarea-i legalizată, iar legea-i întâmplare, în acest caz. Cele două locuințe din care a fost evacuat compozitorul Temistocle Popa au avut alți proprietari până la naționalizarea în iureș, care a fost un explozibil fără fitil, până în 1989. Întorcându-se, anteriorii proprietari și-au vrut înapoi casele în care au locuit cândva - în prima dintre acestea, înainte de Temistocle Popa a locuit și prietena compozitorului, steaua nestinsă și
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
atingă ritmul anterior războiului, și într-un deceniu a reușit exploatări pe noi galerii în lungime de 20 Km. Când totul începuse să meargă ca pe roate a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea și exploatarea României de către eliberatoriI sovietici, naționalizările și sovromurile impuse. Naționalizarea din 1948 a trecut automat toate asociațiile și societățile miniere în proprietatea statului de democrație populară ce era încătușat și tras, în marș forțat și dur supravegheat, să ajungă comunismul fratelui de la răsărit. În vocabularul dictaturii
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
și într-un deceniu a reușit exploatări pe noi galerii în lungime de 20 Km. Când totul începuse să meargă ca pe roate a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea și exploatarea României de către eliberatoriI sovietici, naționalizările și sovromurile impuse. Naționalizarea din 1948 a trecut automat toate asociațiile și societățile miniere în proprietatea statului de democrație populară ce era încătușat și tras, în marș forțat și dur supravegheat, să ajungă comunismul fratelui de la răsărit. În vocabularul dictaturii comuniste apare sintagmele: sarcina
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
scriitorilor, romanul românesc și, mai toată scrierea noastră este trecută cu vederea, numiți fiind de către acei internaționali copiatori, un fel de inspiratori, negându-se originalitatea lucrărilor noastre. Se vorbește în continuu de multiculturalitate însă toți aceștia slăvesc, nu europenizarea, ci naționalizarea culturilor altora cu culturile lor. E drept, se cere, în acest secol ridicol de fapte și vicii, o deschidere și întrepătrundere mai mult a răului decât a binelui, o sexoerologie singulară a entității om, fără coloană de susținere, într-o
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
Acasa > Cultural > Marturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Fragmente Eu de la naționalizarea și etatizarea băncilor 47 - 48 până azi Bună ziua Mă numesc Sorin Andreica și ar fi o întreagă istorie despre mine de la naționalizarea și etatizarea băncilor 1947-1948 până azi (naționalizare = etatizare) mai ales că tinerii sunt interesați de perioada odioasă și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Fragmente Eu de la naționalizarea și etatizarea băncilor 47 - 48 până azi Bună ziua Mă numesc Sorin Andreica și ar fi o întreagă istorie despre mine de la naționalizarea și etatizarea băncilor 1947-1948 până azi (naționalizare = etatizare) mai ales că tinerii sunt interesați de perioada odioasă și trebuie să știe, nici eu nu mă consider bătrân pentru că am doar 44 de ani. Vreau să respect proporțiile între suferința deținuților
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Fragmente Eu de la naționalizarea și etatizarea băncilor 47 - 48 până azi Bună ziua Mă numesc Sorin Andreica și ar fi o întreagă istorie despre mine de la naționalizarea și etatizarea băncilor 1947-1948 până azi (naționalizare = etatizare) mai ales că tinerii sunt interesați de perioada odioasă și trebuie să știe, nici eu nu mă consider bătrân pentru că am doar 44 de ani. Vreau să respect proporțiile între suferința deținuților politici și a descendenților, a acelora care
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
au fost oameni înstăriți au avut: pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948 urmată de celelalte legi și decrete. 1.Mașinile morții Îi tot aduna și-i ducea la poliția orașului Viseu de Sus. Bunicul aflase de stigmatizare, oprobriul public și legarea în lanțuri iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
duce și ce face, văzând acestea bunicul mai mult era fugit, ascunzându-se. Foloasele muncii bunicilor și străbunicilor mei le-au tras comuniștii până în 1962 când fabrica a fost o parte mutată și alta demolată. Bunica îmi povestea că înainte de naționalizare 45-47 au dus-o greu, îmi zicea că atunci când trebuia să dea cotele au încărcat și transportat la gară o căruță plină de cereale, dar îi mai lipseau câteva kilograme și ce să vezi au venit de i-au confiscat
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
român a considerat să-l doneze reginei Maria. Pe vremea aceea a fost el mai înfloritor. Dar cum nimeni nu e veșnic,regina a murit și l-a lăsat prin testament fiicei sale favorite ,principesa Ileana. In 1948 a venit naționalizarea,familia regală a fost alungată din țară și castelul a intrat în patrimoniul cultural și a fost făcut muzeu. Și știi ce se întâmplă cu toate clădirile intrate în posesia statului. Ajung în scurt timp niște ruine. Ceaușescu l-a
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
tuturor. În fine, sunt amintite obligațiile ce revin socrului mare, respectiv celui mic, sau ale fratelui de mână... Lumea satului, liniștită, împăcată cu sine, la început, solidară, treptat se dezintegrează sub impulsul evenimentelor social-istorice pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
la maximum. Asta a fost scânteia... ... care s-a transformat în incendiu, la propriu, în ”Colectiv”, un club obscur, improvizat în fosta fabrică de adidași românești ”Pionierul”. Fabrica are și ea, la rându-i, o poveste tristă în care dracul naționalizării comuniste și-a băgat adânc coada, alegându-se praful de pantofii bine făcuți ai lui Nicola Prodanoff (inițiatorul acestui proiect industrial la sfârșitul seolului 19), dar și de ”faimoșii” Rostart și Rosprint ai Epocii de Aur, iar mai apoi de
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
România anilor ’50-’60. Nu mai putea să fie darnică... Îi fusese naționalizată casa de pe strada Londra. I se repartizase acolo doar o cameră, având acces la dependințe potrivit unui orar stabilit de o tovarașă cu inițiativă, devenită locatară după naționalizare în vila Nanei. Ce mai?! Era pauperă acum Nana! Rămăsese, însă, la fel de bogată sufletește. Ducea peste tot cu ea veselia, avea mulți prieteni și un loc în inima fiecăruia dintre ei. Așa stând lucrurile cu sufletul Nanei, se nedumirea Mira
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
că este cel mai harnic om din câți întâlnise. Și el stătuse ani buni în străinătate ca să agonisească ceva pentru familie, apoi revenise acasă. Socrii lui nea Niculiță aveau o casă mare, în Tălmaciu, în care mai târziu, probabil după naționalizare, funcționase școala din sat. Pe vremea aceea, Sebeșul de Sus avea statut de comună, iar la conducere eraprimarul, numit birău; ajutorul primarului era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
am întrebat-o pe mama, ca de fiecare dată când rămâneam nedumerit după discuțiile lor. Ei, putea el să plece, se lăsase ea pradă regretelor, vorbind ca pentru sine. Avusese mașina la scară, chiar Böth, director general la Solvay înainte de naționalizare, le-o pusese la dispoziție, lui și lui Ștefu și lui Milea ... Că aveau nevoie de oameni ca ei și dincolo, le spusese, dar a refuzat, încă nu era complet refăcut după câte pățise în război. Ce să facă el
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
bețiv, ce suferea de un sifilis, ajuns în fază terțiară. În ciuda vechimii, conacul, așezat deasupra acelui platou înalt, de unde se vedea câmpia interminabilă a Bărăganului, nu fusese vandalizat de furia oarbă a poporului. Trecuseră ani buni la mijloc de la data naționalizării și clădirea aceasta nu-și schimbase deloc aspectul ei impunător. Aceiași lei împietriți, așezați cu capul pe labe, străjuiau lângă treptele clădirii, păzind parcă intrarea. Deși-mi petrecusem copilăria în curtea lagărului de concentrare, cum fusese colhozul acela, ce te
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
plăcuse cândva cu deosebire micul bovindou cu care îi fusese împodobit colțul, deasupra intrării principale, înzestrat cu ciubucărie barocă și niște însemne heraldice în partea inferioară, din nefericire, ca toate decorațiile exterioare, din belșug stropite cu zugrăveală în timpul reparațiilor de după naționalizare. La parterul clădirii, îmi aminteam, ființa un magazin, după specificul produselor preponderent comercializate numit La Electrice. De aici uica Livi îmi cumpărase o bicicletă, made in Czechoslovakia, făcându-mă, pentru scurtă vreme, din păcate, cel mai fericit copil din lume
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
a lansat, incepand cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultură vizuală autohtonă și cultură filmului în perioada de dinainte și de dupa naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangardă cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangardă sovietică, ediția a treia s-a ocupat de
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VI-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344715_a_346044]
-
Ulmeni. Industrializarea a fost una din direcțiile de bază din domeniul economic. Era firesc să realizeze acest demers în contextul în care proprietatea privată agricolă a fost desființată, pământul reprezentând până atunci principala sursă de trai a țăranului. Legea de naționalizare,prin care se urmărea distrugerea proprietății private și crearea proprietății socialiste, a afectat aproape toate proprietățile din comună. Organizarea economiei centralizate se baza pe sistemul de conducere bazat pe plan. A început dezvoltarea economiei planificate, având la bază principiul centralismului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
limitele teritoriale existente, a fost constituită odată cu reamenajarea din anul 1968, din vechile Unități de Producție I Cehu Silvaniei (parțial) și Unitățile de Producție VII Gârdani (constituite odată cu prima amenajare, în anul 1953). Primul amenajament unitar al acelor păduri, după naționalizarea terenurilor din 1948, a fost realizat în anul 1953 și a stabilit două unități de gospodărire, una de conversiune prin îmbătrânire cu ciclul de producție de 120 de ani și tratamentul tăierilor combinate și una de crâng cu ciclul de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]