917 matches
-
pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei și Grupul Izverna, pentru Nopțile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
DOAMNĂ Dimineața e o doamnă Care vine cu pași mici, Se apleacă ici și colo Ca să stingă licurici. Dezinvoltă, parfumată, Îmbrăcată elegant, Culege din iarba crudă Lacrimile - diamant. Mângâie din ochi câmpia Și se-așază între flori Și împarte păsărilor Naiuri, cobze și viori. Dimineața e o doamnă Cu trupul în zări născut Și, când pleacă-n voal de ceață, Lasă-n urmă un sărut! Referință Bibliografică: DIMINEAȚA E O DOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul
DIMINEAŢA E O DOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367544_a_368873]
-
ale Americii, Canada, Italia, Germania, Austria, Bulgaria, Ukraina, Grecia, Ungaria, Australia... A realizat duete musicale cu Gheorghe Zamfir, Irina Loghin, și Leo Iorga. Cine a cântat vreodată cu Gheorghe Zamfir, în afară de munți, de râuri, de mare și de cer?! În afară de naiul său din care se rezămislește inima lumii... Doar Benone Sinulescu, doar Adriana Antoni și din nou, doar naiul, cerul, râurile, munții, marea... Mulți oameni de pe planetă vor fi cântat în tenebrele sufletești cu Gheorghe Zamfir, dar pe scenă, nu mulți
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
Irina Loghin, și Leo Iorga. Cine a cântat vreodată cu Gheorghe Zamfir, în afară de munți, de râuri, de mare și de cer?! În afară de naiul său din care se rezămislește inima lumii... Doar Benone Sinulescu, doar Adriana Antoni și din nou, doar naiul, cerul, râurile, munții, marea... Mulți oameni de pe planetă vor fi cântat în tenebrele sufletești cu Gheorghe Zamfir, dar pe scenă, nu mulți...! Și-atunci, ce mai rămâne de completat la creionarea portretului unei artiste cu duh, frumusețe, celebritate și, nu
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
de soare - doar umbra cosașului la capăt de lan 48 mama din ramă- ofilit de-așteptare buchetul de flori 49 cerșetorul orb - doar apa pentru vrăbii în blidul de dar 50 un miel negru rămas de căruță - Joia Paștilor! 51 naiul lui Zamfir - trilul ciocârliilor din zgârâie nori 52. la trei iepurași un coș de ouă - bună treabă! 53 Pădurea arsă - cu pene zgribulite păsări fără cuib 54 un pumn de bănet pentru sufletul unui pom - cui să-i pese? 55
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
perete, o tapiserie lucrată cu migală, în culori diafane, reprezentând o scenă mitologică. Ne dăm seama că este Diana, divinitate italică, identificată cu Artemis, zeița vânătorii, fecioară sălbatică, singuratică, ce cutreiera pădurile însoțită de câini, dăruiți de zeul Pan, inventatorul naiului. Artemis ucidea animalele cu arcul și săgețile. În tablou este înconjurată de câini și în mână are arcul. Mai descoperim diverse ornamente, porțelanuri de Meissen, obiecte din argint, ceasuri. Protejată de sticlă, putem vedea Evanghelia luminată (Illuminated Gospel), un manuscris
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și corvoadă Ce doar timpul o înnoadă, Strat de flori peste poiene, Pas de cerb printre hiene, Stea ce scânteie ades, Glasul lumii
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului (Omagiu aniversar, regelui naiului din Basarabia cea încă înstrăinată) Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului (Omagiu aniversar, regelui naiului din Basarabia cea încă înstrăinată) Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima din cântec E naiul său suspin și fătului din pântec. Imn românesc
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
încă înstrăinată) Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima din cântec E naiul său suspin și fătului din pântec. Imn românesc revarsă-nspre Carpați, Oricât i-ar sta hain un Prut în cale, Vibrează inima-i a dor nestins de frați, Urzind în cântec România Mare. De ziua Domniei Voastre, Maestre Vasile Iovu, noi
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
lemnului, vă îmbrățișăm cu drag, știind că (raportat la condiția noastră) - deși atât de sus, deși atât de departe - ne sunteți mereu atât de aproape! LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE! ȘI... Vă așteptăm din nou la noi în sat, Cu naiul Dumneavoastră fermecat, Să sloboziți din el magia ciocârliei Și șoapta din izvorul veșniciei. Referință Bibliografică: URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul IV, 24 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
Fundația Dignitas, Fundația Alistar, Fundația Internațională „Eminescu” și Muzeul Literaturii Române, unde am avut ocazia să ascult artiști de mare valoare: Gheorghe Zamfir, ambasadorul României pe cele cinci continente ale Terrei (care a făcut cunoscută muzica românească cu fermecătorul său nai inițiatic), pianist-organistul Nicolae Licăreț, soprana Rodica Anghelescu, Viorel Vișan, Eusebiu Ștefănescu, Maria Gheorghiu, Dan Puric. Trebuie să afirm că întregul spectacol a fost un regal, iar oamenii din sală au aplaudat frenetc, la scenă deschisă, pe toți interpreții care au
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă bucurie. Când s-au auzit primele acorduri date de orgă, magicianul sunetelor, Gheorghe Zamfir, care-și fixase naiul ca pe o sfântă cruce în dreptul frunții și a privit extaziat imaginile înrămate ale lui Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă. A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Gheorghe Zamfir, care-și fixase naiul ca pe o sfântă cruce în dreptul frunții și a privit extaziat imaginile înrămate ale lui Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă. A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
extaziat imaginile înrămate ale lui Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă. A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi am merge, drag ne este/ de copii și de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, „Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om împătimit: zeu printre zei... legat cu mii de liane trimise de către Apollo. Naiul și trupul lui deveniseră un tot unitar, se contopiseră, o interpătrundere moleculară dintre geniu și instrument, o armonie a două spirite ce se completau și se ridicau spre înălțimi; materia celor doi trecuse într-o altă dimensiune cosmică. Cred că
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
magnific, să treacă în timp ce cântă într-o stare de beatitudine, transă care-l poartă dincolo de tot ce putem percepe cu simțurile noastre, nu-l vor uita curând. Vedeam cum lacrimile i se scurgeau pe față, cum degetele mâinilor deveniseră un nai... ele însele, cum acel trup de om era cutremurat de trăiri, greu de exprimat în cuvinte, care se produc la nivelul scoarței cerebrale. Pe față i se citea profunda adorație către Dumnezeu. Fiind într-n dialog cu o lume fantastică
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam,/ Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
s-a sfârșit,/ Tu stai ca-n altar și te rogi la El:/ „Pentru ce, slăvite! Mamele îndură?/ Cum Fecioara sfântă, suferi și Ea./ N-ai găsit? ... se pare, măcar o măsură;/ Ah, otravă-i viața! Nu mai pot răbda! ” Naiul sfânt pare că se rupe, și cu jale-adâncă izbucnește-n strigăt, iar în finalul pasajului, armonic (irizări de curcubeu care săruta apoteotic apa Nistrului și a Tisei) și ne dă semnalul unei apropiate bucurii când Gigi (așa-i spuneu părinții
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept ... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea! Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
mereu străin./ Spune-o vorbă din bătrâni: / Cine pleacă prin străini ... / E ca floarea printre spini, / Fără apă, fără soare ... / Se usucă si-apoi moare”. O, cât de înălțător se aude corul îngerilor ce-l înconjoară pe neegalabilul interpret al naiului, iar în jurul lui se vede aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc cei înstrăinați de țară ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
fără soare ... / Se usucă si-apoi moare”. O, cât de înălțător se aude corul îngerilor ce-l înconjoară pe neegalabilul interpret al naiului, iar în jurul lui se vede aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc cei înstrăinați de țară ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul care-și iubește/ Plaiul, portul și limba,/ Dor și numai dor!.../ Fericit e că trăiește,/ Alături de măicuța.../ Și
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]