1,457 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PRIMA RUGĂCIUNE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 111 din 21 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Prima Rugăciune Poate voi crește în lumina Ta Liniștea și timpul Tu le-ai cumpănit Și-nalți altar de piatră grea Pe unde steaua mi s-a prăbușit Acum e prima zi de rugăciune Rânduiala este dată cu măsură Azi îmi este rândul la cucută Și lacrima model pentru Scriptură Se prăbușesc cuvintele în sinea lor Și
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
Articolele Autorului IISUS-BĂLCESCU M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce. Eu răstignit pe țipătul din Tine! ERAM UN FEL DE
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
stele, Crampeia-mi trăirii rămână-n vecie. Ale vieți-mi năluci, dorinți efemere, Rămân așternute pe albă hârtie. Prieten mi-e versul, imperfect conturat, Pecetea Cuvântului luminând orizonturi. Silabe-ale Iubirii ce-au desfătat, Ființă-mi de huma și de anotimpuri. Mă-nalt tot mai sus,....mai sus,....și mai sus ! Ce mic-apar, eu ! Ce mică e lumea ! Rămas este gândul, cuvantul cel spus, Pe-a aripei timp ce imi trece vremea ! 11 iunie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: ...SPRE ÎNĂLȚIMI / Mara Emerraldi
...SPRE INALTIMI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348577_a_349906]
-
ca mâna de femeie. De-aceea, lasă-i, Doamne, aminte să ne-aducă, / Că-n lumea lor și-a noastră îngloriați sunt încă, / Că fără ei săracă ni-i cartea de istorii / Și nu ne-om face parte la cele nalte glorii”. Meditația de tip filosofic este pentru autor o altă temă predilectă și el nu ocolește principalele probleme ale gândirii universale care au frământat mintea oamenilor luminați: trecerea timpului, nașterea, moartea, rosturile vieții ș.a. Principalele virtuți cântate de autor în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SUPERBA DOAMNĂ Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamna „ X ” e dragostea mea, Și tare mult mă mândresc cu ea, Este o doamnă de-naltă clasă, Și stă cuminte pe lângă a ei casă. Este înaltă, frumoasă, elegantă, Cu o ținută impecabilă, dreaptă, O rochie superbă foarte modernă, Prelungită cu o admirabilă trenă. Mă uit la ea și o admir din plin, Parcă văd albastrul cerului
SUPERBA DOAMNĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348610_a_349939]
-
ele pot să spuie Că prin vibrare intimă diferă, Iar unele visează, râd ori speră - Sunt și idei ce ard bătute-n cuie... Apar nenumărate anodine - Cochilii erodate-ncet de valuri, Purtate-n spuma undei care vine. Ci altele, pe-nalte piedestaluri - Încununarea grației divine - Pulsează viu luini și idealuri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Idei / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
IDEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348652_a_349981]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 307 din 03 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Noiembrie cu frunza galbenă și rară, Parânguri albe străjuiesc la miazănoapte Lumina din obrajii arțarilor de ceară Topitu-s-a în zarea... amurgurilor coapte Mai ’naltă-mi pare-acum pădurea de salcâm Noiembrie... melancolia ta mă doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
în legile trăirii. Văd umbrele din Lună că-s trupuri de fecioare, Strivind pământ lunar cu micile picioare. Și-oriunde sunt ,eu văd- în orice loc din lume- Un singur chip în toate și toate într-un nume. Văd piramide 'nalte că-nțeapă ele cerul Și sfincși ce sunt frați doar cu stelele și gerul. Văd iarba cum vibrează sub vântul moleșit Și fluturii de aur din flori că au ieșit, Dar nu te văd pe tine în astă lume rară
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
se deschide Dezlegând în arc a stelelor maramă Astfel să se-arate luna mai cu seamă : Își coboară blonda razelor cunună Care-n străluciri peste flori se-adună Dansuri de lumini multe-mpodobind Și-a râului unde blând învăluind. După ierburi nalte stă râul ascuns Iară al lui susur toate le-a pătruns. Altuia se-arata codrii cei inalți Falnici de milenii,te fac să tresalți. Că atât de pură-i sfânt-acea minune Veșnic necuprinsă de gânduri păgâne. Frunțile-și ridică
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se întristează Când află că omul,azi,nu mai visează. Întreg universul pe altul cuprinde, Sub privirea-i naltă iată se întinde Și timpul și spatiul cu-al lor infinit, Un ocean de stele fără de sfârșit. Muzică de sfere-i varsă în urechi, Veche-i pare viața,planete-i par vechi. Și așa, unind rază după rază, Într-un
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
că Orfeu este trac de-al nostru... -Bine v-am găsit! - îi salută Micheru care-i urmărise și se-apropiase de ei. Veronica îl privi, era un tânăr brunet, cu chică, îmbrăcat într-un costum negru; ochi mari, frunte largă, nalt și distins... -Bine-ai venit, domnule Micheru! Dar Natalița unde e? -Natalița are spectacol la Odeon; se dă o serbare în cinstea unor oaspeți de la Buda! -Dumnealui e domnul Micheru, cel care ne-a mai cântat la vioară - o lămuri Mihai
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Și fierul ruginește, cît lumea nu trăiește. Și treci zi, treci noapte, apropie-te moarte. Parcă omul știe cînd moare? Nu știe . Nu știi unde ți se crapă pămîntul... Că moartea nu are moarte cît îi pămîntul. Vezi cît de nalt îi copacul, da' tot îi cad frunzele la pămînt. Și gogește ea, și gogește. Dormea, dormeaaa... parcă somnul de pe urmă dormea, un somn rupt din moarte. Că, se știe, somnu-i oglinda morții, gemănare cu moartea. Și azi rău, adăuza și
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
poți prinde. Nici un vrej măcar la vie , Nu poți să îl anexezi! Poți cumva albinei să dai viață? Creierul să i-l deștepți? Poți a-i da cumva povață Munca cum să și-o împartă? Căci o școală cît de- naltă De-ai avea.... tu, nu creezi! Uită-te la flori și la albine. Dacă vrei la urși ,la pești... Și-acum uită-te la tine: Creier,gînduri, sînge,vine... Toate-s puse să se-mbine, Ca să poți să funcționezi. Spune
ŞTII TU CINE-I CREATORUL? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347554_a_348883]
-
pare de mistreț, ridică ziduri omul rău, se enervează Dumnzeu, să se usuce , zice El, floare și iarbă, porumbel,... miroase Edenul a grajd, violet e omul când nu-i las, dar azi mă bucur, s-a schimbat, poetul este mai nalt, . pe când e omu-n miezul vieții lui, m-aflam într-un azil din Covurlui, amar mi-e să vorbesc pe înfundate, pădurile au fost furate, un strop mai mult si m-ar răîpune, dar eu am să v-arăt căpșune, intrai
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
pare de mistreț, ridică ziduri omul rău, se enervează Dumnzeu, să se usuce , zice El, floare și iarbă, porumbel,... miroase Edenul a grajd, violet e omul când nu-i las, dar azi mă bucur, s-a schimbat, poetul este mai nalt, . pe când e omu-n miezul vieții lui, m-aflam într-un azil din Covurlui, amar mi-e să vorbesc pe înfundate, pădurile au fost furate, un strop mai mult si m-ar răîpune, dar eu am să v-arăt căpșune, intrai
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
școli inalte-nvata Fața lor,dincolo de munți, Știu cum să răzbată. Și când pleca în facultăți, Ei îi dădură muncă Ce-au adunat cu greutăți, Căci nu le-a plăcut lunca. Iar cand copilă le-a ajuns Pe cea mai ‘nalta treaptă, Ei în tot satul au tot spus Că-s mândri de-a lor față. Referință Bibliografica: NTRO ZI DE IARNĂ / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV, 06 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
NTRO ZI DE IARNA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347750_a_349079]
-
soare, Cu pomi visând în strălucirea orbitoare, Transfigurați de fulgurantele poveri. Prin zile lungi, toropitoare, nesfârșite, Când curge lent un cer topit ori cântă ploaie, Iar umbra deasă se ascunde prin zăvoaie, Sunt lanuri coapte, din senin tălăzuite. Vin ceruri nalte și buchet de tămâioasă, Și ploi de stele - speculații, diademe, Cu oscilări de constelații și sisteme - O țesătură ireală, fastuoasă. Un fulg de nea și altul, altul, ca în joacă, Obrajii iarăși înfloriți precum bujorii, Pe străzi alai și la
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
te vreau! Sub piele te-ai ascuns de ani, Degeaba, la străini, te dau! Te-am dat la ruși, te-am dat la turci, Te-am dat cu aur în găleți! Pe domni i-am ridicat în furci, Lingăi, la ’nalte curți - valeți! Fiii ți-am luat la oaste Ca să-mi apere averea; Le-am băgat sula în coaste Când le mai sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362060_a_363389]
-
am sfârșit, sunt continuă... Sunt roata Singură, frumoasă și neobosită, Mereu în alunecare, mereu în derivă Mereu î n l o c u i t ă... Sunt roata spânzurată-ntr-un cui În hambar sprijinită de șură Lâncezind între bălăriile nalte cât casa Asudând în colbul stelar, cea mai inutilă plămadă. Sunt roata Rătăcită pe drumeagul pustiu Căzută-n răscruce de vânturi La intersecția tuturor pașilor Sunt la discreția lunii-n declin Sunt roata sărită din fix Care-și țipă inutil
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
peisaje romantice, marine și nocturne, în cadrul cărora se consumă iubire discretă și înălțătoare: „Se lasă noaptea pe valuri, / E geana mării ochi de cristal, / ... Mai poposesc vapoare în larg, / Si noi modelăm iubirea-n nisip, / Un vers se naște pe-naltul catarg, / Un altu-ți coboară pe chip”/ Urmând firul liric în acest diapazon, avem in față poezie care înnobilează sufletul și produce emoție estetică. *** In al treilea ciclu poetic, intitulat „Toamna [ la] Grandiflora”, autorul recurge la un limbaj slobod, buruienos, chiar
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Ridicați spre ‘nalt privirea, arzând blestematul jug, La căldura întregirii și la flacără de rug, Iar cenușa, ca ofrandă pentru Ștefan, îngropați, În mormântul de la Putna și la poale de Carpați. Referință Bibliografică: MOLDOVA LUI ȘTEFAN / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
le cântă-n somn tăcut! Prin strune noi de iarbă se-avântă ca un cântec, zambile fără seamăn clipind albastre zări, vin clopoțeii veseli cu tolba prinsă-n pântec, văzduhul prinde viață sub ropote de flori! Se-așează sus pe-naltul al florii mândru lujer, un greiere rapsod și-alaiul lui de seară, pornește blând arcușul pe sub clipiri de cer, cu ochi senini zambile se-aprind în primăvară! Referință Bibliografică: ZAMBILE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul
ZAMBILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365987_a_367316]
-
Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Tu poți să urci pe țancuri de mirare cu pași de sete-n orișice poveste, să-ți pui alt drum de stele sub picioare sau să te-agăți de alte ‘nalte creste, să te întorci cu fața spre Siberii cu ochii tăi ca să topești înghețuri, să împletești cascadele tăcerii cu umbre marmorate și cu cețuri, poți să probezi lumina altor vise și alți obraji de noapte să mângâi, să rătăcești pe
ÎN MINE TOT RĂMÂI de AURA POPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365391_a_366720]
-
drum prin grele vremi. Îl văd acum, prin sfinte ape, Și punți croind spre ceruri sacre, L-acei ce Numele Îi chem. Vă carmui vremi și soroace , Regatul Sau va dăinui . Lumina-i va aduce Pace, Facand iubirea să se-nalte . Frumsețea Lui va străluci. Citește mai mult BUNAVESTIREPe lîngă sori, pe lîngă stele,Si universuri răsărind,Ca și șiraguri de mărgele,Pe lîngă Căile Lactee,Eu văd Cuvantul vesnicind.Il văd acum, dar nu de-aproape,Croindu-si drum prin
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]