235 matches
-
de pereți! Azimioară tresări. Încercă să zâmbească. ― Îi venim noi de hac! ― Ești convins? Melania e un număr mare! Probabil prea mare pentru mine! Dacă n-ar avea privirea asta șuie ar arăta destul de bine, reflectă maiorul. Chiar frumușel. Genul napolitan..." Dascălu surâdea rotindu-și ochii prin birou. Declară pe un ton firesc: ― În locul vostru, m-aș muta acolo la muzeu, c mai elegant. ― Nu e rea ideea. O să ne gândim... Cine te-a ajutat să evadezi? Expresia cârnului se schimbă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
face semne cu mâna. De la Victoriei până la Romană spectacolul e oferit de un puradel la vreo patru anișori. De gât îi atârnă o bucată mare de carton. Pe măsură ce înaintează spre mijlocul vagonului, lumea izbucnește în râs. Îi bagă în buzunare napolitane, bani, portocale. Abia când ajunge la noi văd că pe pancardă scrie dezlânat: „Ajutațimă vă rog din tot suflețelul meu sămi iau televizor în culori”. La Romană coboară Sabina. Îi strâng puternic mâna: succes, iubito, dă-i gata, știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
gaura cheii, asta atunci când nu se preface a fi confundat ușa pentru a-l surprinde în cameră. Inversând rolurile feminin masculin, îi trimite flori și nu se jenează să-l urmărească, allegro furioso, în tren. În mod inevitabil, această idilă napolitană se încheie abrupt. Larderel, un desfrânat și un alcoolic, se înșeală asupra intențiilor Mariei. Îi atribuie fetei mult mai multă experiență decât are ea de fapt. Ca atare, îi propune fără înconjur să-i fie ibovnică. Marie se arată profund
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu oameni de o asemenea speță pot să te umple de murdărie și de scârbă. Dar atunci când unul ca mine e silit să se amestece cu ei, nu poate să dea înapoi. Astfel, ca să nu dorm mereu sub
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bombănitul și mustrările, dialogurile pe care le interpreta, izbucnirile de mânie, de elocință, de indignare. Momentele de delicatețe și încuviințare le împărtășea prin aplauze, imitând graiul unor animale. Printre multele cărți citite la mânăstirea din Altomonte, una, cea a juristului napolitan Jacopo Antonio Marta, îl enervase peste măsură; era o scriere arogantă, considera drept evidentă orice premisă și indica cititorului un parcurs obligatoriu. Broșura se numea Pugnaculum Aristotelis adversus principia B. Telesii. La vremea aceea îi provocase insomnii din pricina nerușinării tezelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care acum își cereau dreptul să curgă, drept care el se străduia să-i găsească fiecăruia matca potrivită. Cu toate astea, ore-n șir se gândea de unul singur, sau sta de vorbă sau se dedica magiei și îngrijirii bolnavilor. Tipograful napolitan Ignazio Mele, venind să ia paginile scrise după abia douăzeci de zile, se sperie văzând mormanul ce i se încredința: Fra' Tommaso, cum dracu' ai reușit să faci atâta omletă? Cu ajutorul lui Dumnezeu, al diavolului și al oamenilor, nu-mi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a constituit un stat național cu cinci secole înaintea celorlalte națiuni ale Europei. Ne întrebăm însă dacă, în accepția autorului, există astăzi, ca reminiscență a unor realități europene contemporane întemeierii statului moldovenesc la mijlocul veacului al XIV - lea, și o națiune napolitană, navareză sau bavareză și dacă, la mijlocul secolului al XVII - lea, celor peste trei sute de state cvasi-independente ale Imperiului RomanoGerman le corespundeau tot atâtea națiuni separate. Mai mult, prin formularea sa ambiguă, autorul neagă însăși existența unor etnii care nu au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să se refugieze, la 21 decembrie același an, la cartierul general al trupelor britanice din zona Mării Mediterane. După care, la 23 ianuarie 1799, trupele franceze au intrat în Napoli, iar la 20 ianuarie cea mai mare parte a nobilimii napolitane a proclamat Republică Napolitana (Republică Parthenopeană), după vechea denumire a Napolelui Perthenope (cf., loc. cît., p. 145, n. 1). favoarea Franței a cărei armata, comandata de Napoleon Bonaparte, devenit primul consul al Franței, în urma loviturii de stat, din 9-10 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
spunem despre Italienii din Sud, în locuințele populare, care au adesea două posturi de televiziune și două posturi de radio de familie și care le dau mai tare, pînă ce nu se mai pot auzi? Această practică trimite la practicile napolitane, unde fiecare urlă laolaltă cu ceilalți, unde nimeni nu înțelege nimic, înțelegînd totuși 149. Mașinile nu mai emit atunci un mesaj electronic imperturbabil. Ele au devenit napolitane. Este într-adevăr curios (și răutăcios) să constați că, dacă există ceva care
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
punct cu ultimele noutăți, ocupând ea însăși un spațiu considerabil, iar analiza operei e dintre cele mai pertinente și mai cuprinzătoare. Nu o vom discuta aici. Ea ar merita să fie tradusă la noi, ca și monografia din prestigioasa colecție napolitană "Gli Storici", unde N. Iorga stă alături de J. Grimm, Otto Hintze, H. Ritter von Srbik, Michele Amari, Ramon Menedez Pidal, T. Mommsen ș.a. E o bună companie, desigur, ca și aceea pe care o promite seria de studii și eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu mixerul. În tavă tapetată punem aluatul, iar peste el punem umplutura. Adăugăm câteva bucăți de piersică, iar peste acestea punem blatul crocant, apoi dăm la cuptorul încins timp de 35 - 40 de minute. PRAJITURA ROZI (DE POST) 4 foi napolitană mari, 500 g ciocolată menaj albă, 500 g ciocolată menaj cu cacao, 400 g margarină frecată spumă cu 100 g zahăr pudră, o esență de vanilie, 300 g dulceață de fructe Topim ciocolata albă pe baie de aburi, iar după ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foaia cu nylon, se rulează și se dă la rece. NAPOLITANA O cană de zahăr, 1 pachet de margarină, o căniță de lapte dulce, 2 linguri de cacao, 200 g nucă măcinată, 3 linguri de miere, 1 pachet de foi napolitană. Se topesc mierea și zahărul, apoi se adaugă margarina, laptele, cacaoa și nuca măcinată. Lichidul astfel obținut se fierbe până scade la jumătate. Se ung foile cu cremă caldă. NUGA (1) 6 albușuri, 350 g zahăr, 350 g miere, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană de zahăr. Se adaugă rahatul, nuca, făina, sarea și bicarbonat stins, după care se coace. Crema - pe baie de aburi se freacă 7 gălbenușuri cu o cană de zahăr, vanilie și apoi cu untul. La final, se așează napolitană - cremă - blat - cremă - napolitanăcremă, iar deasupra se adaugă ciocolată rasă, nucă sau alune. PRAJITURA LA METRU Se bat spumă 4 ouă cu 300 g zahăr, se adaugă 100 ml de ulei, 1 praf de copt și 300 g făină. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu cacao la copt. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un suport, apoi peste blatul cu nucă, se pune deasupra o cremă din Finetti, unt sau frișcă sau orice fel de cremă. Peste cremă, se pune o foaie lica, napolitană sau altfel de foaie, după care, la urmă, se pune deasupra o glazură făcută din ciocolată și cocos. SCOICI 4 gălbenușuri, 200 g smântână, 50 ml de apă, o lingură de untură, 500-600 g făină, sare și 1 pachet de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
250 g nucă, 250 g unt sau margarină și 2 linguri de cacao; se arde zahărul și se amestecă cu celelalte ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (3) 400 g zahăr, 400 g unt, 200 g nucă măcinată și 4 ouă. 200 g zahăr se pun la ars caramel, peste el se pune untul și se amestecă, apoi se pune zahărul, nuca și ouăle, pe rând, câte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la ars caramel, peste el se pune untul și se amestecă, apoi se pune zahărul, nuca și ouăle, pe rând, câte unul și se amestecă bine în clocot. După preferință, se poate pune nucă măcinată și rahat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (4) 1 kg rahat se dă prin mașina de tocat carne, alternativ cu 2 lămâi tăiate felii, apoi amestecăm cu 500 g margarină. Se umplu foile, după care se presează bine, iar la final se dau la rece. CREMA PENTRU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sa și niște constante ale sensibilității poetice.”589 Una dintre primele opere ale tinereții lui Giovanni Boccaccio este La Caccia di Diana (Vânătoarea Dianei, aproximativ 1334), „o alegorie despre dragoste, destinată, după cum se pare, să imortalizeze fermecătoarele doamne de la curtea napolitană”590, în care influența lui Dante se resimte puternic. În cele optsprezece scurte cântece avem o pendulare între fantezia mitologizantă și notele de realism. Naratorul boccaccesc 591, metamorfozat într-un cerb, se plimbă într-un decor idilic primăvăratic, meditând asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dragostei, când i se pare că aude un glas ce le cheamă pe doamnele din Napoli la marea curte a Dianei. Este martor al unei vânători conduse de Diana, ale cărei nimfe reprezintă, de fapt, nume ilustre feminine ale societății napolitane, cunoscute de către autor în tinerețea sa, și care sunt enumerate într-un adevărat catalog 592, ce ocupă o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând nevoia de acțiune, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relatate poate fi mai ușor controlată; apare și tehnica povestirii în ramă, care va fi însă mult mai bine desăvârșită în Decameronul. 592 Tehnica narativă este cea a listei, a unei ample enumerări: „Aici Boccaccio amintește femeile nobile de la curtea napolitană și animalele pe care acestea le-au prins; în Teseida va face o enumerare a zeilor greci, în Ameto ceea ce conține o grădină, în Amorosa visione eroi și eroine din trecut și din prezent. Lista oferă abundența unui material adesea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndrăgostit de aceeași fată, Emilia. „În pofida titlului și a fundalului împrumutat din mitologia greacă, acest poem este, în esență, o operă medievală. Epicul înfățișează o 198 poveste de dragoste. Toate aceste opere de început ale lui Boccaccio reflectă gusturile curții napolitane a vremii.”727 Teseida este un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau ca o adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu mixerul. În tavă tapetată punem aluatul, iar peste el punem umplutura. Adăugăm câteva bucăți de piersică, iar peste acestea punem blatul crocant, apoi dăm la cuptorul încins timp de 35 - 40 de minute. PRAJITURA ROZI (DE POST) 4 foi napolitană mari, 500 g ciocolată menaj albă, 500 g ciocolată menaj cu cacao, 400 g margarină frecată spumă cu 100 g zahăr pudră, o esență de vanilie, 300 g dulceață de fructe Topim ciocolata albă pe baie de aburi, iar după ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foaia cu nylon, se rulează și se dă la rece. NAPOLITANA O cană de zahăr, 1 pachet de margarină, o căniță de lapte dulce, 2 linguri de cacao, 200 g nucă măcinată, 3 linguri de miere, 1 pachet de foi napolitană. Se topesc mierea și zahărul, apoi se adaugă margarina, laptele, cacaoa și nuca măcinată. Lichidul astfel obținut se fierbe până scade la jumătate. Se ung foile cu cremă caldă. NUGA (1) 6 albușuri, 350 g zahăr, 350 g miere, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o cană de zahăr. Se adaugă rahatul, nuca, făina, sarea și bicarbonat stins, după care se coace. Crema - pe baie de aburi se freacă 7 gălbenușuri cu o cană de zahăr, vanilie și apoi cu untul. La final, se așează napolitană - cremă - blat - cremă - napolitanăcremă, iar deasupra se adaugă ciocolată rasă, nucă sau alune. PRAJITURA LA METRU Se bat spumă 4 ouă cu 300 g zahăr, se adaugă 100 ml de ulei, 1 praf de copt și 300 g făină. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu cacao la copt. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un suport, apoi peste blatul cu nucă, se pune deasupra o cremă din Finetti, unt sau frișcă sau orice fel de cremă. Peste cremă, se pune o foaie lica, napolitană sau altfel de foaie, după care, la urmă, se pune deasupra o glazură făcută din ciocolată și cocos. SCOICI 4 gălbenușuri, 200 g smântână, 50 ml de apă, o lingură de untură, 500-600 g făină, sare și 1 pachet de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]