369 matches
-
sensibilitatea pentru cultură, istorie și pentru creațiile minții, umanismul fiindu-i forma cea mai înaltă de desăvârșire a existenței noastre. A scrie câte ceva despre Iași sub formula unui fel de "muzeu al amintirilor" este plăcut dar nu-i chiar ușor, nararea concentrată a unor idei și fapte fiind posibilă doar în măsura în care memoria, fidelă sau înșelătoare, împrospătată din lecturi și relecturi, a reținut selectiv și subiectiv mai multe elemente ce țin de carte și bibliotecă, de acel Bibliopolis (amintit în prefață) cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fixării informațiilor acumulate, precum și a motivării altor activități similare, copiii sunt încurajați în realizarea unor ,,fișe de observație" (cu desene, culori, forme, semne, elemente asemănătoare etc.). 6.3.25. Povestirea Povestirea 233 este metoda didactică ce constă în prezentarea, prin narare, a unei succesiuni de episoade. Caracteristici și repere aplicative ( Poate fi realizată la persoana întâi (povestire a unor întâmplări din viața locutorului), a doua (narare a unor întâmplări atribuite interlocutorului, eventual urmată de confirmarea/infirmarea acestora) sau a treia (cel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
etc.). 6.3.25. Povestirea Povestirea 233 este metoda didactică ce constă în prezentarea, prin narare, a unei succesiuni de episoade. Caracteristici și repere aplicative ( Poate fi realizată la persoana întâi (povestire a unor întâmplări din viața locutorului), a doua (narare a unor întâmplări atribuite interlocutorului, eventual urmată de confirmarea/infirmarea acestora) sau a treia (cel mai frecvent, prin raportare la întâmplări fictive, reflectate de conținutul unor texte literare). ( Ca variantă a expunerii, povestirea se diferențiază de aceasta prin ,,prezentarea unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de învățământ, forme de organizare a activității, resurse etc.), vizând: * familiarizarea copiilor preșcolari cu universul textului epic, cu elementele sale componente; * stimularea interesului față de procesul lecturii; * formarea și dezvoltarea deprinderilor de a se raporta la un text epic: prezentarea prin narare a acțiunii, valorizarea personajelor, formularea mesajului, modificarea uneia dintre perspectivele textului, abordări de ordin anticipativ etc.; * plasarea copiilor preșcolari în ipostaza de emițători de mesaje despre textul epic: mesaj verbal oral, desen, schemă etc.; * încurajarea creării de texte epice de către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
2003: 82. Important considerăm, în acest context, în lucrarea de față, criteriul premisei povestirii, premisă oferită copiilor de către educatoare, fie că este vorba despre un element de ordin ideatic sau concret, material, ca suport al dezvoltării/realizării unui context prin narare/povestire. 266 Vezi Bulc 2005: 25-27, Mitu-Antonovici 2005: 20-22, Boca-Miron-Chichișan 2002: 36-38, Vlad-Pop 2002: 29-30 etc. 267 Vezi structura jocului: conținutul, sarcina didactică, regulile jocului, acțiunile de joc Mitu-Antonovici 2005: 19; de asemenea, vezi caracteristicile metodei jocului didactic, prezentate supra
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Pronumele reflexiv din forma „El nu s-a-nțăles” are mai puțin o funcție morfologică de a marca diateza verbului, aflată în distonanță logică cu subiectul, și mai mult rolul de a da o trăsătură modală comunicării, printr-o componentă afectivă a narării. „Agentulsubiect gramatical” participă mai intens la acțiunea verbului - predicat, subliniindu-se astfel gradul redus de cunoaștere inițiatică a neofitului, care nu poate urma sfaturile calului maestru. Canalele de comunicare dintre cei doi sunt blocate parțial, abia la finele procesului ontologic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voluntar spontan, iar eficiența în educație ar consta în crearea condițiilor cât mai favorabile de dezvoltare a voinței. În acest spirit, întreaga charismă a educatorului trebuie focalizată pe sensibilizarea acelor stări psihice creatoare ale elevului. Drept urmare, în concepția sa povestirea/nararea (utilizată nu numai în predarea istoriei și literaturii, dar și în predarea științelor naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul formativ al muncii manuale în educație și autoeducație. Conform convingerilor sale, pedagogia este înainte de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
editori de la Târgu Mureș și Oradea. Am făcut, de curând, corectura volumului III din "Jurnalul" meu, care se vrea o recapitulare a ceea ce am trăit, în plan intim și public (ca scriitor, universitar, cetățean...) între anii 1979-1989. Am ajuns cu nararea evenimentelor la 1986 și mai am de predat volumul IV, ultimul, cu anii 1987-1989. În fine, lucrez împreună cu Marian Papahagi și Aurel Sasu la volumul al doilea al Dicționarului Scriitorilor Români. Mă gândesc la o carte cu titlul Scrisori către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este acela al istoriei naționale, durată în care viața se ipostaziază eroic, cerând implicație și jertfă, și de departe de a mai fi «vis al morții eterne»”. 4. Narațiunea Cea de-a treia semnificație dată istoriei este narațiunea/povestea ori nararea/povestirea trecutului, semnificația cea mai diseminată și mai practicată de cultura istorică. Una dintre strădaniile secolului al XIX-lea a fost aceea de a face din istorie „o poveste adevărată” despre trecutul comunității. în această iluzie a istoriei „adevărate”, wie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nivel de realizare cât mai aproape de măreția faptelor. Așa se explică larga răspândire a cărții de istorie și extensia problematicii istorice în sfera literar-artistică”. Ca o ironie a sorții, autorii apropie inconștient istoria de „sfera creației literar-artistice”, locul în care nararea trecutului ține de domeniul practicii și creației literare, însă trimiterea are o altă semnificație; este vorba, firește, de prezența istoriei naționale în creația literară militantă, tezistă, concepută pentru a crea conștiință istorică națională și apartenență etnico-lingvistică distinctă. Istoria este, firește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încătușează emoția și o menține într-o zonă incertă, unde apar semne ale absurdului care nimicește ființa fără a izbuti să tulbure credința în puterea izbăvitoare a libertății. De altfel, mărturisirea lui C. abordează în mod vizibil două planuri ale narării. Cel dintâi e unul istoric, al faptelor și întâmplărilor trăite în contextul unei politici demențiale de suprimare a individului. Informațiile pe care autorul le prezintă cu privire la pregătirea și organizarea unei răscoale generale a poporului român, în data de 5 noiembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
dintâi e Viiața lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise. Conștiința finitudinii ființei reapare obsesiv la C., în versuri și în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului în care a trăit. Având „simțul sublim al destinului” (G. Călinescu), el a fixat această idee, la nivelul culturii scrise, în varii forme. Semnificația umană universală conținută în titlul Viiața lumii se întregește prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
ideal; idealitate; idei; ieșire; iluzie; imaginară; imagine; imposibilitate; inedit; inexistentă; infinit; informație; inventa; invenție; invenții; irealitate; istorii; istorisește; împărat; împliniri; încîlcită; încîntător; înspăimîntător; înțeleaptă; a învăța; lacrimă; lată; lecție de viață; lin; liniști; magic; masă; mărgăritare; minunată; minuni; mister; morală; narare; nașpa; nepoți; de neuitat; nevăzător; Nică; noapte; noaptea; nostalgie; nou; cu nouă neveste; nuntă; oameni; odihnă; orice om; palpitant; paradis; pentru copii; personaj; pildă; pitic; de pînă; îmi place; plicticoasă; povești pentru copii; prieten; prieteni; prinț; prințesă; privi; rea; recitare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de „narare” (meta-nararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să „dea glas” „tăcerilor disciplinei”, care caută „comunități ale rezistenței”, care reimaginează domeniul, care întoarce dihotomiile pe dos, prin relevarea anarhiei din viața internă a statelor și a unor tipare ordonate
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
învățat câte ceva, dar ce folos? Problema e să-mi găsesc o întrebuințare, fie ea și de pensionar cuminte cu pipă, halat de casă și o tichie." Dacă nu-și mai face visuri, nu contează nici pe vise, a căror amănunțită narare îndesește filele celor mai multe dintre Jurnale. Și nu numai a lor: ,Invidiez bizara specie a oniricilor ce fac (sau doar pretind că fac) din vise materie primă pentru opul literar. O spun cu jenă: în fața lor mă simt handicapat, ne-trebnic
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
Timișoara. Simion Dima s-a dus să-l cunoască pe "prozatorul care stârnise în critica literară vâlvă mare", eventual să-i ia un interviu, dar prestația conferențiarului despre Cehov îl cam dezamăgește : Conferința a fost de nivel elementar (...) cu lungi narări ale subiectului și cu pauze de gândire, care dădeau emoții ascultătorului" . Seara, întâlnire festivă la restaurantul "Cina" la care oaspetele de vază se arată apatic, "reticent, ori obosit", "la masă stăruie o jenă, chiar se tace". Barbu e posomorât, absent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a avea o nașă bună care înlocuiește cu prisosință orice talent. Jocul se manifestă și la nivelul narării; povestea Riquet cel Moțat are un sfîrșit ambiguu: nu se știe prea bine ce anume a pricinuit preschimbarea cocoșatului într-un bărbat frumos, zîna cu darul ei fermecat, sau privirea de îndrăgostită a prințesei și atunci ni se propun mai
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
el, poporul, e obosit, foarte obosit...și sleit. Orgoliul celor ce-l conduc e fără de măsură și vai, norodul nu mai e slujit, se umple de obida și se simte strivit. Trecând acum în registrul actual de fapte și de narare a lor, lucrurile stau cam așa: când un jurnalist îi spune domnului Băsescu cum că e orgolios, menajandu-l, când de fapt el e chiar vanitos, se supără, nu-i place, si, în replică, aruncă ironii degrabă, la următoarea întrebare
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
unor studii ulterioare de Filologie și a unui strălucit doctorat în Matematică), de-abia după 1989 putând să-și urmeze vocația academică. Memoriile Nataliei Manoilescu- Dinu sunt, din acest punct de vedere, (și) o incursiune în bolgiile fostului regim, prin nararea fără patos a catastrofelor care au marcat existența familiei sale. Se poate spune că, de la ingratitudinea monarhică la pușcăria politică, nici o nenorocire nu a ocolit această familie. Și-au pierdut proprietățile, afacerile, și-au văzut reputația întinată, li s-a
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
întârziata și dificila maturizare a doi tineri: 1983 este anul indicat pentru prima întâmplare cu consecințe psihice mai grave chiar decât cele fizice, din primul capitol, 2007 pentru cel din urmă. Ceea ce particularizează scrierea lui Giordano este modalitatea sintetică de narare făcută de asemenea manieră încât să te oblige să umpli marile goluri dintre evenimente, dându-le astfel ponderea cuvenită, descoperindu-le impactul. Suspensul este asigurat de la primele două capitole care sintetizează, fiecare în parte, experiențe traumatizante suferite în clasele primare
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
vorbești despre romanul lui Nádas Péter, nu e o carte generoasă pentru cronicari (sau dimpotrivă, e prea generoasă), în primul rînd pentru că oferă mai curînd virtualități decît certitudini într-un adevărat labirint cu multe piste false, prin acaparanta strategie a narării cu vocea unui copil. E ca și cum o cameră de luat vederi ar fi înregistrat singură tot ce se petrece, iar cel care face montajul și comentariul e cititorul, nu autorul; există astfel tot atîtea montaje posibile cîți cititori, cu atît
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
pripă, am omorît grăbit personajele, voiam să termin repede cartea. Am început foarte bine cu primele două volume, Los días azules și El fuego secreto, dar pe măsură ce mă apropiam de prezent, se scurta distanța la care mă aflam de momentul narării. La început mă aflam la vreo douăzeci și cinci- patruzeci de ani distanță de copilărie, apoi s-a redus la douăzeci în El fuego secreto, apoi, în Los caminos a Roma și Anos de indulgencia s-a redus încă trei
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
a tot vorbit și de o frondă care epatează nu doar burghezul, ci și bietele noastre definiții despre obiectul muncii - literatura". Încercarea de sistematizare/ studiu de caz propune cinci puncte de reper: 1. practicarea autoficțiunii, 2. prezentul ca timp al narării și referință istorică, 3. limbajul direct, frust, denotativ, 4. mizerabilismul fiziologic și obsesia unicității, 5. pastișa intertextualismului și a metatextului. Astfel, prima și cea mai evidentă arie comună se referă la scriitura sinelui, la acel pact autoficțional deja menționat și
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
de specific. În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la ritmul unei trăiri ardente, sincopate, adevărate. Atunci. Acum Menționând "prezentul ca timp al narării și referință istorică", Simona Sora prefigurează cu acuratețe metoda abordată de protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
în futilitatea zilei pentru a-și masca incapacitatea de a-și afirma propriile aspirații, idei, dorințe. Copleșite de o societate care pare a-și consuma necontenit materia primă umană, se revoltă sau se amuză dulce-amar, refugiindu-se în observarea și nararea de sine și de ceilalți ca bastion al rezistenței personale împotriva erei mecanic post-emoționale. Opțiunea pentru teritoriile marginale devine explicabilă prin coerența sa cu statutul non-eroic: copiii, nebunii, ostracizații par a fi singurii ce-și permit sinceritatea. Bâlciul deșertăciunilor - Reloaded
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]