801 matches
-
a unei scene ușor diferite, pe care ulterior vom prezenta o serie de noi concepte. Într-o încercare de a demonstra punctul unei analize distincte aplicată fabulei, voi argumenta în mod simultan cu privire la interdisciplinaritate; în acest caz, cu privire la interacțiunea dintre naratologie și antropologie și nu la îmbinarea acestora. * * * Într-un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul ce stă la baza relației dintre etnograf și aspectul autohton, dar și la baza naratologiei: conceptul de subiect. După cum demonstrează Geertz, atît conținutul conceptului de subiect ceea ce definește un individ în cadrul unei societăți anume cît și proprietățile structurale ale sistemului interpersonal de referință variază puternic în funcție de contextul cultural diferit. De aici provine însăși noțiunea de
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a cunoașterii și nu o metodă. Chestiunea metodologică e lăsată în suspensie față de realitatea cuprinsă în analiza structurală. Această suspensie, în mod paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la realitate sau la alteritate. Cu alte cuvinte, naratologia și antropologia se întrepătrund, în mod constant și polemic. Acest tip de interacțiune este cu atît mai relevant cu cît adresează naratologiei o provocare majoră, și anume cea a implicării sociale a narațiunii altfel spus, a relației acesteia cu realitatea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la realitate sau la alteritate. Cu alte cuvinte, naratologia și antropologia se întrepătrund, în mod constant și polemic. Acest tip de interacțiune este cu atît mai relevant cu cît adresează naratologiei o provocare majoră, și anume cea a implicării sociale a narațiunii altfel spus, a relației acesteia cu realitatea. După cum am observat deja, faptul că am privilegiat analiza structurală în defavoarea teoriei limbajului ne-a ajutat de fapt să ne apropiem de
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unor modele primare. Scopul unei asemenea metode nu este de a introduce cu forța textul în matricea unui model general și, apoi, de a trage concluzia că textul este într-adevăr o narațiune. Astfel de metode au făcut mult rău naratologiei. Ele pot, în cel mai bun caz, să fie folositoare în testarea cazurilor îndoielnice, cînd se încearcă specificarea corpusului. O confruntare între fabula concretă și un model general ar permite mai curînd o descriere mai precisă a fabulei textului în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
le pară interesantă unor studenți motivați. Exemplul Cărții Judecătorilor a fost tratat pe larg în lucrarea mea Death and Dissymmetry (1988). Un alt exemplu de folosire a conceptelor naratologice în antropologie este lucrarea lui Elsbee (1982). Postfață Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală În anii care au urmat publicării primei ediții a acestei cărți am devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Un alt exemplu de folosire a conceptelor naratologice în antropologie este lucrarea lui Elsbee (1982). Postfață Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală În anii care au urmat publicării primei ediții a acestei cărți am devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple oarecum mai lungi. În loc de concluzie voi oferi mai departe cîteva citate ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple oarecum mai lungi. În loc de concluzie voi oferi mai departe cîteva citate ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale", pe care eu prefer să le numesc "analiză culturală". Narațiunea este prezentă peste tot, dar nu este întotdeauna cea mai importantă. În calitatea mea de naratolog, salut actuala revenire a naratologiei. De ce se produce o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale", pe care eu prefer să le numesc "analiză culturală". Narațiunea este prezentă peste tot, dar nu este întotdeauna cea mai importantă. În calitatea mea de naratolog, salut actuala revenire a naratologiei. De ce se produce o asemenea întoarcere, și de ce tocmai acum, nu este tocmai clar nu se clarifică, în orice caz, dacă nu vrem să vedem în ea mai mult decît regresia criticii spre vremurile de glorie ale structuralismului. Primul motiv
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să vedem în ea mai mult decît regresia criticii spre vremurile de glorie ale structuralismului. Primul motiv ar fi că narațiunea face parte din cultură, ceea ce implică, în mod logic, o metodă specifică de analiză. La fel ca și semiotica, naratologia se poate aplica practic oricărui obiect cultural. Dar asta nu înseamnă că orice poate fi considerat o "narațiune"; totuși, aproape tot ceea ce ține de cultură prezintă un aspect narativ sau măcar poate fi perceput și interpretat ca fiind narativ. Pe
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
variațiunea, sau are pur și simplu rolul de a distrage atenția sau de a lua oponentul peste picior la momentul potrivit. Cine are curajul să susțină că narațiunea stă în slujba adevărului? Omiprezența narațiunii este suficientă pentru a demonstra importanța naratologiei, dar numai în cazul în care narațiunea devine o piesă crucială în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a demonstra importanța naratologiei, dar numai în cazul în care narațiunea devine o piesă crucială în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată, în mod tradițional, la categoria povestirii, parțial literare, parțial evenimențiale. Scopul naratologiei nu este de a demonstra calitatea narativă a unui obiect. Chiar așa: care să fie scopul unui asemenea exercițiu de demonstrație? De obicei nu ne
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată, în mod tradițional, la categoria povestirii, parțial literare, parțial evenimențiale. Scopul naratologiei nu este de a demonstra calitatea narativă a unui obiect. Chiar așa: care să fie scopul unui asemenea exercițiu de demonstrație? De obicei nu ne îndoim și nu ne întrebăm cu privire la statutul unui text, iar atunci cînd ne uităm la
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau nu este "narativ" pare banală și lipsită de sens, așa cum noțiunea de "vizual" devine, în cazul unei imagini, neofertantă din punct de vedere analitic. Pe de altă parte, dacă o așa de mare parte a culturii ține de domeniul naratologiei sau, dimpotrivă, prezintă numai un "aspect narativ", atunci fiecare evocare a termenului nu provoacă, oare, o argumentație circulară implicînd problema specificității? De aceea, în mod tradițional, naratologia a fost folosită pentru a diferenția "tipurile" de narațiune sau de situații narative
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
altă parte, dacă o așa de mare parte a culturii ține de domeniul naratologiei sau, dimpotrivă, prezintă numai un "aspect narativ", atunci fiecare evocare a termenului nu provoacă, oare, o argumentație circulară implicînd problema specificității? De aceea, în mod tradițional, naratologia a fost folosită pentru a diferenția "tipurile" de narațiune sau de situații narative și "moduri" ale spunerii: auctorial versus personal (Stanzel), hetero-diegetic versus homodiegetic (Genette), naratori creditabili versus necreditabili (Booth). Dar care-i miza? Pentru că stabilirea unor categorii nu este
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Delimitarea, clasificarea, tipologiile, toate reprezintă niște remedii foarte sănătoase împotriva anxietăților produse de sentimentul haosului, dar, cu toate astea, ce perspective oferă acestea? Așa cum am demonstrat, delimitîndu-mă de punctul de vedere al lui Genette (Baliggi), tendința predominantă spre taxonomie a naratologiei prezintă un viciu epistemologic; presupune arderea unor etape. Între o concepție generală despre narațiune și narațiunea propriu-zisă (fie ea text sau obiect) nu se interpune numai o clasificare. În schimb distribuția obiectelor alese într-un număr restrîns de categorii capătă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așadar, un caz de gîndire tautologică. Nu există nici o legătură logică între clasificarea și înțelegerea textelor. Or, tocmai înțelegerea în sensul mai larg ce cuprinde atît procesele cognitive, cît și cele afective, așadar mai puțin precis și delimitat este scopul. Naratologia nu este un instrument, cel puțin nu pentru producția de informație "dată de-a gata". Deși se vorbește adesea despre concepte ca "instrumente" de analiză, înțelegerea nu este o operațiune care să poată fi performată în mod instrumental. Cultura cuprinde
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ea presupune înțelegerea conceptelor ca descrieri ale "lucrurilor", acestea fiind cu precădere cuvintele, personajele sau stilurile vorbirii. Ca rezultat al polarizării specifice descrierii, asemenea concepte, incapabile de sondare analitică, sînt relaționate nesistematic. În schimb, narațiunea este o atitudine culturală, iar naratologia este, în consecință, o perspectivă asupra culturii. Ceea ce propun, în acord cu epoca studiilor culturale, este o concepție asupra naratologiei ce implică textul și lectura textului, subiectul și obiectul, producerea și analiza, integrate în actul global al înțelegerii. Cu alte
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
polarizării specifice descrierii, asemenea concepte, incapabile de sondare analitică, sînt relaționate nesistematic. În schimb, narațiunea este o atitudine culturală, iar naratologia este, în consecință, o perspectivă asupra culturii. Ceea ce propun, în acord cu epoca studiilor culturale, este o concepție asupra naratologiei ce implică textul și lectura textului, subiectul și obiectul, producerea și analiza, integrate în actul global al înțelegerii. Cu alte cuvinte, sînt susținătorul unei teorii a narațiunii capabile să stabilească locul narațiunii în diverse expresii culturale, fără a privilegia vreun
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
felul în care culturile duc la dezbinarea dintre oameni și lucruri, ba chiar și în tagma lor (vezi Catalogul seriei intitulate Cultural Memory in the Present, editată la Stanford University Press, în îngrijirea editorilor Mieke Bal și Hent de Vries). Naratologia devine relevantă pentru reorientarea simultană a lecturii imanente și a studiilor culturale înspre domeniul analizei culturale. În orice caz, pe lîngă faptul că oferă o perspectivă asupra culturii, o asemenea teorie avertizează asupra unor erori și riscuri. Ea avertizează asupra
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Gadamer, iar Leith și Myerson reiau ideea, tot secretul stă în felul cum formulezi întrebarea, nu în răspunsul care ți se dă: Gadamer insistă că numai întrebările sînt cele care contează; "opinia dominatoare" amenință întrebările. Leith și Myerson, 1989. Astfel, naratologia ne previne asupra confuziei dintre înțelegere și axiologie, opunîndu-se unui tip de valorizare inerent narațiunii: ori intrinsec adevărat, deci și bun, ori intrinsec fals, deci ficțional, manipulator, deci rău. Tot secretul stă în felul în care reușim să punem întrebări
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atenția asupra cititorului. Eco (1976, 1979) discută activitatea cititorului de construire a unei lumi ficționale în timp ce decodează un text. Și Pratt discută o problemă asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ficționale în timp ce decodează un text. Și Pratt discută o problemă asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la problematica feministă și cultura populațiilor migratoare. Este autoarea unui număr impresionant de cărți dintre care le enumerăm pe cele care ni s-au părut cele mai importante: Complexitatea unui roman popular: Ambiguitate în romanul Pisica de Colette (Paris, 1974); Naratologie: Introducere în teoria narațiunii (Toronto, 1985); Dragoste mortală: Interpretări literare feministe ale povestirilor de dragoste biblice (Bloomington, 1987), Moarte și disimetrie: Politica coerenței în Cartea judecătorilor (Chicago, 1988); Crimă și diferență: Studii de gen, gen literar și cercetare umanistă asupra
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Deborah Moggach, regizor Joe Wright, cu Keira Knightley (Elizabeth Bennet), Talulah Riley (Mary Bennet), Rosamnud Pike (Jane Bennet), Jena Malone (Lydia Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]