805 matches
-
că în curentul literar romantic se promovează o literatură narativă care acutizează opoziția angelic-demonic, cultivând obstinat idealul feminin angelic (și Eminescu este un exemplu), spre deosebire de protofeminiștii Prerenașterii (judecați în teza de față, ca și îndeobște, prin prisma de validare a naratologiei unui viitor realism, inclusiv a prefigurării adoptării de către scriitori a unei optici „poietice”). Din perspectiva mutațiilor și inovațiilor pe care Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer le aduc în ceea ce privește valorificarea și impunerea în prim-plan a personajelor feminine, și care pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar fi beneficiat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar fi beneficiat de o necesară marcare în textul demersului a unei circularități a premizelor, așa cum, la intervale se face. Ar fi fost poate bine venită o scurtă incursiune teoretică în domeniul naratologiei, a istoriei 7 mentalităților și a studiilor culturale, chiar și a feminismului, deși preponderența comparativismului le poate suplini într-un fel. Într-o viitoare revenire asupra lucrării, pentru publicarea ei, care mi se pare oportună, ar fi salutare accentele mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1046 Michaela șchiopu, Boccaccio, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 128. 280 Concluzii Lucrarea noastră a urmărit tratarea comparatistă a doi scriitori medievali, insistând pe imaginea personajului feminin, pentru a realiza o nouă abordare, de data aceasta din perspectiva naratologiei, a feminismului, a istoriei mentalităților și a studiilor culturale a doi autori care, în spațiul cultural românesc, nu se bucură, decât parțial, de monografii sau alte cercetări consacrate. Considerăm că am utilizat cu discernământ și cu moderație grilele de lectură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca termen generic pentru acțiunea semnului. * kinezica sau studiul gesturilor (reprezentată de Birdwhistell, Trager, Greimas); * proxemica sau studiul distanțelor intersubiective (E.T. Hall); ambele discipline s-au născut în cadrul antropologiei, dar s-au constituit ulterior ca discipline independente ale comportamentului simbolic; * naratologia sau studiul gramaticilor narative axată pe sistematizarea unor structuri narative (Claude Bremond și logica povestirii, A.J. Greimas, Despre sens, Roland Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
neapărat a-l "lobotomiza" prin mass-media, ci poate a-l fascina și obseda. "Criza studiilor literare" (criza instituțională a predării/ învățării literaturii) nu poate fi rezolvată decît prin renunțarea la instituirea textului literar elitist ca unic obiect al teoriei literare, naratologiei etc. și acceptarea unui demers interdisciplinar în cîmpul discursului social "în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive și a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminînd cu analiza structurală a povestirii, infra 5.4 5.9. Achizițiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de psihologia americană preocupată de mecanismele memoriei și stocării informației (psihologia cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp și Greimas privind existența constantelor narative). Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu succes; • Recunoașterea eroul este recunoscut; Demascarea răufăcătorul sau falsul erou este demascat; • Transfigurarea eroul capătă o nouă înfățișare; • Pedepsirea răufăcătorul este pedepsit; Căsătoria eroul se căsătorește și se înscăunează împărat. Moment de răscruce atît pentru folcloristică, cît și pentru naratologie, modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea agenților, executanți ai acestor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui George Călinescu). 5.8. Modelul "gramatical" al lui T. Todorov Gramatica Decameronului (Grammaire du Décameron, Mouton, La Haye, 1969, trad. rom. Paul Miclău Poetica. Gramatica Decameronu-lui, 1975, București, Univers) își propune să întemeieze o știință care nu există încă, naratologia, condusă de ipoteza metodologică a existenței unei gramatici universale (afirmate pregnant de la Protagoras la Chomsky): "Gramatica universală este deci sursa tuturor universaliilor și ea ne dă însăși definiția omului. Nu numai toate limbile, ci și toate sistemele semnificante se supun
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Semantica textului Contextul prin text Variantele textului Decupajul (cea mai mică unitate) Mitemul Indicele referențial Motivul (unitate tematică) Întrebarea pusă povestirii Ce însemni tu? Ce ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia Retorica Pragmatica Psihanaliza Bédier Propp Todorov Bremond Genette Barthes Dundes Ben Amos Hendricks Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească perspectiva gramaticală a naratologiei formale insistînd pe raporturile de forță simbolice, pe relația autoritate-credibilitate inerentă actului narării; Vizînd scopuri practice, legate de o situație: stabilirea unei relații, indicarea unui obiect sau exercitarea unei influențe, povestirea utilizează o retorică practică destinată învingerii eventualelor rezistențe, trezirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Literatură și convertire. Steinhardt, Frossard, Wurmbrand, Adrian Vasile Sabău • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Munteanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982. Bahtin, Mihail, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Univers, București, 1970. Bal, Mieke, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, traducere de Sorin Pârvu, cuvânt-înainte de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008. Barthes, Roland et al., Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982. Bataglia, Salvatore, Mitografia personajului, traducere de Alexandru George, Univers, București, 1976. Berberova, Nina, Afacerea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
generice", în Philologica Jassyensia, anul II, nr. 2, 2006, pp. 115-120. Platon, Dialoguri, traducere de Cezar Papacostea, Editura IRI, București, 1995. Popovici, Vasile, Eu, personajul, Cartea Românească, București, 1988. Popovici, Vasile, Lumea personajului, Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Prince, Gerald, Dicționar de naratologie, traducere de Sorin Pârvu, Institutul European, Iași, 2004. Richards, I. A., "Cele două funcții ale limbajului" (cap. XXXIV), în Principii ale criticii literare, traducere de Florica Alexandrescu, cuvânt înainte de Anca Roșu, Univers, București, 1974. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică, traducere
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici, Livia Iacob
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
265 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 28. 266 Ibidem, p. 24. 267 Ibidem, p. 248. 268 Vezi G. Nivat, op.cit, p. 146. 269 G. Nivat, Le phénomène Soljénitsyne, ed. cit., p. 75. 270 Mieke Bal, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, traducere de Sorin Pârvu, cuvânt-înainte de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008, p. 37. 271 Vezi Philippe Lejeune, "L'autobiographie à la troisième personne", în Je este un autre. L'autobiographie, de la littérature aux médias, Seuil
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
point de vue, unde folosește termenul de "distanță estetică"; este al doilea sens al conceptului, consemnat de Gerald Prince în dicționarul său și definit drept "spațiul (metaforic) dintre autor, personaje, situațiile și evenimentele narate și narator" (Gerald Prince, Dicționar de naratologie, traducere de Sorin Pârvu, Institutul European, Iași, 2004, p. 60). 282 Jean Cathala, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, p. 7. 283 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter, 2009, p. 2 </footnote> studiilor narative. Aceste insuficiențe, legate de integrarea și coordonarea cercetării, au o consecință pozitivă majoră. Diversitatea și pluralitatea interdisciplinară îi restrânge naratologiei posibilitatea de a furniza numai disponibilități de orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]