10,006 matches
-
nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi tresare fericită... Ce zi senină și frumoasă! Privește, codrul înverzește, Sub raza soarelui arzând, Din cele patru zări îndepărtate, Zvâcnește iarăși Primăvara pe pământ. Mi-e dor de voi, natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări...” Referință Bibliografică: Satul meu, Purani de Videle / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1455271182.html [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
Lasă-mi Doamne... pomii vii! Dorul de țară, de plaiurile natale, este ca o boală care te mistuie încet și se înfiltrează în cea mai adâncă fibră a trupului... Mi-am deschis sufletul, apăsat de dor, unei prietene care locuiește în țară și pe care, o cunosc încă din anii adolescenței
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
prietene care locuiește în țară și pe care, o cunosc încă din anii adolescenței. In timp ce-i povesteam de dorul și apăsarea pe care o simt aici la așa o mare distanță de cei dragi și de plaiurile mele natale, am observat pe fața ei o urmă de tristețe și de resemnare. Răspunsul pe care l-am primit de la dânsa a fost pentru mine ca un duș rece...ce m-a trezit parcă la o realitate neașteptată...; îmi povestea despre
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
scaieți. Așa tratează mai-marii darul. Țara-i un SRL. Al lor...” Ce mult adevăr spun aceste cuvinte! Da, așa este: ”...handicapează sufletele privitorilor”! Am fost deunăzi ACASĂ și mi-a plâns sufletul atunci când am văzut ”Fața nouă” a orașului meu natal. Am ajuns la concluzia că cei de la conducere, vor cu orice preț, să arate lumii că și ei sunt în stare să construiască o lume nouă, modernă așa după cum au țările vecine...; mă bucur de orice măsură de modernizare și
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
mult sau mai puțin în multe izvoare, dar aleg să-l exprim aici doar într-o singură frază care, la rândul ei, poate face trimitere la altele, explicative. Dragostea se poate manifesta față de: Divinitate, familie, prieteni, parteneri romantici, patrie, localitate natală, frumos, artă, animale, obiecte etc. Așa cum arată Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbind despre cele 400 de capete despre dragoste (în volumul II din Filocalie), sunt trei feluri de dragoste: una mai presus de fire, când îi iubim pe toți la fel
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
-mi găsesc o fomeie, iute și harnică.Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii.” Gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic.” Dacă trebuie să aleg între două rele, gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care nu l-am încercat până acum.“ Urca alene și cu răbdare pe drumul ce ducea către
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
tăcerii. Soldații germani, fumegând liniștiți din pipe, se uitau mirați după căruțele noastre grăbite.(...) În ziua aceea am cunoscut ce înseamna entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribuna.(...) La întoarcere, când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe langă cimitirul, unde, lângă biserică, tata își dormea somnul sub rădăcinile plopilor, zgomotul roților pătrundea, desigur, până la el și-i cutremura oasele. Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
s-au stabilit și la progresul căreia participă. Toți românii din diaspora au avut curajul, indiferent de vârstă, să ia viața de la capăt. Și au reușit în încercarea lor. Unii sunt chiar străluciți. Dar niciodată nu au uitat de locurile natale în care s-au născut și de ospitalitatea proverbială pe care au moștenit-o de la înaintașii lor. Ospeția românilor de pretutindeni se manifestă în diverse feluri. Voi începe cronologic prin a prezenta pe câțiva dintre concetățenii noștri pe care i-
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
cere ca pe doctorie! Necrezut de agreabilă discuție e aceea cu actrița Maia Morgenstern! Actorul are încă o viață dată lui de propriu-i har: viața scenei. La clădirea temeliei spirituale a acestei vieți lucrează zidarul ancestral care este așezarea natală, una singură pentru oricare om - nu există mai multe localități natale ci numai una! Ce denumire are aceea a dumneavoastră? M-am născut în București, am copilărit în București, trăiesc în București. Asta nu înseamnă că nu mă deplasez, că
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
actrița Maia Morgenstern! Actorul are încă o viață dată lui de propriu-i har: viața scenei. La clădirea temeliei spirituale a acestei vieți lucrează zidarul ancestral care este așezarea natală, una singură pentru oricare om - nu există mai multe localități natale ci numai una! Ce denumire are aceea a dumneavoastră? M-am născut în București, am copilărit în București, trăiesc în București. Asta nu înseamnă că nu mă deplasez, că nu exist și-n alte locuri din țară, de mai aproape
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
mai sunt, părinții mei sunt sprijinul meu de nădejde! Deși mă cert de multe ori cu ei în gând, și de multe ori le reproșez foarte multe lucruri, sunt în continuare sprijinul meu! Casa părintească, pentru fiecare este nucleul localității natale, așa cum această localitate e mijlocul pământului, pe când familia e centrul lumii. Vă ține treze amintirile casa în care v-ați născut? Prietenii din copilărie vă recheamă? Ați pornit pe drumurile destinului artistic oțelită de energia și vitalitatea sevelor absorbite de
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
cânte-adormitor Ascult un imn albastru, prin moarte și izbândă Am să adorm o clipă și-apoi am să mai zbor Caporalul Ioan Grosaru, care și-a pierdut viața în timpul unei misiuni de patrulare în Irak a fost îngropat în satul natal Paiseni, din județul Suceava. http://old.cotidianul.ro/ioan grosaru inmormintat linga monumentul eroilor din sat-33072.html Referință Bibliografica: Imn albastru, Ioan Grosaru / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate
IMN ALBASTRU, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imn_albastru_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356960_a_358289]
-
Înapoindu-te, spune V. Tonoiu, te „poți astfel aprecia pe tine și poți evalua culturile străine cu aceeași combinație de proximitate și depărtare” („Înțelepciune vs filosofie”, București, Editura Academiei, 2007, p. 9). Purtăm pretutindeni cu noi casa originară, patria și natalul. Omul este inseparabil de un natal, este inextricabil legat de inneitate și reminiscență. Natalul este ineradicabil și non-remisiv. Contactul cu o nouă cultură constituie înainte de toate o experiență a spiritului, a conștiinței. Este vorba despre o experiență a de-centrării
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
poți astfel aprecia pe tine și poți evalua culturile străine cu aceeași combinație de proximitate și depărtare” („Înțelepciune vs filosofie”, București, Editura Academiei, 2007, p. 9). Purtăm pretutindeni cu noi casa originară, patria și natalul. Omul este inseparabil de un natal, este inextricabil legat de inneitate și reminiscență. Natalul este ineradicabil și non-remisiv. Contactul cu o nouă cultură constituie înainte de toate o experiență a spiritului, a conștiinței. Este vorba despre o experiență a de-centrării, a confruntării cu alte tradiții, obiceiuri
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
culturile străine cu aceeași combinație de proximitate și depărtare” („Înțelepciune vs filosofie”, București, Editura Academiei, 2007, p. 9). Purtăm pretutindeni cu noi casa originară, patria și natalul. Omul este inseparabil de un natal, este inextricabil legat de inneitate și reminiscență. Natalul este ineradicabil și non-remisiv. Contactul cu o nouă cultură constituie înainte de toate o experiență a spiritului, a conștiinței. Este vorba despre o experiență a de-centrării, a confruntării cu alte tradiții, obiceiuri, ritualuri, simboluri și valori. Geert Hofstede („Managementul structurilor
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
România: „își zicea că este departe și la adăpost de trecutul său românesc” (p. 60). Chiar și când îi decedează mama, bunica și bunicul, nu vine în țară la înmormântări, îi este „frică să se întoarcă; în mintea ei, locul natal se confundă cu tărâmul răului” (p. 145). Formula existențială canadiană a Anei-Cristina este de fapt o iluzie. În fond, ceea ce ea consideră a fi noua sa identitate nu reprezintă decât un blocaj în funcționarea unicei sale identități. Identitatea veche sau
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
sale identități. Identitatea veche sau trecută este „o parte a identității” noastre, este doar o parte, căci identitatea este unică. În momentul în care primește e-mailul de la T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Articolele Autorului Pe la începutul anului în curs, o doamnă, aproape uitată de cei rămași la vatra în care dumneaei s-a născut și a copilărit, m-a contactat printr-un mail. Citise monografia comunei Miroslovești (care include și satul său natal), între ai cărei autori mă aflu. În mesajul său își exprimă sensibilitatea la atașamentul nostru, al celor rămași acasă, în a releva și consemna în carte valorile locale, cele moștenite și cele ale timpului nostru. Distinsa doamnă cu reședința la
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
întîmplări din viața fratelui său celebru care, spune el, scria cu dreapta și picta cu stînga, uneori în același timp. „Am două mîini și le pun la muncă pe amîndouă”, a zis odată Marin Sorescu, în cerdacul casei din satul natal, cînd picta cu mîna stîngă și în același timp scria o poezie cu dreapta, fiind convins că aceste două hobby-uri ale sale se completează. Dacă ne gîndim că în acest timp mai făcea și observații atît de memorabile, comunicînd
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
și încă o dată este numele patriei de pământ și de piatră.” (Nichita Stănescu) Apariția oricărei cărți este o sărbătoare de suflet și de spirit și de aceea prezentul volum la care ne vom referi, scris cu multă dragoste despre meleagurile natale, constituie mai mult decât o carte de vizită, este o creație de valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini
CONSTANTIN DOBRESCU by http://confluente.ro/articole/constantin_dobrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]
-
și încăo dată este numele patriei de pământ și de piatră.”(Nichita Stănescu) Apariția oricărei cărți este o sărbătoare de suflet și de spirit și de aceea prezentul volum la care ne vom referi, scris cu multă dragoste despre meleagurile natale, constituie mai mult decât o carte de vizită, este o creație de valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini
CONSTANTIN DOBRESCU by http://confluente.ro/articole/constantin_dobrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]
-
copii ai familiei Vornicescu. „Niciodată n-am uitat, și nu voi uita câte zile voi avea, Codrii Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
al Moldovei și Bucovinei, Teofan al Olteniei - urmașul său la scaunul bisericesc al Olteniei din toamna anului 2000 până în anul 2008 când a plecat la Iași ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei în locul P.F.P. Daniel al României, Mitropolitul plaiurilor sale natale - Petru al Basarabiei, mitropolie la a cărei reînființare în anul 1992, a contribuit și el în mod substanțial și decisiv, alături de un alt basarabean, mare cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie al Ardealului, trecut și el la cele veșnice în
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
municipiului Craiova și Fundația „Scrisul Românesc” au hotărât crearea Aleii marilor personalități din Craiova, în care figurează, între cei 24, și bustul mitropolitului-cărturar Nestor Vornicescu, în Parcul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. 2005 - 1 septembrie: Liceul din comuna sa natală, Lozova-Vorniceni, poartă numele mitropolitului Nestor Vornicescu. 2007 - februarie: Î.P.S. Dr. Teofan Savu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul de atunci al Olteniei, a propus, și Consiliul Eparhial a aprobat, ca biblioteca regretatului mitropolit (circa 30.000 volume) să poarte numele „Mitropolit
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]