971 matches
-
caracter particular. El este parte a lumii, dar și obiect al cunoașterii și subiect cunoscător, având prin aceasta o semnificație antropologică (N. Berdiaevă. Orice doctrină care Încearcă să explice omul este personalistă. Persoana umană aparține, În egală măsură, unei „categorii naturaliste și biologice”, dar și unei „categorii religioase și spirituale”, afirmă N. Berdiaev, pentru care, „personalitatea constituie o integralitate și o unitate care se bucură de o valoare absolută și eternă”. Persoana este un tot care poate fi comparat cu Întregul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1974. 44. Honigberger nu ne va spune, dar Ranjit mai avea În vedere și un alt european pentru fabrica de praf de pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu În țările române”, În lucrarea sa Contribuții la istoria științei și tehnicii românești În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Murray, London, 1834 (reed. London, 3 vol., 1992). 137. În textul englez apare și o greșeală de tipar (lamanaria) pentru această iarbă de mare bogată nu numai În iod, ci și În potasiu. 138. „Dans l’Inde du Nord, le naturaliste Victor Jacquemont voyage de 1828 à 1832 et rassemble collections et notes pour le Muséum d’histoire naturelle de Paris. Il rencontre à Lahore l’infatigable voyageur saxon J.M. Honigberger, médecin des princes Sikhs et connu pour sa lutte contre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Persia În 1833 și abia În 1839 trimisul diplomatic englez la Kandahar, post care Îi va permite să-și asocieze numele la semnalarea și descifrarea inscripțiilor de la Behistun. Paul-Émile Botta, descoperitorul cetății Ninive, e medic și naturalist ca și Honigberger, naturalist și diplomat ca și Jacquemont. Dar cel dintâi care se aventurează În expedițiile dificile ale săpăturilor e, În 1826, Claude-Auguste Court. Acesta va publica În același volum din Bombay al orientaliștilor coloniști englezi În care a debutat Honigberger 4, publicând
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
antice eroice, cu o savoare, cu un simț al comicului de situații și cu o suculență de limbaj demne de capodoperele umorului universal. Construcție barocă, Țiganiada include elemente de proveniență clasică și barocă, precum și, cu anticipație, de natură romantică, realistă, naturalistă, corelează epicul și liricul, imaginarul de inspirație mitologică păgână și biblică cu cel folcloric autohton, structurează dramaturgic o seamă de episoade și momente. Încorporând în narație și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice, masiva operă formulează, în grai
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
argint (1937), Premiul „Al. I. Brătescu-Voinești” al Ministerului Artelor pentru Casa amintirilor (1942). Semnează și V. Crângu, Mihail Șerban-Crângu. Literatura lui Ș., voită modernă și citadină, rămâne „destul de bogată în reziduuri sămănătoriste” (E. Lovinescu), afișând un realism tendențios, cu accente naturaliste și cu ambiția complicației „psihologice”, neservită de mijlocele de expresie, vizibil precare. Sunt recognoscibile, în romanele și nuvelele lui, procedări, rezolvări „tehnice”, particularități de viziune, dar și de tipologie, recuzită etc. utilizate curent, însă cu mai mult talent, de Ionel
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
desluși clarobscururi psihologice, obsesii erotice (cu recurs aluziv și la o, difuză, predestinare etc.). Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente și duioșia, lirismul, respectul față de cuviință - parametri structural „sămănătoriști” ai personalității prozatorului, persistenți în pofida „modernității”, „citadinismului” și „tenebrosului”, arborate ca intenții. În
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
în 1956, cu romanul Familia Calaff, care atestă o prozatoare viguroasă, cu înclinații satirice, greu de plasat în registrul canonului ideologic al timpului, conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații subliminale ținând de etnopsihologie. Povestirile din O plimbare la Băneasa (1962) se refugiază în atmosfera Bucureștiului de la mijlocul secolului trecut, cu
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de observație socială, cu accente naturaliste. I. L. Caragiale, prieten și mentor literar al lui Vaian, și-a republicat în S.i. schița Norocul culegătorului. R.Z.
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
de absurzi, Încât de dezgustă. Despre Eliade au desperat de a l Învinge, atâta sunt convinși de opiniunea Întinsă ce are În țară. Din milă abia Îi dau meritul literar (mai cu seamă d. C. Florescu, care acum e mare naturalist, mare gramatic și mare filolog); cât despre meritul politic zic că e zero. Vina sa este că e om vestit, că ține cu Turcia și că nu lucrează nimic pentru unitatea românilor. Cât despre espresiunile proaste cu care unii din
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Traversând suprafețe de mic realism, cititorul dă pe alocuri de punctări romantice, de felul celor din proza lui Delavrancea, ori de transpunerea unor anomalii psihice (Ca frații) sau fenomene paranormale (Spiritele). În romanul Sângele Solovenilor (1908) T. abordează o temă naturalistă cu mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită prin descrieri artificioase, incluzând dulcegării și reflexivitate banală, șubrezită prin intervenții auctoriale naive (aprecieri, caracterizări, comentarii omnisciente
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul Macedoniei, Misterele Mexicului sau Logodnica mexicană, Exploratorii cerului, Pe viață și pe moarte de Louis Boussenard - scriitor și voiajor francez foarte la modă -, călătoria naturalistului norvegian Fridtjof Nansen în Arctica (Episoade din călătoria mea la Polul Nord, Călătoria vaporului „Fram”), a vasului Belgica la Polul Sud, din al cărui echipaj a făcut parte și biologul român Emil Racoviță, expedițiile în Africa ale englezilor David Livingstone - explorator
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Eliade, „elev la Liceul «Spiru Haret»”, cu articolul Dușmanul viermelui de mătase în numărul 51/1921, urmat de schița onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și entomolog (Câțiva gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
lamentațiile venite din nevroze și gânduri funebre, reflectând o structură mereu frământată, vulnerabilă, coabitează cu atitudini umanitariste, ce dobândesc nu o dată accente protestatare. Asemenea atitudini caracterizează și nuvelele adunate în volumul de debut Flamura albă... (1924), aducând, prin tușe crud naturaliste, dar și cu dese inflexiuni de meditație lirică, scene de război, „suflete și chipuri prinse în vârtejul morții”. Următoarea culegere de proze scurte, Gazda cu ochii umezi (1926), cultivă efuziunile lirice, atrăgând însă atenția prin portretistica aplecată adesea asupra dezmoșteniților
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
patima care le-a înrobit și le devastează. Elementele de comedie sunt utilizate cu măsură, spre sublinierea contrapunctică a filonului dramatic. Deschiderile către expresionism, realismul robust, care poate fi pus alături de cel din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, accentele naturaliste se contopesc într-o structură unitară, de evidentă originalitate. Alte piese, nereprezentate pe scenă în timpul vieții autorului - Sam, Grup revoluționar 8 (G. R. 8) (1930), Adonis -, cu tăietura lor de parabolă (veșmânt prețios al tezei), nimeresc o țintă diferită de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
unui îndelungat travaliu și pe baza unei tehnici nu atât învățate, cât elaborate de artistul însuși. Nu e scutit însă de obiecții, reproșându-i-se prezența elementelor melodramatice în O făclie de Paște și în Năpasta, precum și a unui clasicism naturalist. Dintre contemporani Z. îi apreciază pe G. Ibrăileanu, devenit un adevărat prieten intelectual (este semnificativă și corespondența dintre ei), pe Tudor Arghezi, Ion Barbu, pe Lucian Blaga ca filosof, pe G. Călinescu (pentru Viața lui Mihai Eminescu), pe Al. O.
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
structurează cronicile și articolele, ca și din atitudinile polemice exprimate în comunicările academice Poporanismul în literatură și Metafizica cuvintelor și estetica literară sau în studiile Leon Tolstoi, Romanul și limba română, Literatura românească și scriitorii transilvăneni. Respingând, în proză, copierea naturalistă a realității, preferința pentru patologic a unor „veterinari psihologici, ca Zola”, dezavuând tot ce e „decadent”, Z. admiră arta realistă când „nu se mărginește la descrierea formelor oarbe, a contururilor lumei, ci intră în esența ei”, transfigurând-o, astfel încât „devine
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
din cauza condițiilor de zacere în sol (a compușilor chimici, care au distrus parțial pictura), poate și a unor tratamente neadecvate, la care a fost supusă statueta de către descoperitor. Continuând prezentarea decorului piesei, precizăm faptul că, pe fața acesteia este redat naturalist triunghiul pubian, iar pe piept, între sâni (zona sacralizată a asigurării hranei după naștere), se pot imagina două romburi, unite nu numai în punctul de îmbinare, ci și printr-o linie mediană verticală, încadrată de câte alte două linii verticale
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă, înscriindu-se printre temele majore (V. Chirica, 2004 a, p. 119) sau marile teme (D. Monah, 1992, fig. 4/1) ale iconografiei ceramicii și plasticii Cucuteni Tripolye. Dar, ca și tratare plastică, explicită și naturalistă, nu cunoaștem, până în prezent, nici o altă modelare a orantei, cu excepția unei plăci antropomorfe descoperită la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta a fost modelată din pastă grosieră, cu multă pleavă în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mai mult în afara întreprinderii, îndeosebi în familie, ca soț și tată. „Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de patruzeci de ani), apoi o deplasare cu mașina în orașul natal, o excursie în Deltă. Aceste momente punctează descripția de tip naturalist a unui climat de existență banală, cu îndatoriri curente, vizite, conversații, îmbolnăviri, spitalizări, decese, căsătorii, nu fără ca naratorul să noteze și stări de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
S. este un maiorescian și un adept al teoriilor idealiste, schopenhauriene asupra artei. Sprijinit pe autoritatea lui Ferdinand Brunetière, deschide un „proces” romanului „realist” (de fapt, naturalist) în Studiu asupra romanului realist din zilele noastre („Convorbiri literare”, 1884). Blamând literatura naturalistă, imitatoare „slugarnică” a naturii, junimistul îl viza pe Émile Zola și romanele „experimentale”, „patologice”. Reluând idei mai vechi, el se arată adeptul unei arte desprinse de contingent, inaccesibilă celor mulți și oferind o „petrecere” rafinată. SCRIERI: Geniul și talentul în
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
e o zugrăvire pitorească a moravurilor basarabene în cenușiu”), și mai multe povestiri, iar în „Viața Basarabiei” din 1940 îi apar numeroase schițe, incluse ulterior în culegerea Crizantema de la frontieră (1942). Nuvelistica sa are ca notă particulară prezentarea documentară, uneori naturalistă, cu lux de amănunte concrete și deformări grotești, a unor medii periferice. SCRIERI: Alb și roșu, Bălți, 1938; Bandiții, Bălți, 1938; Osândiții la moarte, Bălți, 1938; Povoljanca, Bălți, 1938; Spre Golgota, Bălți, 1939; Crizantema de la frontieră, Chișinău, 1942; Probujdenie..., Odessa
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
a curriculumului 161 10.4. Teoria lui Bobbitt 163 10.5. Modelul curricular al lui Bobbitt și Charters 165 10.6. Modelul rațional al lui Tyler (1949) 166 10.7. Modelul interacționist al Hildei Taba (1962) 168 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972) 169 10.9. Modelul dinamic al lui McGee (1997) 170 10.10. Curricula moderne la apogeu 171 Note și referințe bibliografice 172 Capitolul XI. Odiseea curriculumului modern în secolul XX 175 11.1. O cale comprehensivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-ar putea spune că este aproape un model postmodern; totuși, ignorând aventura unică, subiectivă și solitară a fiecărui ins care se formează prin educație, îl condamnă aceleiași unidimensionalizări fatale rezervate de curricula moderne lui middle man. 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)tc "10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)" Unii cercetători moderni ai curriculumului au încercat să rezolve problema reformulând-o și inversând termenii. Imitând-o oarecum pe Taba, D. Walker a încercat să propună un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodern; totuși, ignorând aventura unică, subiectivă și solitară a fiecărui ins care se formează prin educație, îl condamnă aceleiași unidimensionalizări fatale rezervate de curricula moderne lui middle man. 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)tc "10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)" Unii cercetători moderni ai curriculumului au încercat să rezolve problema reformulând-o și inversând termenii. Imitând-o oarecum pe Taba, D. Walker a încercat să propună un „model natural al curriculumului”19. Modelul nu arată cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]