507 matches
-
fi comis. Mai este încă o cestiune care s-ar părea că poate da loc la îndoieli. Se poate ca în acea listă să fie soldați cari au murit înaintea facerei legei de față; ei bine, ce efect va avea naturalizarea acordată acelora? Va avea oare efect în privința familiei militarului mort? Nicidecum; pentru că, după principiele stabilite de Codul nostru civil, naturalisarea tatălui nu trece decât asupra copiilor născuți în urma naturalizărei. Naturalizarea acestor izrailiți militari nu poate trece la copiii lor născuți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
facerei legei de față; ei bine, ce efect va avea naturalizarea acordată acelora? Va avea oare efect în privința familiei militarului mort? Nicidecum; pentru că, după principiele stabilite de Codul nostru civil, naturalisarea tatălui nu trece decât asupra copiilor născuți în urma naturalizărei. Naturalizarea acestor izrailiți militari nu poate trece la copiii lor născuți înainte de împămîntenire. Dar dacă s-ar interpreta legea de față în sensul că calitatea de român trece și la copiii soldatului izrailit născuți înaintea votărei acestei legi, atunci am călca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
simplu, prin împrejurarea că n-aveam nici o cauză d' a bănui motivele schimbării. Prințul director de bancă ori de drum de fier nu vrea să se facă, pensie reverisbilă n-a cerut, răscumpărare de drum de fier n-a propus, naturalizare pe categorii cu anume birou de împămîntenire n-a voit, c-un cuvânt tendența de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
condițiunile cerute de acele personalități lovind chiar existența acelor majorități. Nu adeseori se vor mai găsi condițiuni așa de favorabile ca aceea care a întrunit majoritatea existentă mai vârtos chemată a rezolva o cestiune atât de arzătoare ca aceea a naturalizării izraeliților, impusă de Congresul de la Berlin. Nu întotdeauna, chiar cu fericita invențiune a influenții electorale, se obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un teritoriu este legat În mod indisolubil de o anumită etnie sau națiune; de exemplu, „spațiul carpato-dunărean” sau Transilvania sunt considerate „românești”, chiar dacă este vorba despre Epoca Dacică sau Neolitic, despre Podișul Hârtibaciului sau despre județul Covasna); b) esențializarea și naturalizarea unor trăsături (Balcanii ar fi caracterizați de instabilitate, de conflicte interioare și fărâmițare politică, prin Însăși natura lor internă și prin istorie; ei sunt așa dintotdeauna și, În consecință, nu pot să se schimbe nici pe viitor); c) promovarea tropismelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răstălmăcit, spărgând sistemul în fragmente, care iau alte semnificații în afara întregului, astfel rezultând conținuturi, forme, metode, scopuri, disparate din care fiecare a păstrat ceea ce îi era de folos și renunțând la rest. Mișcările idelologice vor definitiva limba de lemn prin “naturalizarea” dialecticii sau “schematismului pseudohegelian”, creându-și un “alibi științific” prin pretenția că discursul lor reflectă legile materiei și astfel nu admite replică, dar și prin pretenția la universitate a “rațiunii naturale”, căreia nimic nu trebuie să-i scape. Descriind limba
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu aveau dreptul de a se stabili în sate și nici să dețină proprietăți imobiliare. Deși aveau deplina libertate individuală și chiar unele drepturi și privilegii care le-au asigurat o stare economică prosperă, limitele impuse de legislația românească privind naturalizarea evreilor și exercitarea drepturilor politice a generat binecunoscuta problemă evreiască, ce a durat, cu grave implicații politico-diplomatice, până la începutul secolului al XX-lea. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în speranța să-și valorifice mai bine însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat în noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat în mediul majoritar. Este un proces social natural pe care îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația prin constrângere. Cea mai veche emigrație
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dreptul a evoluat prea puțin, Însă a dat naștere unor importante mobilizări politice. Astfel, legea din 10 august 1927 nu o modifică aproape deloc pe cea din 1889. Este doar ceva mai liberală, scurtând durata șederii În țară necesară pentru naturalizare și permițând franțuzoaicelor căsătorite cu un străin să-și păstreze cetățenia și să o transmită copiilor lor. Aceste măsuri de deschidere sunt compensate de crearea unei proceduri permanente de pierdere a calității de francez. Această lege era menită să remedieze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
publice va determina autoritățile publice, În 1934 și 1938, să adopte dispoziții restrictive pentru cei recent naturalizați În privința accesului la anumite profesiuni, a dreptului de vot și a căsătoriilor. La toate acestea s-au adăugat un control mai strict al naturalizărilor și sancțiuni pentru contravenienți. Regimul de la Vichy nu a schimbat decât prea puțin legislația În acest sens: i-a adăugat un mecanism de retragere a cetățeniei persoanelor care au părăsit Franța fără autorizația guvernului Între 20 mai și 30 iunie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un mecanism de retragere a cetățeniei persoanelor care au părăsit Franța fără autorizația guvernului Între 20 mai și 30 iunie 1940, printre care se număra și generalul de Gaulle. De asemenea, Între 1940 și 1944, a anulat peste 15000 de naturalizări efectuate În virtutea legii din 1927, iar 6000 de evrei și-au pierdut astfel calitatea de francezi. Codul cetățeniei a fost promulgat la 19 octombrie 1945. La Eliberare, se exprimaseră revendicări În favoarea luării În considerare a originii etnice În deciziile de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
efectuate În virtutea legii din 1927, iar 6000 de evrei și-au pierdut astfel calitatea de francezi. Codul cetățeniei a fost promulgat la 19 octombrie 1945. La Eliberare, se exprimaseră revendicări În favoarea luării În considerare a originii etnice În deciziile de naturalizare. Totuși, noul text Încearcă să stimuleze demografia și se situează, În linii generale, În aceeași perspectivă ca și legea din 1927. Principala sa inovație este crearea unui certificat de cetățenie eliberat de autoritățile locale sub controlul Ministerului Justiției și permițând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
făcut obiectul unei adopții simple, fără ruperea legăturilor cu familia de origine, sau care au fost crescuți de o persoană ori o instituție franceză, precum și celor care au fost considerați francezi În mod eronat vreme de cel puțin zece ani. Naturalizarea este o altă cale. În acest caz, persoana trebuie să aibă cel puțin 18 ani, să locuiască În Franța și să fi trăit aici În ultimii cinci ani, să ducă „o viață În conformitate cu bunele moravuri”, potrivit termenilor Codului civil, și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interesați să fi păstrat legăturile cu Franța. Dacă nu se află Într-o situație care permite redobândirea la cerere, persoanele care doresc să redevină franceze pot solicita guvernului reintegrarea lor. Condițiile acestui demers sunt, În linii generale, aceleași ca pentru naturalizare. X. M.-T. & BRUBAKER Rogers (1997), Citoyenneté et nationalité en France et en Allemagne, trad. fr., Paris, Belin (prima ediție americană: 1992). COLECTIV (1987), Questions de nationalité. Histoire et enjeux d’un code, Paris, L’Harmattan. COSTA-LASCOUX Jacqueline (1989), De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestei doctrine, toți oamenii posedă o rațiune și sunt subiecții aceluiași logos divin. Adevăratul Înțelept stoic este așadar un cetățean al lumii, și nu doar al unui singur stat. Dar și condamnabil: pentru mulți, cosmopolitismul se opune oricărei tentative de naturalizare a distincției dintre „Noi” și „Ceilalți”, considerându-se că ultimii sunt, sub mai multe aspecte, inferiori celor dintâi (inclusiv prin aspecte care țin de natura Însăși). Să nu uităm că, În numeroase societăți numite până de curând „primitive”, numele cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ordinea publică și la bunele moravuri”; există de asemenea „atentate la bunele moravuri”, de la ultraj la pudoare până la coruperea de minori, trecând prin viol și proxenetism; pentru un străin, a duce „o viață În conformitate cu bunele moravuri” este o condiție pentru naturalizare. Ruptura Luminilor Asocierea „moravurilor” cu morala a făcut obiectul unei puternice contestări În secolul al XVIII-lea. Montesquieu a contribuit În acest sens disociind În mod clar virtutea individuală de utilitatea colectivă. Studiind cazul particular al Chinei În Spiritul legilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recompun și reînnoiesc stocul cunoștințelor aflate la dispoziția lor. Primul proces implică, din partea subiectului, o selecție, o categorisire a obiectului, perceperea lui prin intermediul unei rețele de scheme și de elemente de calificare și descriere (norme, precizări, aproximări, poetizări etc.), precum și naturalizarea acestora (sau folosirea obiectivă a noilor cogniții, elaborate În timpul și după perceperea selectivă a obiectului nou sau ciudat). Cât privește ancorarea, aceasta presupune punerea În aplicare ușor modificată sau, dimpotrivă, alterarea completă a reprezentărilor existente În mintea actorului confruntat cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
integrare care depășește planul „etnic” de apartenență. Națiunea, În termeni culturali (limba), istorici sau religioși, În măsura În care nu se bazează decât pe filiație, nu angajează, printr-o suveranitate politică, posibilitatea juridică și politică a integrării. Integrarea este aspectul politic interior al naturalizării. Iar această dimensiune trebuie să reziste la sporirea drepturilor sociale și, mai ales, la confundarea acestora cu drepturile politice. „Producătorul și «cel care are dreptul» riscă să Înlocuiască cetățeanul”, se alarmează Schnapper. Într-adevăr, distincția cea mai puternică astăzi nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii. Un alt tip (și grad) de interculturalitate detectăm în noțiunea "interlimbă", prin care se surprinde "interacțiunea de limbi și de folosiri" cu care se confruntă scriitorul, "relațiile, într-o conjunctură dată, dintre varietățile aceleiași limbi, și de asemenea această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parte din „Tinerii comuniști“ („La Jeunesse communiste“). În mod paradoxal, prin raportare la ce trăise tata și la convingerile lui. Și tatăl ce spunea despre fiul militant comunist? Nu spunea nimic pentru că nu știa. A aflat mai târziu, în momentul naturalizării, când am fost convocați la poliție. A fost foarte dezamăgit. Din fericire, am fost dat afară din Partidul Comunist Francez. De ce din fericire? Pentru că asta m-a salvat de faptul de a-mi pierde vremea într-un soi de sectarism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pentru că nu hotărăște dacă apropierea dintre narator și personaj va fi cu scopul de a ironiza ori de a simpatiza, sau ca vehicul pentru fluxul conștiinței sau pentru „ciocnirea” a două voci: alinierea este identificată, apoi este definită funcția (sau „naturalizarea”) de către cititor. Termenul „aliniere” ne ajută, de asemenea, să reținem că, în funcție de indicatorii lexico-gramaticali și de efectul narativ sau estetic, există un continuum de la cuvintele ce aparțin narațiunii pure către cele care aparțin numai personajului, cu un număr variabil
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vieții populației. Forțele de dreapta, dimpotrivă, sunt acelea care furnizează garanții ale grupurilor care asigură condiții de viață acceptabile pentru alții. În această epocă, în mod special a fost important felul în care partidele priveau problema existenței cotelor anuale pentru naturalizarea noncetățenilor letoni, ca și atitudinea față de repatrierea noncetățenilor și toată chestiunea decolonizării. De o importanță similară erau chestiunile privind statutul persoanelor născute în Letonia și existența sau absența altor privilegii ale cetățeniei. Pe baza acestor criterii, structurile politice de dreapta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puse în aplicare, ele ar fi creat o țară cu două comunități distincte, dată fiind situația etnică și lingvistică care caracteriza Letonia. În a doua jumătate a anilor 1990, amendamente majore au fost aduse legilor asupra cetățeniei, facilitând procesul de naturalizare și obținerea cetățeniei. Problema cetățeniei a fost deosebit de importantă pentru alianța care a fost creată în anii 1990 între Partidul Patriei și al Libertății și Mișcarea Letonă de Independență Națională (TB/LNNK). La alegerile parlamentare din 1998, un referendum simultan
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și urmărire pe teren și Biroul cazierului central; b) Serviciul Poliției Tehnice, cu Laboratorul central și Școala de poliție tehnică; 2. Direcția Poliției de Siguranță: a) Serviciul Controlul Străinilor, cu Biroul intrării în țară și prelungiri, Biroul certificate de identitate, naturalizări și prelungiri, Biroul de corespondență și Biroul arhivei și registraturii; b) Serviciul de Siguranță, cu trei secții: - Secția Mișcări Subversive, cu Biroul mișcări subversive, Biroul curente politice și Biroul curente sociale; - Secția Studii, Buletin Informativ și Presă, cu Biroul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]