415 matches
-
urban sau rural era de 798.508 (date de recensământ ) și că ponderea navetismului în urban din totalul navetismului pentru populația cu domiciliul în rural era în 2002 de 75% (conform ACOVI, 2002), rezultă că valoarea estimată a numărului de navetiști la momentul martie 2002 era de 798.508×0,75=598.881 persoane. Conform recensământului comunitar al migrației realizat la nivelul tuturor satelor țării, numărul de navetiști sat-oraș în 1990 a fost de aproximativ 1.200 mii de persoane. Rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2002 de 75% (conform ACOVI, 2002), rezultă că valoarea estimată a numărului de navetiști la momentul martie 2002 era de 798.508×0,75=598.881 persoane. Conform recensământului comunitar al migrației realizat la nivelul tuturor satelor țării, numărul de navetiști sat-oraș în 1990 a fost de aproximativ 1.200 mii de persoane. Rezultă că în perioada 1990-2002 navetismul rural-urban s-a redus în România la jumătate. Pe ansamblu, aproximativ jumătate din populația neagricolă din mediu rural practică ocupații manuale/preponderent
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
specie de regiune, pot fi distinse șase tipuri de ocupare (Tabelul 8, Tabelul 9 și Figura 1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în acest caz, diferențiere poate fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din plin și în perspectiva modului de ocupare a populației rurale. Transilvania este una dintre cele mai eterogene regiuni din punct de vedere al ocupării rurale. Cu excepția părții de nord, cu Bistrița-Năsăud și Sălaj, regiunea înregistrează un număr ridicat de navetiști sat-oraș. Partea de nord este singura din regiune cu ocupare majoritară în agricultură. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Județele în funcție de tipul de ocupare a populației rurale, martie 2002. (Sursa de date: INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu manifestă o superconcentrare în jurul orașelor mari este cea a salariaților din ocupații ne-manuale cu grad de calificare relativ ridicat. Navetismul este, firesc, puternic dependent de distanță. Comunele din apropierea orașelor, mari sau mici, înregistrează o pondere mai mare de navetiști ( REF Ref48645399 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9). Ocuparea predominantă în agricultură este caracteristică pentru satele izolate, situate departe de orașe mici. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 9. Populația rurală ocupată după situare față de orașe (%) Localizarea comunei de domiciliu în raport cu cel mai apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pondere ridicată de populație ocupată în ERNA. Există de asemenea o diferențiere după vârstă și sex a fenomenului: adulții tineri de sex bărbătesc prezintă o probabilitate mai mare de a fi angajați în activități manuale neagricole în sate sau ca navetiști urbani. Tinerele au o probabilitate mai mare de a lucra în servicii neagricolă și ca funcționare. Distanța joacă un rol diferit în condiționare prezenței diverselor tipuri de activități neagricole. După cum am notat mai sus, satele care sunt mai aproape de orașe
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
servicii neagricolă și ca funcționare. Distanța joacă un rol diferit în condiționare prezenței diverselor tipuri de activități neagricole. După cum am notat mai sus, satele care sunt mai aproape de orașe au o probabilitate mai mare de a favoriza ponderi sporite ale navetiștilor. Din contră, ocuparea locală în munci manuale neagricole este favorizată de distanțe mai mari între sat și cel mai apropiat oraș. Dezvoltarea regională măsurată prin dezvoltarea județului favorizează în principal tipurile de ocupare asociate cu navetismul rural-urban și muncile rutiniere
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre cele patru tipuri de ocupare neagricolă se caracterizează printr-o anumită structură a veniturilor monetare ( REF Ref48977537 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Salariul este principala sursă de venit pentru toate aceste tipuri de ocupare, cu ponderea cea mai ridicată pentru navetiști rural-urban și cea mai scăzută pentru muncitorii neagricoli ne-navetiști. Activitățile independente neagricole au un impact pozitiv semnificativ asupra veniturilor lucrătorilor manuali neagricoli. Agricultura este principala sursă de venituri pentru agricultori. Chiar dacă aceasta este scăzută, are o contribuție și la
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3,7 7,7 0,1 1,9 100 Lucrători în servicii și funcționari RNs 90,1 1,6 7,2 0,7 0,4 100 Muncitori neagricoli RNm 79,8 4,6 14,0 1,4 0,2 100 Navetiști urbani neagricoli UCom 97,1 0,1 2,0 0,6 0,2 100 Agricultori 6,3 45,3 1,4 44,1 2,9 100 Total 58,9 18,0 5,1 16,6 1,4 100 Sursa: ACOVI
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în zonele rurale este cea a managerilor, profesioniștilor și tehnicienilor. Cel mai scăzut venit monetar este cel al fermierilor. RNm și navetiștii urbani au venituri similare, puțin inferioare celor ale RNFp, dar mai ridicate decât cele ale RNFs ( REF Ref48994779 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 11). Datele eșantionului pentru întregul rural indică ( REF Ref48977835 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A10) faptul că ocuparea neagricolă este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
11. Venitul mediu pe categorii de ocupații comparat cu venitul monetar mediu rural Categorie de venit comparat cu media rurală Manageri, profesioniști și tehnicieni RNp 2,59 Lucrători în servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Exemplu de citire a datelor: venitul mediu pentru navetiștii urbani neagricoli este de 2,01 ori mai mare decât venitul
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Exemplu de citire a datelor: venitul mediu pentru navetiștii urbani neagricoli este de 2,01 ori mai mare decât venitul mediu pe persoană ocupată din rural. De importanță egală este stocul de educație. Gospodăriile cu stocuri sporite de educație pot avea și venituri ridicate. Constatarea prezintă o relevanță directă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Alți factori testați empiric care sprijină niveluri sporite ale veniturilor sunt dezvoltarea satului, șomajul redus, gradul ridicat de navetă la oraș și o bună infrastructură a satului. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști la oraș, un stoc ridicat de educație, un șeptel bun și ocupare rurală neagricolă înregistrează venituri totale mai ridicate. Stratificarea economică Ocuparea neagricolă nu aduce automat bunăstare. Pentru o parte consistentă a populației rurale nu este decât o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivelului de trai pentru diferite segmente de populație rurală definite din punct de vedere al ERNA. Cea mai bună situație este cea a persoanelor cu ocupații neagricole ne-manuale (cca 8% din totalul populației rurale adulte), urmată de cea a navetiștilor și a muncitorilor manuali, pensionarilor practicând activități neagricole ca ocupații secundare și, cu nivelul cel mai redus, persoanele inactive și agricultorii. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Profile socio-economice ale diverselor tipuri de ocupare neagricolă la populația din comunitățile rurale Indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cei foarte săraci, iar inactivii (pensionari, casnice, elevi) cei săraci. Împreună, cele două categorii formează aproape trei sferturi din populația rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care au un număr mare de lucrători în servicii, cu activități preponderent ne-manuale la nivel local par să aibă o situație bună sub aspect material. In ambele variante de abordare, individuală și familială, navetiștii ocupă o poziție intermediară pe scala stratificării rurale. De la ERNA spontană la cea sprijinită prin politici Puncte critice în sistemul ERNA din România. Ocuparea în sectorul rural-neagricol (persoane care lucrează în rural în ocupații neagricole) reprezintă cca 20% din ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ocupării forței de muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că în calcul au fost cuprinsă „populația” județelor. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai categoriilor de ocupare rurală 2001: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 9. Predictori pentru categoriile de ocupare rurală 2002: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828. R pătrat Nagelkerke=0,52. Categorie de referință - agricultori rurali
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivelul gospodăriilor rurale Coeficienți standardizați Nivel de semnificație Beta Stoc de educație la nivel de gospodărie .124 .000 Vârsta medie a adulților din gospodărie .058 .034 Numărul de adulți din gospodărie care lucrează în sectoare neagricole .203 .000 Numărul de navetiști în gospodărie .052 .028 Numărul de persoane ocupate în agricultură în gospodărie -.054 .030 Numărul de persoane fără ocupație în gospodărie -.041 .170 Drumul din fața casei este de: 1 asfalt, 2 pietriș, 3 pământ -.041 .046 Nivelul de dezvoltare al
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]