KorAP: Find »[drukola/base=neîncălzit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...13 >

309 matches

Corola-website/Law/186983_a_188312

pește ultimul nivel, este foarte important a se lua măsuri de "îmbrăcare" cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazemă cosoroabele, conform detaliilor din Anexă 3 - fig. A3.2. [] Izolarea termică a planșeelor peste subsol La planșeul peste subsolul neîncălzit, se recomandă soluția executării unui strat termoizolant pe suprafața inferioară a planșeului (la tavanul subsolului), în una din următoarele variante: - fixarea, prin lipire sau/și cu dispozitive mecanice (bolțuri împușcate, dibluri tip CONEXPAND ș.a.) a unui strat termoizolant realizat din

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
pardoseala existența, este posibilă, dar nu este indicată decât în situația când, din alte considerente, este necesară înlocuirea pardoselilor - det. 12 din Anexă 3. În scopul reducerii substanțiale a efectului negativ al punților termice de pe conturul planșeului de pește subsolul neîncălzit, este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termotehnica, următoarele măsuri constructive: - prevederea, pe fata exterioară a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acțiunea umidității (de preferință plăci din polistiren extrudat); stratul termoizolant

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
rosturilor închise. Atât la rosturile deschise, cât și la cele închise trebuie să se verifice și să se ia măsuri de etanșare suplimentară din punct de vedere termotehnic și hidrofug, precum și față de infiltrațiile de aer rece. [] Pereții adiacenți spațiilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande, sere, balcoane și logii închise cu tâmplărie exterioară ș.a.) se termoizolează, de regulă, în exteriorul volumului încălzit. [] Pereții exteriori - verticali și/sau înclinați - precum și planșeele superioare - orizontale și/sau înclinate - ale mansardelor existente

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
mansardelor constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenție - atât în situația în care elementele de construcție separă spațiul mansardei de mediul exterior, cât și, în special, dacă acestea separă volumul încălzit al mansardei de spațiul neîncălzit adiacent. [] Planșeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea inferioară (la bowindouri, ganguri de trecere, planșee inferioare peste logii ș.a.) se termoizolează - de regulă - la tavanul planșeelor. [] Planșeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
alte funcțiuni sau destinații, de regulă mai puțin sau intermitent încălzite (spații comerciale la parterul clădirilor de locuit birouri ș.a.). [] Diverse suprafețe vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereți exteriori vitrați, transparent sau translucizi etc.). [] Uși exterioare sau către spații neîncălzite, opace sau parțial transparente. [] Pereți cortina. Măsuri de îmbunătățire a comportării termotehnice, în principal în direcția măririi rezistenței termice specifice, se recomandă a se lua și la elementele de construcție din interiorul volumului încălzit, dar care separă încăperile încălzite de

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
Pereți cortina. Măsuri de îmbunătățire a comportării termotehnice, în principal în direcția măririi rezistenței termice specifice, se recomandă a se lua și la elementele de construcție din interiorul volumului încălzit, dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spații neîncălzite sau mult mai puțin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite, holuri de intrare în clădire, casa scării, puțul liftului, camarile direct ventilate ș.a.). A2.2.1.2. Îmbunătățirea etanșeității la aer Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltrațiilor

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
principal în direcția măririi rezistenței termice specifice, se recomandă a se lua și la elementele de construcție din interiorul volumului încălzit, dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spații neîncălzite sau mult mai puțin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite, holuri de intrare în clădire, casa scării, puțul liftului, camarile direct ventilate ș.a.). A2.2.1.2. Îmbunătățirea etanșeității la aer Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltrațiilor parazite (rosturile elementelor mobile, obloane rulante etc.), cât și

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
poliuretanica. În urmă etanșării rosturilor elementelor mobile exterioare din spațiul încălzit, necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodica a ferestrelor sau prin ventilare mecanică. A2.2.1.2.2. Etanșarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spațiul neîncălzit Scopul acestei măsuri este menținerea unei temperaturi acceptabile în spațiile neîncălzite / anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spațiul locuit către aceste spații. Soluțiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleași ca la pct. A.2.1. Aplicarea uneia sau

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodica a ferestrelor sau prin ventilare mecanică. A2.2.1.2.2. Etanșarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spațiul neîncălzit Scopul acestei măsuri este menținerea unei temperaturi acceptabile în spațiile neîncălzite / anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spațiul locuit către aceste spații. Soluțiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleași ca la pct. A.2.1. Aplicarea uneia sau mai multor intervenții asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
parțială sau totală a formei de energie, - utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică, cu absorbție, cazane cu condensatie, instalație solară); A2.2.2.2. la nivelul distribuției căldurii: - izolarea termică a conductelor de distribuție din spațiile neîncălzite, - reducerea temperaturilor de reglaj a instalației de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de căldură; - separarea circuitelor ai căror parametri funcționali sunt net diferiți, - reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcționând cu apă caldă (din punct de vedere termic - prin

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
Asigurarea corectei Asigurarea unei bune Reducerea temperaturii Clădiri cu încălzire locală cu sobe Înlocuirea sobelor cu │Creșterea randamentului Clădiri dotate cu instalație de încălzire centrală Asigurarea reducerii *2) Observație: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spațiilor neîncălzite traversate de conducte de încălzire și implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spații dinspre spațiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform cap. 3 din lucrarea [2]. A6.2. CONSUMUL

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
ex. suprafață de termoizolat și volumul termoizolației, lungime de rosturi ale tâmplăriei etc.). C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE C.a.01. Pereți exteriori verticali C.a.02. Acoperiș tip terasă C.a.03. C.a.04. Planșeu sub pod neîncălzit C.a.06. C.a.07. C.a.09. Alte tipuri │ └────────────────────────────────────┘ Relația generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcție exterioare opace este următoarea: C(Ț)= A * A(IZ) + B * V(IZ) [Euro] în care A(IZ) reprezintă

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: C(Ț) = C * A(TE) [Euro] în care C reprezintă costul unitar A(TE) reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare, ● Ferestre exterioare spațiu locuit ● Ferestre exterioare spații comune (ex. Casă scării) ● Ferestre către spații neîncălzite ● Luminatoare ● Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada) ● Montare oblon pe fereastră existența ● Alte tipuri C.b.02. Uși Relația de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: C(Ț) = C * A(TE) [Euro] în care C reprezintă

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: C(Ț) = C * A(TE) [Euro] în care C reprezintă costui unitar A(TE) reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare, ● Uși exterioare spațiu locuit ● Uși exterioare spații comune (ex. Casă scării) ● Uși către spații neîncălzite ● Alte tipuri C.b.03. Etanșare rosturi elemente de tâmplărie Relația de determinare a costului pentru etanșarea rosturilor este următoarea: C(Ț) = D * L(R) [Euro] în care D reprezintă costul unitar L(R) reprezintă lungimea totală a rosturilor care

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186983_a_188312]
Corola-website/Law/187120_a_188449

3.1.9. Pierderi de căldură ale clădirii Suma dintre pierderile de căldură prin transmisie și ventilare. ÎI.1.3.1.10. Pierderi de căldură ale rețelei de distribuție Pierderile de căldură ale sistemului de distribuție spre spații încălzite sau neîncălzite. Aceste pierderi includ pierderile recuperabile de căldură. ÎI.1.3.1.11. Pierderi de căldură ale sistemului de emisie Pierderile de căldură la nivelul corpurilor de încălzire cauzate de distribuția neuniforma a temperaturii interioare și de sistemul real de reglare

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
caldă 3 - conturul centralei termice 4 - conturul clădirii ÎI.1.5.2. Procedura de calcul Procedura de calcul este sintetizată în cele ce urmează: 1) se definesc limitele spațiului încălzit și, daca este cazul ale zonelor diferite și ale spațiilor neîncălzite; 2) în cazul încălzirii sau ventilării cu intermitenta, se definesc, pentru perioada de calcul, perioadele care sunt caracterizate de program de încălzire sau ventilare diferit (de exemplu zi, noapte, sfârșit de săptămână); 3) în cazul calculului pentru o singură zona

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
3. Definirea conturului și a zonelor de calcul ÎI.1 .5.3.1. Contur al spațiului încălzit Conturul spațiului încălzit constă în toate elementele de construcție care separă spațiul încălzit considerat de mediul exterior sau de zone încălzite sau spații neîncălzite adiacente, definite conform "Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor - Partea I" ÎI.1.5.3.2. Zone termice ÎI.1 .5.3.2.1. Calcul pentru o singură zona În cazul în care întreg spațiul încălzit este încălzit

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
al ferestrelor datorită închiderii obloanelor în timpul nopții). - H(Ț) coeficientul de pierderi termice prin transmisie, calculat conform Metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor - Partea I. - V(a) debitul de aer vehiculat prin clădire, inclusiv aerul pătruns dinspre spațiile neîncălzite; - Q(i) degajări de căldură interne medii pe perioada de calcul; - Q(s) aporturi solare medii pe perioada de calcul. Pentru pereți exteriori vitrați, se culeg separat următoarele date pentru fiecare orientare (de exemplu: orizontal și vertical sud și nord

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
phi(i,h) + (1-b) phi(i,u)] * ț = phi(I) * ț [J] (1.9) unde: phi(i,h) este fluxul termic mediu al degajărilor interne în spațiile încălzite; phi(i,u) este fluxul termic mediu al degajărilor interne în spațiile neîncălzite; phi(i) este fluxul termic mediu al degajărilor interne; b este factor de diminuare NOTĂ - Dacă nu se specifică altfel, se pot utiliza valorile degajărilor de căldură interne indicate în SR EN ISO 13790 anexă K. ÎI.1 .5.9

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
mp; - A(snj) este aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, adică aria unui corp negru care conduce la acelasi aport solar că suprafață considerată. Primul termen corespunde spațiului încălzit și cel de-al doilea este pentru spațiul neîncălzit. Aporturile solare din spațiile neîncălzite sunt înmulțite cu (1 - b), unde b reprezintă factorul de diminuare. În fiecare termen, prima suma se efectuează pentru toate orientările j, iar a doua pentru toate suprafețele n care captează radiația solară. NOTĂ - I

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, adică aria unui corp negru care conduce la acelasi aport solar că suprafață considerată. Primul termen corespunde spațiului încălzit și cel de-al doilea este pentru spațiul neîncălzit. Aporturile solare din spațiile neîncălzite sunt înmulțite cu (1 - b), unde b reprezintă factorul de diminuare. În fiecare termen, prima suma se efectuează pentru toate orientările j, iar a doua pentru toate suprafețele n care captează radiația solară. NOTĂ - I(sj) poate fi înlocuit printr-

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
Aceste pierderi apar la sistemele de încălzire prin radiație de pardoseala, plafon sau pereți și se calculează doar atunci când elementul de construcție încălzitor conține o suprafata orientată către exteriorul spațiului încălzit, catre sol, către alte clădiri sau către alte spații neîncălzite. Dacă caracteristicile suprafețelor emisive (exemplu: grosimea sau tipul izolației termice) sunt diferite în cadrul aceleiași clădiri, atunci este necesara separarea calculelor pentru fiecare zonă omogena din punct de vedere al sistemului de încălzire prin radiație. Comentarii: Considerarea în calcule a creșterii

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
i) + A * U(e) * [theta(i) - theta(e)]│ * ț [J] (1.30) └ ┘ în care: A = aria suprafeței de încălzire prin radiație, în mp; U(e) = coeficientul de transfer termic între nivelul de montare al serpentinei încălzitoare și exterior, sol, spațiul neîncălzit sau clădirea adiacenta, în W/mp°*C; U(i) = coeficientul de transfer termic între nivelul de montare al serpentinei încălzitoare și spațiul încălzit, în W/mp*°C; theta(m) = temperatura medie a suprafeței încălzitoare, în °C; theta(e) = temperatura exterioară

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
W/mp°*C; U(i) = coeficientul de transfer termic între nivelul de montare al serpentinei încălzitoare și spațiul încălzit, în W/mp*°C; theta(m) = temperatura medie a suprafeței încălzitoare, în °C; theta(e) = temperatura exterioară, a solului, a spațiului neîncălzit sau a clădirii învecinate, în °C; theta(i) = temperatura interioară, în °C; ț = timpul, în ore. Transferul termic către sol poate fi calculat conform Metodologiei - Partea I. Figură ÎI.1 .7: Transferul termic în cazul suprafețelor de încălzire încorporate în

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
i) [theta(m) [a(D)] - theta(a,j)] (1.39) În sistemele de distribuție cu temperatură de alimentare constantă, temperatura medie f2ι(m) este constantă și nu depinde de sarcină medie. La o diferență între temperatura spațiului încălzit și cel neîncălzit calculată că Deltaf 2ι(U) = ι(a) - ι(U) și coeficienți de transfer de căldură unitari pentru spațiile încălzite respectiv neîncălzite U' U'(U), pierderile de căldură prin transmisie către spațiile neîncălzite se calculează astfel: . . U'(u) DELTA heta(U

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]