595 matches
-
al Oradiei (1936-1950), precum și încercările prin care acesta a trecut odată cu instalarea în România a regimului ateu ostil Bisericii. Ierarhia și chiar Patriarhul au căutat să-l apere pe ierarhul care nu admitea nici un fel de compromis față de principiile sale. Neînduplecatul Episcop n-a cedat. Atitudinea sa fermă față de vremelnicile stăpânii i-au creat numeroase probleme, cauzându-i, până la urmă, moartea la doar 57 de ani, în luna octombrie anul 1960. La 5 octombrie 1950, într-o lungă convorbire de taină
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
i se face și o prezentare scurtă, așa cum este perceput de fiecare. Este un fel de cimitirul vesel din Săpânța în ediție orală, dar pentru toți oamenii - vii sau morți. De la unul-altul am aflat că acest om a fost extrem de neînduplecat și drastic cu cei din jur, fie ai casei, fie ai satului. Nu admitea să iasă nimeni din cuvântul lui. Soția devenise un fel de sclava. Cu băiatul a avut conflicte care l-au determinat să rupă relațiile în așa
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
seifurile care ascund secrete murdare „de interes național". Să ucizi un viitor foarte mare poet al țării, înzestrat cu daruri celeste, adăpându-se cu lăcomie din sevele pure ale acestui pământ, brusc dumerit asupra jugului, minciunii și ororii, precis de neînduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea. Mă număr printre puținii martori care se mai află în viață, colegă de grupă, prietenă
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
artele și mai ales plăcerea. Este adeptul naturaleței, al lipsei de complicații. Este inimos, sociabil și (ca să vezi!) are simțul umorului. Nativul din zodia «Taur» poate fi dur și, uneori, chiar imobil spiritual. Este un prieten credincios și un dușman neînduplecat!” Eu zic, Mosari, că unele caracteristici ți se potrivesc! - Unele!... - Știi ce? Fiindcă-i ziua ta, ce-ar fi să mergem la o halbă de bere?! Zis și făcut! Un pic de fantezie, și suntem din nou, la Praga. De
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril De dimineață aurie, luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în țipăt de patimi sclipind Se leagănă lin, neînduplecate. Este un fluviu de culori ce curg În arterele mele pulsatorii viscolite De dragoste, de pânda în amurg A răzvrătirilor, spre clipe fericite. Ascunsă între rozalbele petale Mă pomenesc rugându-mă-n neștire Intre tufe de bujori, de crini și
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345401_a_346730]
-
o, măi Taty, că nu știe ce spune! Te rog! A glumit. Ce tu nu mai știi de glumă. O fi acumulat prea multă oboseală și acum se descarcă, încercam eu să fac și puțină filozofie. Taty era însă de neînduplecat. Ce o apucase și pe Mamy cu ,,putoarea,, nu prea înțelegeam. Taty mirosea frumos, că își dăduse cu șpray și aruncase și înspre mine și Kim, așa că acum miroseam frumos toși trei. Pe mine mă mai certa Mamy câteodată și
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm; părul îmi crește brusc și alerg cu o creanguță ascuțită, după o pradă nenorocită, un soi de cruciați mă păstoresc, pentru crezul meu liber și creștin, o
DESPRE UN TIMP ŞTRANGULAT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376354_a_377683]
-
va semna, cu fontul special: ... IX. DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014. Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm; părul îmi crește brusc și alerg cu o creanguță ascuțită, după o pradă nenorocită, un soi de cruciați mă păstoresc, pentru crezul meu liber și creștin, o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
vă scriu: eu m-am simțit mereu mai puternic, mai îngăduitor, mai bun, mai mândru, sau măcar cumva mai ... Citește mai mult Am început ziua, cu rostul ucis!Un timp curbat strâmb...mă tăvălește prin jungla istoriei:ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă,ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm;părul îmi crește bruscși alerg cu o creanguță ascuțită,după o pradă nenorocită,un soi de cruciați mă păstoresc,pentru crezul meu liber și creștin,o altfel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
dintre cei buni, Iosif din Arimateea, cerând cu bărbăție Al Său Trup lui Pilat, Pentru ca- n cinste să fie îngropat. Trei zile într-un mormânt întunecat, Tu Doamne ai stat, Precum Iona ce s-a rugat, În pântecul chitului neînduplecat. Cu sufletul, Fiul Omului coborând, Între adâncurile cele mai de jos, Iar porțile iadului zdrobind, Lovind și biruind, moartea ai călcat, Pe cei din morți și veac I-ai ridicat. Iisus a înviat! Prea divină și milostivă Învierea, Doamne cu
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
și dor la coltucul de mămăligă rece de proporții impresionante, alături de care biata mama punea câte o feliuță de brânză sau de salam ieftin, jalnic de minusculă, aproape de invizibil, pe care ni-l împacheta cu grijă și dragoste, strecurându-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci unicul caiet folosit la toate materiile și cele două manuale cu coperțile transparente, de atâta folosit (și nu mă refer la prea mult studiu, ci la nenumăratele generații de elevi care le-au tăvălit prin
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și dor la coltucul de mămăligă rece de proporții impresionante, alături de care biata mama punea câte o feliuță de brânză sau de salam ieftin, jalnic de minusculă, aproape de invizibil, pe care ni-l împacheta cu grijă și dragoste, strecurându-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci unicul caiet folosit la toate materiile și cele două manuale cu coperțile transparente, de atâta folosit (și nu mă refer la prea mult studiu, ci la nenumăratele generații de elevi care le-au tăvălit prin
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
intrigate asupra lui, făcându-l să se simtă ca un trădător, deconspirat de propria ... XIII. DAR DE ZIUA MAMEI, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile mele se jelesc dincolo de cerul ascuns sub bezna durerii. Citește mai mult Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
2017. Era trecut bine de ora prânzului, când Carlos ieși pe terasă cu ochii împăienjeniți încă de somnul tulbure și agitat, în care căzuse către dimineață. Habar nu avea cum ajunsese acasă. Tâmplele pulsau dureros, strânse ca într-o menghină neînduplecată iar stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri. Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză el
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mult Era trecut bine de ora prânzului, când Carlos ieși pe terasă cu ochii împăienjeniți încă de somnul tulbure și agitat, în care căzuse către dimineață. Habar nu avea cum ajunsese acasă. Tâmplele pulsau dureros, strânse ca într-o menghină neînduplecată iar stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri.,, Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză el
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
dragoste a cărei jertfă se numea Irina Dascălului. Până la urmă, Veronica, fata dascălilor din Miroslovești s-a îmbolnăvit de inimă rea, după diagnosticul din memoria satului, și s-a sfârșit din viață parcă anume spre a-i fi crudă pedeapsă neînduplecatului său tată. Castanul de la poarta casei, plantat, ca pe o dureroasă metaforă, de părintele cu inimă împietrită, e privit de cei care îi știu povestea ca pe o expresie care consacră, pe lângă plop și tei, un alt simbol al iubirii
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
Arnăutu se frecă nedumerit la ochi și-și zise în sinea sa: „Omule, nu te lăsa vrăjit de șiretlicul vampiricei!” - Vino, iubitule! - auzi șoapte duioase în urechile sale. - Tu ești frumoasa prințesă a vampirilor! Nu mă păcălești! - o înfruntă el neînduplecat. Apoi fixă o săgeată în arc și aceasta zbură spre prințesă. Vârful ascuțit al acesteia se înfipse adânc sub sânul stâng al femeii. - Ah... - oftă ea de durere, în timp ce sângele-i năvăli peste voalul imaculat. Cu ce v-am greșit
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a pătruns până la oase! Cântecele, parcă-i erau rugi, știa și simțea cum îi roade sâmburele vieții o gheară de moarte. Vedea îngerul morții negru, cătrănit, pornit pe ucidere neînduplecată, și de aceea, cântecele-i erau rugi ce nu se-auzeau. Îi plângea sufletul, pentru că era tot mai aproape de neant, la o margine de prăpastie a timpului care nu a mai lăsat-o, n-a vrut să-i mai arate
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Acasa > Literatura > Proza > DAR DE ZIUA MAMEI Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
importanța momentului și intensitatea sentimentelor ce-i răscoleau, cei doi îndrăgostiți se întoarseră cuminți la mașină, scuzându-se pentru așteptarea la care-l supuseseră pe bravul lor șofer. Acasă, așteptarea devenise încordată și emoțiile creșteau, odată cu kilometri parcurși de bolidul neînduplecat. Liviu își petrecuse timpul împărtășind soției la telefon, toate impresiile și constatările făcute, descriind cu lux de amănunte impactul pe care-l avusese asupra lui, întâlnirea cu noul personaj. Insistă mai mult asupra limitelor neplăcute pe care le impune necunoașterea
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
pregătită pentru asta! Sperând că va înceta să mai sune, își masă tâmplele și pieptul care pulsau intens, încercând să stăvilească torentul emoțiilor ce o copleșeau. Tăcând numai cât să-și tragă sufletul, demonica jucărie își reluă strigătele sistematic și neînduplecată. Lea știa că nu va înceta toată noaptea și ... niciodată... Nu mai avea rost să fugă, să se ascundă. Carlos o găsise și trebuia să-i dea socoteală! Cu un gest resemnat atinse display-ul incendiat și ascultă tăcerea de
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 - 1977)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pro Memoria - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian Marina - Un apostol neînfricat, un apologet neînfrânt, un propovăduitor dinamic, un mărturisitor neînduplecat, un apărător nemitarnic, un slujitor vrednic, harnic și darnic precum și un părinte bun, milostiv și autentic - acum la împlinirea a patruzeci de ani de la mutarea din lumea aceasta, pământească și nașterea lui în viața cea cerească și veșnică (1901 - 1977
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]