360 matches
-
transportat la Cluj cu mașina închisorii. Dar după câteva ore a decedat. Logodnica lui, după zece ani de așteptare, a înțeles lucrarea dumnezeiască și s-a călugărit, dăruindu-și curăția sufletească și trupească Mirelui Hristos, jertfă pe altarul unei iubiri neîntinate. Părintele Victor Oțoiu Preot cu figură de ascet transfigurat, desprins dintr-o veche icoană bizantină, radia din toată ființa sa bunătate și dragoste căreia nu puteai să îi reziști; fără să vrei te apropiai de el vrăjit. Vorba hotărâtă, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
minieră de dolomită, altă biserică ortodoxă ține în spate un munte numai brad, mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca mădular al trupului tainic al Fiului lui Deus, Biserica: „Au nu știți că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! (I Corinteni 6, 15). Trupul, deci, trebuie păstrat neîntinat. Ori nimic nu întinează mai mult pe om și trupul lui Hristos decât desfrâul. În al treilea rând, omul în aceeași alcătuire, aparține Sfântului Duh, Sfințitorul: „Nu știți că trupul vostru este Templu al Sfântului Duh care este în voi
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și o anumită conduită și viață religioasă corespunzătoare calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se spune: „... dă-le lor buna înțelegere sufletească și trupească... păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată menta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană și-i învrednicește pe dânșii să ajungă bătrâneți fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale.” Sfântul Ioan Gură de Aur este foarte categoric când vorbește despre despărțirea soților și despre divorț, condamnându
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Marea marea PREISTORIE Marea care freamătă în fața mea, în timp ce scriu, are o oglindă mai curând incandescentă decât scăpărătoare, sub lumina mângâioasă a soarelui de mai. Suptă în reflux, zace liniștită la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu vizual e crenelat de movilițe gheboșate din rocă gălbuie, se așterne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și dacă așa stăteau lucrurile... Ce salt primejdios făcea mintea mea la acest gând, și ce viziuni sinistre și hăuri înfiorătoare se deschideau dintr-o dată! În același timp, eram conștient că dacă voiam să-mi păstrez mintea lucidă și o neîntinată fidelitate față de Hartley, nu aveam voie să fac astfel de speculații. N-aveam inimă să-mi pregătesc prânzul. Mi-am prăjit un ou, dar n-am fost în stare să-l mănânc. Am băut puțin din vinul Beaujolais, de dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asupră-le cu intensitate. În câteva dintre instantanee eram amândoi. Cine le făcuse? Imposibil să-mi amintesc. De pe cartonașele ofilite și îndoite la colțuri, dintr-o lume a neprihănirii, mă priveau chipurile adolescentine, luminoase, blânde, încă neformate. Era o lume neîntinată, o lume de bucurii adevărate, simple și pure, o lume fericită, din moment ce aveam o încredere absolută în ea, și din moment ce în castitatea noastră puerilă, demodată, nu ne gândeam să facem dragoste. Cred că eram mai fericiți în acea lume decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
grădinăritul, și o să zugrăvesc holul și o să am toate lucrurile de care am fost lipsit în viață. Și o să avem grijă unul de celălalt, și o să fie ceva de o imensă simplitate și bunătate, un fel de repaos, de liniște neîntinată și necoruptă. Și o să mă alătur oamenilor obișnuiți și o să fiu un om obișnuit, și o să mă odihnesc, Dumnezeule, cât de mult doream să mă odihnesc! Și aceasta avea să-mi contopească sfârșitul cu începutul într-un fel care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
greșesc. Apoi, tai în carne vie și uit că acel om a existat vreodată. — și sunt mulți asemenea oameni? — Nu. — Eu spun trei lucruri: frumusețe, pasiune, simplitate. Îmi spuneți și Dvs. trei? — Voință, credință, muncă. — Când ați fost maxim și neîntinat fericită? — Când am fost copil. și când am auzit prima dată, la un concert dat la Filarmonica din Iași, o voce din sală: "Uite, mama!" Rue Monge. Răceala serii se înfășoară în jurul gâtului. — Alo? — Puiule, îmi vine să mă zgârii
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
regimului totalitar-comunist. Nouă ani, timp în care tata a lipsit dintre noi, copiii, iar mama, singură, s-a luptat, zi de zi, ceas de ceas, să ne hrănească, să ne educe, să ne îndrume pașii pe căile drepte, cinstite și neîntinate ale acestei vieți atât de zbuciumate, imprevizibile și, de cele mai multe ori, revoltător de indiferente. Se făcuse liniște deplină. întunericul era stăpânul de necontestat, misterios și discreționar al întregului spațiu cuprins între pereții vagonului. Ambele familii își dormeau somnul încrâncenat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dacă în acel an fatal 1922, Iorga n-ar fi trădat naționalismul pentru mirajul unui blid de linte aurită... Dacă întregul tineret naționalist românesc ar fi fost strâns în jurul lui și ar fi pornit vijelios lupta cu prestigiul până atunci neîntinat al unui om în care crezuseră atâția... În trei-patru ani mișcarea naționalistă ar fi câștigat neîndoielnic bătălia politică începută timid mai înainte și consumată cu energie abia după 1922 - și astfel multe dintre nenorocirile de mai târziu ar fi putut
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
din primul Concert pentru pian al lui Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal" între bravură și profunzime. Performanța de a rezista unei lumi tot mai dușmănoase gândind curat despre muzică, trecând ascultătorul în lumea dorită a simțirii firești, autentice, neîntinate. Performanța de a revela legăturile dintre capodoperele muzicale depărtate în timp unele de altele. Performanța de a păstra, de a spori substanța spirituală a muzicii. Performanța de a merita prietenia unei profesoare cum a fost Cella Delavrancea. Performanța de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ci și pentru forma învelișului din afară al trupului, care-ți devine foarte dragă, cum se întâmplă cu făptura tatălui, căruia-i cercetezi gesturile, mâhnirile și îi iscodești zâmbetul - fără ca vreo umbră de desfrâu să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească. Așadar, înfățișarea fizică a fratelui Guglielmo era în așa chip alcătuită, încât atrăgea atenția chiar și celui mai distrat observator” (Umberto Eco, Numele trandafirului, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 30). De aceea spun că felul acesta de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mod armonios și multilateral."232 Copilul are nevoie de libertate pentru a se putea dezvolta în voie, în condițiile pe care i le oferă viața. Prin însăși condiția sa biologică, copilul fiind cel mai apropiat de natură este posesorul idealului neîntinat, pur, al armoniei, al adevărului, al frumosului și al binelui. Sarcina educatorilor reiese de la sine: protejarea acestui fond primordial de influențele păgubitoare ale societății. "Și pentru Rousseau și pentru Tolstoi, copilul întruchipează un tip ideal de umanitate, un Eden pierdut
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nevoilor fiecăruia. Cunoaște foarte bine slăbiciunea firii omenești. Pe neștiutori încearcă să‑i învețe, pe rătăciți să‑i întoarcă pe calea Lui cea adevărată; se descoperă ușor celor care‑l caută cu credință; se deschide îndată celor ce cu trupuri neîntinate și inimă pură vor să bată la ușă. Nu alungă pe nici unul dintre robii Săi; de nimenea nu se scârbește socotindu‑l nevrednic de tainele Sale dumnezeiești; pe bogat nu‑l prețuiește mai mult decât pe sărac; pe sărac nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
încarnarea dogmei într‑un mod de viață, sunt indisolubil legate, chiar mai mult, sunt interdependente: „În privința adevărului, trebuie să știm că este cu neputință ca cineva care are mâinile curate și viețuiește fără păcat să nu aibă și sufletul neprihănit, neîntinat de falsele învățături. Tot astfel, este cu neputință ca cel care are sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
adevărului, trebuie să știm că este cu neputință ca cineva care are mâinile curate și viețuiește fără păcat să nu aibă și sufletul neprihănit, neîntinat de falsele învățături. Tot astfel, este cu neputință ca cel care are sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este cu neputință ca cel care are sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita. Mai bine spus, curăția trupului sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înlănțuit de Cristos, „arată”, în viziunea lui Augustin, „mulțimea necredincioșilor, ale căror inimi sunt neguri adânci, din pricina răutății față de Biserica lui Dumnezeu”. Pe toată durata eshatonului diavolul va găsi refugiu în sufletele celor păcătoși. Biserica „predestinată” (20, 7, 4) rămâne neîntinată (ca ciuitas Dei), în timp ce fiecare suflet va fi supus încercărilor, chinuit, persecutat clipă de clipă. „Pecetluirea” diavolului înainte ca acesta să fie aruncat în adânc (Apoc. 20,3) primește aceeași interpretare: „Și îi va pune semn; ceea ce adaugă aici arată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
GĂOățanu „începutul” este Mama (ființa dătătoare de viață): „Mama mea a fost lumea. La început”. Iar ceea „ce-și poate aminti” nu poate fi decât „cerul, / lumile din care am venit, din care sufletul meu a coborât...” Ceea ce se păstrază, neîntinat, este acel „înlăuntru” - al purității și-al unicității (Eu nu mă mai nasc azi). Câtă suferință se lasă conservată în acel „sindrom” al nașterii, adevărată, continuă „aventură” (Noi aventuri ale increării mele)! Toate treptele evoluției se cer adunate, conservate, ca
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate, poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură”, „cu ochii ca doi bănuți întorși”. Este doar un „ou viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne”, proaspăt, neîntinat. în aceasta constă puritatea, eloJiul, sublimul: „Sunt în Grația Ta, Doamne!...” Poetul se lasă învăluit sub arcadele clasicității, și astfel, cititorul ar putea intui voluptuoase vibrații eminesciene („3ărea că printre zăbrelele coastelor s-a fost deschis o poartă... ”), sonorități blagiene
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
având titlul de Marele Jegos al Nației. Când apa sublimată astfel se scurgea în valuri, acesta zâmbea plin de recunoștință și tot poporul era fericit, până la adânci bătrânețe. Ba chiar și pruncii nenăscuți se bucurau în pântece de privilegiul curățeniei neîntinate dacă femeile care-i purtau în pântec veneau în Piața Mare și aplaudau, zvârlind asupra lui lăturile adunate de-a lungul unui an. A strâns din cioc un timp (a crezut că era un joc inițiatic 56 dar a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
alte aspecte, iarăși fără îndoială, pozitive ale aceleiași spiritualități i-l poate provoca. În secolul trecut mai ales, cînd se socotea, la descoperirea ei, limba indiană antică (sanscrita) limba-mamă a tuturor limbilor pămîntului și, ca urmare, "înțelepciunea indiană" izvorul primitiv, neîntinat, din care a derivat toată înțelepciunea lumii, inclusiv creștinismul, s-a ajuns la multe exagerări cu adevărat fatale pentru neamul omenesc. Sîntem siguri că nu greșim afirmînd că noțiunea de Übermensch, de nietzscheană memorie, nu ar fi existat fără descoperirea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a calităților sale înnăscute, pentru a surclasa elementele alogene. Deci, concurență loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile moderne, bizare și rămasă pe linia bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care îl înțelegea prea bine provenind el însuși din același mediu. Într-un fel, evoluția tânărului Petrașcu este aceeași ca a Căpitanului și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aici apăsata apropiere, în fragmentele citate, cu atributele falsității și lăcomiei, emblemele chiar ale iubirii venale. De aici sinteza: femeia actriță, de meserie, jalnică, odioasă. Care imită...o Damă cu camelii. În fond, de ce nu, putem vorbi de un tipar neîntinat, falsificat în variantele nefericite ale ...cîtor femei? Studiul personajului camilpetrescian a scos la lumină, nouă cel puțin cu limpezime, ceea ce am numit un "complex al Damei cu camelii". Poate fi înșelătoare atitudinea naratorului, aceeași în ambele romane, de a respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]