1,048 matches
-
DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Laș este acela Laș este acela care pentru păcătoșenia lui dă vina pe Adam și Eva Amândoi căzuți în păcat fie din neștiință fie din curiozitate dar mai ales din încercarea la care i-a supus Dumnezeu iar ei nu au făcut față Pentru a le fi iertate greșelile s-ar cuveni să ne rugăm cu toții Ca să fie stârpit păcatul chiar de la rădăcină
LAŞ ESTE ACELA , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363023_a_364352]
-
alunga prin fapte bune. Nicolae Iorga - Postul ocrotește orice virtute. Postul te învață liniștea și el precede celelalte fapte bune.Sfântul Isaac Șirul - De este vreo bunătate în lumea aceasta, caut-o la omul cu inima curată! Solomon - O bună neștiința este mai bună decât o rea știință. Sf. Ioan Gură de Aur - Pașaportul pentru Răi are neapărata nevoie de viză încercărilor. Părintele Paisie Aghioritul- - Iubirea lui Hristos este un foc dătător de viață, aruncat din cer pe pământ, odată cu venirea
CITATE MEMORABILE (51) de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363050_a_364379]
-
alunga prin fapte bune. Nicolae Iorga - Postul ocrotește orice virtute. Postul te învață liniștea și el precede celelalte fapte bune.Sfântul Isaac Șirul - De este vreo bunătate în lumea aceasta, caut-o la omul cu inima curată! Solomon - O bună neștiința este mai bună decât o rea știință. Sf. Ioan Gură de Aur - Pașaportul pentru Răi are neapărata nevoie de viză încercărilor. Părintele Paisie Aghioritul- - Iubirea lui Hristos este un foc dătător de viață, aruncat din cer pe pământ, odată cu venirea
CITATE MEMORABILE (51) de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363311_a_364640]
-
ascultă muzică (numai simfonică). Succederea unor emoții intese aduc stări ce alcătuiesc degradarea conștiinței. Nu te doare nimic. Doar o mutație ontologică, trădează privirea vacantă a dobitoacelor și insensibilitatea lor erotică prin regretul de a nu le învinge. Plictiseala vagului neștiinței curge tăcerea gustului singurătății ca o revelație a vieții. Ordinea posibilului se întinde o dreaptă la infinit, perpendiculară pe Nimic. „Timpul nu este expresia duratei, ci atributul unei permanente discontinuități” . (Ion Mânzatu) Omul este drumul cel mai scurt între dragoste
CURA DE GÂNDIRE de MARIA COZMA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361219_a_362548]
-
purtată pe străzile metropolei, amețitor pulsânde, amenințând parcă să explodeze din toate încheieturile. Marion turuia necontenit povești din copilăria ei plină de peripeții din orașul care pe atunci semăna cu o fâșie Gaza a zilelor noastre. M-am rușinat de neștiința mea, aflând că Berlinul de Vest a fost, pentru o vreme, izolat complet de restul lumii, înconjurat de comuniști. Și eu care credeam că aflasem deja totul de la Radio Europa Liberă! Copiii de pe atunci, printre care și Marion, își petreceau
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
să uiți și să ierți celor ce ți-au făcut aceasta, dar nu-i de ajuns doar acest lucru. Trebuie să încerci să-i și iubești pe cei care ți-au făcut lucrul acesta fiindcă ți-au făcut răul din neștiință... -Adică...! Ce trebuie să fac? spuse el încruntându-se. Fă-mă să înțeleg mai bine... -Păi să spunem că te vei întâlni cu ei într-un anume loc, poate din întâmplare... și în loc să te răzbuni, nu vei face acest lucru
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
noastră este astfel cel mai sigur criteriu de diferențiere, căci noi suntem în lume singurul popor latin de credință ortodoxă. Sextil Pușcariu - Cine nu are Biserica drept mamă, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tată. Sfântul Ciprian al Cartaginei - Neștiința și nepăsarea sunt proptelele păcatelor. Sfântul Ioan Damaschin - Când ne-am ridicat de la masă flămânzi, am mâncat; când ne-am ridicat sătui, ne-am îmbuibat; iar când ne-am îmbuibat, ne-am otrăvit. Cehov - A fi om al vremii tale
CITATE MEMORABILE (36) de ION UNTARU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363143_a_364472]
-
din marii, și ultimii, duhovnici și inimi de căpătâi ale uneia una, apostolească, și sobornicească Biserică Ortodoxă Română spunea ( citez din memorie): “În vremurile din urmă, oamenii vor fi mânați cu turmele, cu turmele, în iad, de “buni sfătuitori” precum neștiința, nepăsarea, și lenea.” Să nu uităm că, luptând împotriva acestor înșelători, primul izvor de știință, de suflet, și de hărnicie, prima Școală Românească, a fost înființată de Biserica noastra, Ortodoxă, Română, în Șcheii Brașovului. Acolo unde, deschizând o poartă de
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
uiți răul acesta și să ierți celor ce ți-au făcut asta, dar nu-i de ajuns doar acest lucru. Trebuie să încerci să-i și iubești pe cei care ți-au făcut răul fiindcă ți-au făcut asta din neștiință... -Adică...! Ce trebuie să fac? spuse el încruntându-se. Fă în așa fel încât să înțeleg mai bine... -Păi să spunem că te vei întâlni cu ei într-un anume loc, poate din întâmplare... și în loc să te răzbuni, nu vei
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
Dar nici vorbă de așa gândire! Iată, mi-am zis, sunt și tineri care nu cunosc adevăratul scop al vieții, nu sunt încă înzestrați cu prea multe cunoștințe, nu au experiența vieții. Filozoful, eseistul român Constantin Noica (1909-1987) atrăgea atenția: „neștiință avem cu duiumul”, dar inadmisibil este să fii ignorant, adică să nu știi ce trebuie să știi”. În decizia tinerilor intervine personalitatea, cea care include un set de caracteristici mentale și care reflectă cum gândește, simte și acționează o persoană
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
pierdut măsura și s-a depărtat de Dumnezeu semănând ura între tine și mine, între bine și rău. Dumnezeu e plin de iubire; nu se poate mânia pe nimeni, pe absolut nimeni; nici pe cei care își afișează prostia; incompetența, neștiința, fie că sunt la putere, fie că sunt în opziție, urlând de durere, fără să fie cuprinși de vreo boală; - înverșunare doar, încăpățânare și ambiție. Sosește timpul, când la Palate se schimbă garda: Opoziția preia puterea; se face rocada. O
ŞACALII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367828_a_369157]
-
acesta l-a luat în brațe cu ochii scăldați în lacrimi, gest de la care, absolut nimeni nu a reușit și nici nu a încercat să se stăpânească... Oare, asta să fi fost Victoria Vieții asupra Morții? Acel copil, care prin neștiința și inocența lui, i-a râs morții în față, în timp ce lașa îi fura tatăl, transmițându-i acesteia cu zâmbetul pe buze, că: “Nu, nu este adevărat...! Tatăl meu va trăi prin mine, mai mult decât și-ar fi trăit propria
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
Nu întâmplător, Andre Scrima realizează în Patima și Învierea lui Hristos „prima liturghie” din istoria Bisericii. Din acest punct de vedere, fiecare Sfântă Liturghie recapitulează și recuperă structura sacramental - duhovnicească a evenimentului pascal: răstignirea ascetică, coborârea prin rugăciune în iadul neștiinței și învierea prin comuniunea euharistică. Trecerea de la moarte la viață este o experiență personală, comunitară și cosmică. Sfânta Liturghie nu poate fi decât un eveniment inclusiv, care depășește noțiunea și, de fapt, starea de de cutumă sau rit. Explicată din
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
în mănăstiri se cade a se primi robii spre a se face monahi, fără de socotința stăpânului lor, după canonul 4 al soborului al 4-lea... Deci nearaoa înțeleptului Leon cea 9, 10 și 11 rânduiesc, că robul cel ce după neștiința stăpânului său se va face cleric, sau monah, sau episcop, de a fost fugar de la el, până în trei ani să se caute de către stăpânul său, și aflându-se să se întoarcă iarăși și să fie rob (nota de subsol). Sursa
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
m-a vrut, dar mi-am dat seama că oricum, pe vremea aceea mama nu era creștină și condițiile materiale care le aveau ei nu erau atât de bune, dar mi-am dat seama că ar fi făcut-o din neștiința. și nu știu, prima dată când am auzit m-a surprins așa, mi s-a părut ciudat, dar am încercat s-o înțeleg, nu s-o învinovățesc. Rep.: Spune-ne, te rog, câteva lucruri despre tine. La ce școală ești
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
la stăpănul ei, de va fi al altui stăpăn. -punctul H interzice vechea lege are spunea că dacă un moldovean ia o țigancă de nevastă rămâne rob. Cununiile religioase sunt oprite. „Iar de se vor cununa prin greșală și prin neștiință, îndată ce se vor afla să se despartă, căci și pravila Constandin Armenopol cartea 4, titlul 12 fila 341, hotărăște așa: De se va dovedi după facerea nunții, că unul din casnici este rob, se despărțește nunta îndată, ca și cănd
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
filosofează despre lucrurile spirituale nu le cunoaște prin experiența directă, nemijlocită. Cunoștința aceasta, primită prin intermediul simțurilor, trupească, este îndoielnică, înșelătoare, diavolească. Ea este mincinoasă, deoarece consideră că știe cele ce niciodată nu le-a știut. Ea este mai rea decât neștiința, "ca una ce nu vrea să primească de la vreun învățător îndreptare pentru că își închipuie că este dreaptă. Ea este cea mai rea neștiință. Cealaltă este o cunoștință cu lucrul ori cunoștință însuflețită, prin trăire, prin experiența personală a credinciosului. Ea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
mincinoasă, deoarece consideră că știe cele ce niciodată nu le-a știut. Ea este mai rea decât neștiința, "ca una ce nu vrea să primească de la vreun învățător îndreptare pentru că își închipuie că este dreaptă. Ea este cea mai rea neștiință. Cealaltă este o cunoștință cu lucrul ori cunoștință însuflețită, prin trăire, prin experiența personală a credinciosului. Ea este clară, limpede și sigură, în afară de orice nesiguranță sau îndoială. La ea nu se mai ajunge prin intermediul simțurilor trupului, ci prin suflet și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de Dumnezeu însuși, nemaiavând decât înțelepciunea ca mijlocitoare a unirii cu El. Însă adaugă Sfântul Maxim Mărturisitorul - este cu neputință să ajungă la înțelepciune cel ce nu s-a scuturat mai înainte, prin temere și celelalte daruri intermediare de urdorile neștiinței și de praful păcatelor". Sfântul Isaac Sirul arată că actul credinței ne convinge să credem în Dumnezeu. Ea produce în noi frica; iar aceasta duce la pocăință. Prin această pocaință și prin practicarea virtuților ia naștere în noi cunoștința duhovnicească
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta experimentală, a simțirii prezenței lui Dumnezeu în creație și în viața noastră are, la început, un caracter inteligibil, putând fi exprimat, chiar dacă insuficient, în termenii teologici afirmativi sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri, se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
noul Teolog descrie astfel această cunoaștere prin unirea cu lumina dumnezeiască: "Cei ce se apropie și nu o văd decât în parte sunt înspăimântați, înțelegând nesfârșirea și necuprinderea celor ce le văd. Căci, pe măsură ce pătrund în lumina cunoștinței, primesc cunoștința neștiinței lor. Dar când realitatea spirituală le apare încă in mod confuz ori neclar și li se arată ca într-o oglindă și este luminată numai în parte, ea va binevoi să se facă văzută și mai mult și să se
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
să se unească prin împărtășire cu subiectul iluminat, luându-l întreg în sine, când acest subiect va fi afundat întreg în adâncul Duhului ca în sânul unui abis de nesfârșite ape luminoase, atunci el urcă în chip negrăit la desăvârșita neștiință, ca unul ce a ajuns mai presus de toată cunoștința". Prin urmare, putem constata că Părinții ascetici nu privesc cunoașterea lui Dumnezeu doar în aspectul ei rațional, de gnoză, ci în esența ei experimentală, de unire cu Dumnezeu, prin depășirea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ascetici nu privesc cunoașterea lui Dumnezeu doar în aspectul ei rațional, de gnoză, ci în esența ei experimentală, de unire cu Dumnezeu, prin depășirea tuturor celor ce pot fi cunoscute, printr-o cunoaștere mai presus de orice cunoaștere sau în neștiință absolută. Talasie Libianul sintetizează această învățătură filocalică și consideră cunoașterea lui Dumnezeu "pomul vieții, de care împărtășindu-se cel curat rămâne nemuritor". Pentru Sfântul Isaac Sirul, această vedere sau cunoaștere duhovnicească înseamnă, de fapt, descoperirea împărăției cerurilor și a lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de fire". În mod paradoxal, adevărata iluminare și adevărata cunoaștere sunt prilej de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru Damaschinul spune că întru cunoștință multă, cunoaștem că nu cunoaștem", iar Sfântul Simeon Noul Teolog arată că sporirea în cunoștința de Dumnezeu se face prilej și pricină
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și adevărata cunoaștere sunt prilej de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru Damaschinul spune că întru cunoștință multă, cunoaștem că nu cunoaștem", iar Sfântul Simeon Noul Teolog arată că sporirea în cunoștința de Dumnezeu se face prilej și pricină a necunoașterii tuturor celorlalte, ba chiar și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]