3,270 matches
-
să aibă și un preț cât mai mare!” Interesant mod de a gândi, nu? Pragmatici prin excelență, evreii sunt inteligenți și agili dar au și un șarm aparte, umorul lor fiind renumit. Răsfoindu-i însemnările, am citit în caietul lui nea Mitică o sumedenie de maxime și cugetări cu și despre evrei; am reținut un banc ce reflectă faptul că nici atunci când sunt la necaz, spiritul de glumă nu-i părăsește: un evreu a simțit că i se apropie sfârșitul și
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne ca o nea pulberea de stele. Fecioara țese în cerdacul sufletul ei, albastrul fericirii urzit în răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălășluiește întotdeauna lumina Icoanei purității Cerului frumos. În inima Femeii prisosește permanent nemărginirea de azura zorilor
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Meditatie > ÎN PAȘI DE IARNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
amurg...... X. DE ZIUA SFÂNTĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016. Elisabeta IOSIF - DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun!2016-12-16 000623 Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Ziua Sfântă!... XI. ELISABETA IOSIF DE ZIUA SFÂNTĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun! Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul roșu din unghii rezistă în oceanul ninsorii. Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate ... Citește mai mult Pomii suntîmbrăcați în gheață,iarba plângecu lacrimi albe
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IUBIRE ALBĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubite-ngroapă-mă-n zăpada argintie! Nu mă lăsa să pier printre uitări! Sub neaua albă îți voi fi soție Tu mă lumină cu -nghețate flori, Din care îmi voi împleti albastre vise În care să-mi îngrop nemărginirea Uitatelor iluzii, ieri promise. Cu ele mi-a-nflorit și azi iubirea. Și dacă primăvara-mi
IUBIRE ALBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_alba_0.html [Corola-blog/BlogPost/359615_a_360944]
-
în pace!... Ce putea să fie? Trebuia să mă îmbrac mai bine, să închid Observatorul și s-o pornesc la vale, prin întuneric și prin nămeți, luându-mi felinarul ca tovarăș. Am ajuns la poarta dinspre deal a gospodăriei lui nea Macovei, o împing anevoie, mai-mai s-o rup, căci era veche și șubredă... În curte mă sperie o pocitanie de câine, care mă și apucă de poala paltonului. Norocul meu a fost că stăpânul casei a ieșit repede în prag
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
prin casă. Apăru, în sfârșit, și fata. Era dichisită tare, în cămașă și catrință, model popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de maică-sa să ne servească la masă, să caute mere și nuci
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită! Cel mai mult mă indispunea însă faptul că începusem să pricep că nea Macovei trăgea nădejde că i-aș fi putut deveni într-
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
nicio poezie în ea, plină doar de preocupări banale, care nu mă atrăgeau deloc. Spre miezul nopții, în fine, după ce reușisem să scap din plictiseala acelei case și să închid bine pe dinafară poarta cea hodorogită din curtea gospodăriei lui nea Macovei, în plină răcoare și întuneric, am redevenit liber și încrezător în steaua mea, urcând înapoi muntele. Jurasem să nu mai calc pe la casa aceea câte zile voi mai avea! Ce să-i faci? Erau prea înalte idealurile vieții mele
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
comunicare expresivă, clară și cu forță emoțională. Să nu uităm că metaforele reușite intră în limbajul curent și devin expresii comune, folosite de toți vorbitorii. Ele ajută la o comunicare adecvată, ușor înțeleasă. Ex. de metaforă banalizată este „fulgul de nea” care ajută la simplificarea comunicării, având și forță expresivă. Iată o comunicare fără această metaforă: „picăturile de apă din atmosferă, care au înghețat ca urmare temperaturilor scăzute, s-au transformat în cristale, care cad pe pământ ca niște fulgi dintr-
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
o pernă ruptă”. Exprimare „științifică” greoaie, lungă, stufoasă, cu mesaj încâlcit și plicticos. Nu m-ă lămurește, deși se străduiește să „explice” fenomenul. Altfel se receptează acest fenomen dacă m-ă exprim cu metafore: „în jocul lor zglobiu, fulgii de nea acoperă câmpia cu pânze sclipitoare”. Desigur, se presupune că receptorul mesajului cunoaște sensul metaforelor, sau măcar le intuiește cu inteligența sa. De aici ideea că, atât emițătorul de mesaje, cât și receptorul trebuie să citească literatură, să citească poezie. Poeții
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
din sfântul cer S-a lăsat năprasnic ger, Încât turma de mioare Cum să scape din strânsoare? Dochia, îndurerată, De cojoace dezbrăcată, A văzut cum turma-ngheață, Iar apoi, spre dimineață, Stană s-a făcut și ea Și s-a-mpodobit cu nea; Dochia, biata bătrână, A rămas aici stăpână, Și în ceasul bun, ori rău, Pe vecie, în Ceahlău. Referință Bibliografică: BABA DOCHIA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1424591572.html [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Nu cred în puritatea zăpezii pentru orice pas mai apăsat îi tulbură perfecțiune și-i "atentează la puritate". Candoare înșelătoare care musca cu dinți de ger... Nu sunt omul anotimpurilor extreme...vară ,iarna... Îmi plac însă brazii greu încarcați de nea...îmi place fumul care se înalță într-o coloana tremurânda din coșurile caselor...asociez decembrie cu mirosul de cozonac și cu pocnet de lemne arzând...nu râde,citeste-nainte... Și-mi place să privesc iarnă prin colțul răsfrânt al perdelei
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Nu_rade_citeste_nainte_.html [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
rătăcit sau s-a pierdut cu firea, Ori ghiocelul și-a greșit venirea, Ori iarna asta... încă se mai ține. E frig... iar cerul a-nceput să cearnă Și s-a oprit din cursul ei vâlceaua, Prin dosuri doarme liniștită neaua De parcă mai așteaptă inc-o iarnă. Mi-am aruncat privirile prin vie... Nu plâng lăstarii a miros de strugur, Caisul își mai ceartă floarea-n mugur S-aștepte primăvara... că-i târzie. Referință Bibliografică: Nu plâng lăstarii a miros de
NU PLÂNG LĂSTARII A MIROS DE STRUGUR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1458587148.html [Corola-blog/BlogPost/384665_a_385994]
-
au trimis acasă. Venea un sârb șchiop și se uita cu lampa la ei. Sârbul acela șchiop îi trimitea pe toți înapoi în țările lor. Făcuse el, după socotelile lui, un grup pe care îl trimisese spre apus, grupul lui nea Mitică fusese trimis aproape de orașul Trieste, situat la granița Italiei cu Slovenia, la o fabrică de cărămidă, la vreo 30 de km de Trieste. Au stat cu toții acolo câteva zile, până a venit șeful și le-a spus: „Dați niște
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
ceva de lucru. Proprietarul l-a întrebat ce limbi mai vorbește, iar el i-a spus: „Limba franceză”, așa că s-au înțeles. Cei doi proprietari, soț și soție, erau medici, amândoi de origine franceză. I-au dat de lucru lui nea Mitică pentru 3 luni. În acest timp, el l-a adus acolo în vizită pe un prieten, Anton Ștefănescu, care era profesor de pian. Când a intrat în casă, Ștefănescu a observat un pian. L-a întrebat pe proprietar dacă
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
bani, l-au dus în America și nu a mai auzit nimeni de el. Posibil, spune nea Mitică, să-l fi folosit în cadrul serviciilor secrete pentru a deschide seifuri cu diverse documente. De la Paris la Montreal Din Trieste, grupul lui nea Mitică a fost transferat la Cinecitta, unde au stat două luni, timp în care nea Mitică a lucrat la un grădinar. Au trimis apoi un lot și în vest, ca să închidă gurile rele. Pierre Rosetti a fost trimis în Bulgaria
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
era pe Voiniceni, aproape de intersecția Bd.-ului Leontin Sălăjean cu Călărașilor. Era aproape de prânz și nici-un șef nu intra prin secții. O femeie îl căuta pe nea Petrică... - Dumneata ești? - Apăi, eu, dacă mă cauți pe mine! Cine ești mata? - Nea Petrică... eu vin în numele băiatului dumitale, Eugen, ca să... - Ce treabă ai mata cu băiatul meu, femeie, că-i poți fi aproape mamă, după cum te văd?! - Nea Petrică, aude lumea și este rușine și, Doamne ferește, că te gândești la prostii! Ai
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
calde dulci și cristaline, Dansăm, cântam, visăm și ne iubeam... Acele vremuri au trecut, știu bine, Dar eu privesc și azi a lor valsare, Cu fiecare frunză eu mai sper Să-ți prind imaculata transformare Din frunză-n fulg de nea... ori înger Căprar Florin Referință Bibliografica: Tabloul toamnei tale / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Căprar Florin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TABLOUL TOAMNEI TALE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1446120876.html [Corola-blog/BlogPost/378655_a_379984]
-
București, preluat fraudulos de un grup israelian. Acum câțiva ani, un director din Valea Prahovei a prezentat presei (inclusiv la TV, în emisiunea "Dan Diaconescu în direct") înregistrarea unei discuții telefonice în care i se transmitea comanda clientelară a lui "nea Costică Mladin"privind aranjarea privatizării unui hotel. Acest director nu s-a supus, drept care a fost controlat de la F.P.S. central și destituit pe motive fabricate. Același Costică Ulpiu Mladin, personaj central din cadrul fostului F.P.S., l-a susținut și pe evreul
CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_10.html [Corola-blog/BlogPost/355917_a_357246]
-
apucă bine să plece pe stilul nou din calendar, că revin din paisprezece, opt ,,babe", cu-același dar. Când vremea-i cu promoroacă, prin an prevede trăire, precum babă zgripțuroaică, ce își dezvăluie fire. Într-o ultimă zvâcnire, fulgii de nea fac ritual, să rămână-n amintire, cu anotimpul hibernal. „Baba", când soare zâmbește și vremea e călduroasă, omului îi prevestește trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
colonizați nici unii, nici alții. Dar în arhitectura caselor, este lesne de observat influența săsească. La Tălmaciu, nu departe de Sebeșul de Sus, erau mulți sași, și nea Mitică îmi spusese că tatăl său a ridicat case pentru ei. Tatăl lui nea Mitică împreună cu fratele său, Ion Sinu, au construit căminul cutural din sat, iar țigla, care se află încă pe acoperișul acestuia, este făcută în făbricuța bunicului din partea mamei, Ion Stănilă, poreclit Țiglaru’. Nea Niculiță, bunicul din partea tatălui însă, era total
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]