228 matches
-
cele interpersonale către ceilalți. Cele mai răspândite reacții sunt: negare cronică, disperare, teamă, depresie, ahedonism (diminuarea drastică a interesului față de aproape toate activitățile sociale), anxietate, agitație psihomotorie, oboseală, pierderea energiei, diminuarea capacității de gândire și concentrare, indecizie, sentimente de nefericire, neajutorare, tristețe, suferințe somatice, oboseală, probleme de somn, insomnie, ideație suicidară, frică, frustrare, probleme de adaptare, pierderea spontaneității și a creativității, abuz de substanțe chimice. Negarea: este unul dintre cele mai frecvente mecanisme defensive (Krupp, 1972). Negarea cronică se manifestă somatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de speranță, melancolie. Rușinea și vinovăția: rușinea inhibă experiența și exprimarea durerii. Sentimentul de vinovăție este credința că o persoană a avut o conduită greșită. Următorii factori contribuie la culpabilizare: natura stigmatizării (rejecție școlară sau profesională), percepția de slăbiciune și neajutorare, cauza generatoare de durere. Ideația suicidară fără un plan specific suicidar sau cu un plan specific pentru a comite suicidul: abuzul de substanțe și numeroasele boli neurologice legate de SIDA contribuie la riscul suicidar. Persoanele care se confruntă cu depresia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și acceptarea târzie a realității. Negociere: realizarea faptului că ceea ce stă la baza pierderilor nu poate fi stopat sau eliminat. Depresie: reprezintă etapa resemnării. Confuzia individuală este adesea marcată de durere cronică. Pentru mulți, începe printr-un sentiment de totală neajutorare și nefericire. Acceptarea: presupune descoperirea necesității cooperării și dialogării cu noua realitate. Include acceptarea realității multiplelor pierderi. Acest proces are loc la nivel mental și emoțional și este observat în conduite comportamentale specifice (implicarea ca voluntar în diverse organizații, participarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pasivitatea cu care un popor suportă un regim despotic. La prima vedere, ar putea să mire această atitudine la autorul nostru, câtă vreme el era în măsură să-și dea seama că, având în vedere disproporția dintre puterea tiraniei și neajutorarea victimelor ei, orice încercare de opoziție a acestora ar fi fost - și a fost, în măsura în care a existat - aproape sinucigașă. Prin urmare, a-i acuza de lașitate pe supușii unei astfel de dictaturi ni se pare exagerat. Să nu uităm însă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
traumei (Kilpatrick et al., 1997). Cu toate acestea, DSM-IV acordă o importanță deosebită prezenței amenințării fizice la adresa sinelui sau a altor persoane, în cadrul criteriului A1. Reacția persoanei față de eveniment este, de asemenea, relevantă; criteriul A2 specifică prezența sentimentelor de teamă, neajutorare sau groază. Faptul că DSM-IV nu precizează momentul apariției unor asemenea reacții a generat confuzii considerabile, deoarece, adesea, detresa nu apare decît la un interval de timp după încheierea evenimentului. Printre exemple se numără persoanele care lucrează în cadrul serviciilor de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dea randament maxim în timpul perioadei de expunere, precum și cei care au suferit o traumă, dar s-au disociat de aceasta în timpul incidentului. În practică, momentul apariției detresei este interpretat destul de liber; criteriul A2 se consideră îndeplinit chiar dacă teama, sentimentul de neajutorare sau groază nu se manifestă decît la un interval de timp după traumă. Deși satisfacerea grupului de criterii A conform formulării DSM prezintă importanță în circumstanțe medico-legale, de obicei, faptul acesta nu are o semnificație deosebită în practica clinică. Dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
special traumatizante). De asemenea, se explică și prin faptul că modul în care fiecare persoană trăiește un eveniment este unic. Totuși, în toate cazurile, persoana a trecut printr-un eveniment traumatizant care i-a declanșat sentimente de teamă intensă, de neajutorare sau groază. Amenințarea sau lezarea o vizează în mod direct sau indirect, prin persoanele apropiate. Evenimentele traumatizante tipice sînt de natură umană (experiențe de război, agresiuni sexuale, accidente, asistarea la decesul sau rănirea altor persoane) sau de ordin natural (incendii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fost în stare să rezist pe tot parcursul ședinței - m-au trecut fiorii gândindu-mă la energia pe care o necesita. Cum aceste ore îngrozitoare sfârșeau de regulă în lacrimi în ceea ce o privea Jayne și într-o stare de neajutorare sfâșietoare în ce mă privea, m-am abținut și n-am pomenit de telefonul primit din partea secretarei lui Harrison Ford atunci când mă aflam în parcarea din fața garsonierei lui Aimee Light, sfătuindu-mă că „era în interesul tuturor părților interesate“ (am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vreau să continuu să mă droghez. Dacă aș fi putut să iau o singură hotărîre, aș fi hotărît să termin cu marfa pentru totdeauna. Dar cînd se ajungea la procesul renunțării, n-aveam ghes. Mă cuprindea un sentiment teribil de neajutorare cînd mă vedeam Încălcînd toate programele pe care le stabilisem, ca și cum nu dețineam controlul asupra propriilor mele acțiuni. Într-o dimineață de aprilie m-am trezit cu o ușoară stare de rău. Stăteam Întins pe spate și mă uitam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
un living cu ferestre mari, unde, după ce am așteptat câteva minute, a intrat poetul, neînsoțit. Ce m-a izbit îndată au fost pașii repezi făcuți de Arghezi, siguranța mișcărilor de om în toată puterea. Imaginea contrasta frapant cu aceea a neajutorării fizice pe care-o aveam despre poet de la cele câteva apariții în săli publice. Acolo pășea încet, ezitant, sprijinit în baston și ținut întotdeauna de braț de atleticul Baruțu. Aici, în schimb, în spațiul intim, Arghezi se mișca dezinvolt, fără
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
că ar fi putut să rămână în străinătate, în cazul său, problema se punea exact invers. Baritonul era sătul de turnee. Totuși, Scala era Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște tineri din lumea bună, bine îmbrăcați și trufași, siguri de reușită. Ca un făcut, pe 7 mai 2006, exact în ziua când împlinea optzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
umplu curtea cu câini de pripas, însă de data asta s-au simțit dintr-odată responsabili. Explicația lor pare naivă. „Dac-ar fi fost mai mic - spun ei -, ne-am fi văzut de drum, dar, fiind atât de mare, și neajutorarea lui era mare.“ După un timp, cu doctori și cu mâncare, cu un loc la căldură, unde să doarmă, câinele și-a revenit. Dar și-a revenit cât să se vadă că e un lord trecut de nouăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bătrân și bolnav, „nu mai dădea bine la rang“, nu mai plusa prin prezența lui la ifosele casei. Tocmai pentru că era mare cât un vițel și tot ceea ce impresiona plăcut atunci când era tânăr stânjenea acum, când era terminat. Îi deranja neajutorarea lui mare. Să fi fost mai mic, probabil că-l mai țineau. Te-ai aștepta ca oamenii să folosească și dicționarul unui oprobiu maxim. Ei, bine, aproape toți lasă acest oprobiu subînțeles. E genul de abjecție pentru care nu găsești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că vrea și el. Cînd se întîmplă asta, Matei nu e acasă ; a plecat s-o caute pe adevărata lui iubire, Azucena. (Cît despre prietena lui [Diana Munteanu], tot nimic : nici o veste.) Convinsă (în mod eronat) că Matei profită de neajutorarea imigranților, Azucena s-a dus și s-a făcut dansatoare într-un local sordid. Ne convingem cît de sordid e localul atunci cînd Matei, căutînd peste tot, întrerupe o echipă de filmare din lucrul la un porno. Cel puțin cred
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și adolescenta japoneză (în club), dar una plătește scump (pierde copiii pe care-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță catastrofală, suferință fără sens. Presupun că n-ar avea nici un rost să-i amintești lui IæÆrritu că din experiența umană fac parte, de pildă, și comediile cu Cary Grant sau desenele animate cu Fetițele Powerpuff ; un autor care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
oropsiți: de popoare migratoare, de turci, de austro-ungari, de ruși: victime ale unui fel de viol istoric colectiv. Eterni nedreptățiți. Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu al infantilizării, datorat faptului de a avea alt „cap” decât cel propriu produce un sindrom al neajutorării. Victime și neajutorați fiind, avem nevoie de protectori: soți, părinți, partid, stat. Acest comportament este încurajat politic; de exemplu, atunci când
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu al infantilizării, datorat faptului de a avea alt „cap” decât cel propriu produce un sindrom al neajutorării. Victime și neajutorați fiind, avem nevoie de protectori: soți, părinți, partid, stat. Acest comportament este încurajat politic; de exemplu, atunci când banul public este investit în protecția adulților în putere, în alocații universale pentru copii, indiferent de cât de bogați le
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din jur. În plan afectiv, domină anxietatea socială și de performanță și teama de abandon, la care se adaugă tendința de a căuta imediat o altă persoană protectoare atunci când precedenta legătură interpersonală eșuează. Apare o senzație de disconfort intens și neajutorare în condiții de singurătate, cu ipsofobie și teamă de abandon. Sunt evidente încercările permanente de a obține ajutorul celorlați, pe care nu-i poate contrazice în nici o situație. Dependentul este în stare să facă chiar lucruri neplăcute sau umilitoare pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
după Cloningeră 1. Autodirecționare redusă 1.1. Iresponsabil: pentru cele mai multe probleme personale dă vina pe alte pesoane sau pe circumstanțe. 1.2. Lipsă de scop: îi lipsesc scopurile în viață sau simte că viața nu are nici un scop. 1.3. Neajutorare: se simte inapt sau neajutorat. 1.4. Slabă acceptare de sine: simte rușine sau vinovăție când îi sunt relevate greșelile sau manifestă vanitate excesivă când are succes. 1.5. Slab control al impulsurilor: îi lipsește disciplina sau capacitatea de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cercetător. Pacienții aveau vârsta medie 45 ani. S-au constatat unele modificări evolutive. Clusterul B caracterizat prin impulsivitate, agresivitate, iresponsabilitate, a indicat o semnificativă reducere a acestor manifestări dar labilitatea nu s-a schimbat. Multe din trăsăturile clusterului C - pesimism, neajutorare, hipocondrie, dependență - nu s-au schimbat iar unele au apărut chiar mai accentuate - anxietatea, vulnerabilitatea, conștiinciozitatea. În clusterul A o serie de aspecte s-au accentuat (suspiciozitatea, introspecția, excentricitateaă. În ansamblu, anxietatea și obsesionalitatea par a nu se ameliora cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ordine de a face rău altora, li s-ar adresa îndemnul de a promova binele, de a-i ajuta pe alții, de a fi altruiști? Pe baza acestui exercițiu mintal, având suportul teoretic adecvat (tactica piciorul-în-ușă, modelarea socială și teoria neajutorării învățate), profesorul Philip Zimbardo imaginează un program în zece trepte pentru a rezista influențelor nedezirabile (a ten-step program to resist unwanted influences). Îl prezint foarte succint, cheia programului fiind dezvoltarea celor „trei s-uri”: conștiința de sine, sensibilitatea situațională, eleganța
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
confirma, valida, recunoaște suferința de către ceilalți (este importantă diagnosticarea cât mai rapidă a PTSD); de a găsi profesioniști care să se concentreze pe simptome, comportamente și să ofere suport în momentele de reactualizare a traumei; de a valida neputința și neajutorarea resimțite de copil în momentul traumei; de a sprijini prelucrarea și internalizarea, integrarea evenimentului traumatic în noua identitate a copilului de după evenimentul traumatic; afirmarea unei noi imagini de sine pozitive; de a asigura accesul la tratamentul de care are nevoie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a referit în special la retragerea secretă a statutului de membru al Baroului, la faptul că UAR nu a răspuns solicitărilor sale și la faptul că instanțele naționale nu au soluționat corespunzător cererile, declarând că a trăit un sentiment de neajutorare din cauza negării manifeste, prin toate mijloacele, a dreptului său de exercitare a profesiei. 109. Guvernul a contestat faptul că reclamantul a suferit un prejudiciu moral din cauza pierderii statutului său de avocat român, în principal pe temeiul faptului că acesta a
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
boala Huntington, distrofie musculară, modele de nevrită cronică recidivantă; ... i) utilizarea cuștilor metabolice care presupune limitarea severă a libertății de mișcare pe durată prelungită; ... j) șocul electric care nu poate fi evitat de animal (de exemplu, pentru a produce o neajutorare dobândită); ... k) izolarea completă pe perioade prelungite a speciilor sociale, de exemplu, câinii sau primatele neumane; ... l) stresul provocat de imobilizare pentru a induce ulcerul gastric sau stopul cardiac la șobolani; ... m) testele de înot sau de exercițiu forțat care
LEGE nr. 43 din 11 aprilie 2014 (*actualizată*) privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261393_a_262722]