321 matches
-
cele două sfere, publică și privată, sunt văzute ca opunându-se una alteia și chiar aflându-se într-un raport de tip ierarhic. Ierarhia nu este unanim stabilită; de pildă, liberalii valorizează pozitiv privatitatea, asociată libertății, susținând, mai cu seamă, neamestecul în sfera de libertate individuală 8. Gândirea liberală modernă pare să fi moștenit premisa clasică asupra vieții sociale, organizată în domeniile public și privat. În timp ce gândirea clasică tolera domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care s-au temut. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare (N. Fraser și L. Gordon, 2001, pp. 64-65). 3.2. Provocări în spirit liberaltc " 3.2. Provocări în spirit liberal" Neamestecul statului în viața privată nu permite o protecție a indivizilor ca persoane, ci ocrotește familia ca întreg împotriva dificultăților pe care le întâmpină, în România, în principal cele datorate sărăciei. Din perspectivă liberală, planul privat se află sub o barieră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se împlini, chiar dacă acest fapt permite interpretări în sensul unor abateri de la modelul consacrat în comunitate). Egalitatea de factură liberală implică faptul că oamenii pot să-și urmărească nestânjeniți proiectele de viață. În acest sens, este o deschidere spre modernitate. Neamestecul statului minimal (din paradigma liberală), ca și, în situația opusă, a statului de tip paternal-socialist nu au constituit căi de emancipare a femeilor. Antrenarea femeilor în activitatea economică (și, de aici, dobândirea independenței lor privind resursele de existență) ține de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
statului în mecanismul formării prețurilor În secolul al XIX-lea, mai multe state occidentale au adoptat filosofia cunoscută sub numele de laisser-faire<footnote Uneori este folosită sintagma laissez-faire („lăsați să se facă”), ceea ce face referire directă la stat, în sensul neamestecului în proprietatea privată, alteori este utilizată expresia laisser-faire („să se lase să se facă”), lărgindu-se aria celor care se interpun între libertatea economică și mediul de afaceri. footnote>, care s-ar traduce prin cuvintele „lăsați-ne în pace”. Această
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a durat între 1964 și 1974. Criza ofensivei socialiste a Uniunii Sovietice permitea astfel o tentă individualistă în politica țărilor satelite, pe care România a
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite. Primiți pe soldații acestor armate cu încredere. Națiunile Unite ne-au garantat independența țării și neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită. Români, Poporul nostru înțelege să fie singur stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre liber luate și care nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mod just realitatea prin compoziții ce vor reda specificul nostru și totodată vor construi zona de contact cu noul umanism socialist.“ (Forum, aprilie 1972) CARAGHIAUR Eugen, ing. „Deci, în creierul ilustrului anti-comunist de salon, politica românească de independență, integritate teritorială, neamestec în treburile interioare, nu este nimic altceva, decât o dorință sovietică. Trebuie să fii complectamente orb și insensibil la tot ce este curat românesc și complet necunoscător al simțămintelor poporului nostru românesc, pentru a ajunge la aceste concluzii răuvoitoare și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
apere cu orice preț glia strămoșească, Imperiul Otoman n-a putut transforma niciodată Principatele Române în pașalâcuri, fiind nevoit să le lase o organizare politică și administrativă proprie. Poarta Otomană nu și-a respectat angajamentele asumate prin capitulații, nici în ceea ce privește neamestecul în treburile interne, nici garantarea integrității teritoriale a Principatelor. Dimpotrivă, Poarta a mărit continuu tributul, împovărând țările române cu tot felul de obligații extraordinare și încălcând în mod constant autonomia lor. Pe baza acestor fapte, pe baza drepturilor românilor la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
peneliști, dar nici nu se vede cu claritate cum ar putea P.D.L.-ul să ocupe singur dreapta românească, care în scurt timp, să ajungă la 30%, adică vioara întâi pe scena politică românească. Dacă dreapta înseamnă descotorosirea statului de economie, neamestecul statului însemnând să lași mână liberă voluntarismului, se poate, dar atunci se poate pune întrebarea dacă mai este necesar statul. Atunci va trebui să privatizăm administrația, organismele care împart pomenile, numite eufemistic subvenții, lăsăm numai partidele să se scarmene pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și suveranitatea țării, se pronunță pentru apărarea păcii mondiale și promovarea progresului uman, împotriva hegemonismului și politicii de forță, pentru dezvoltarea relațiilor cu toate țările lumii pe baza celor cinci principii ale respectării reciproce a suveranității și integrității teritoriale, neagresiunii, neamestecului în treburile interne, a egalității, avantajului reciproc și coexistenței pașnice. Pe baza acestora, P.C.Chinez caută să stabilească și să dezvolte relații de prietenie cu partidele politice din diferite țări ale lumii. P.C.Chinez este organizat pe baza principiilor centralismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de la Varșovia, dar care semnase și un tratat cu Cehoslovacia s-a ridicat vehement împotriva acestei acțiuni arbitrare, ce încălca în mod flagrant toate noțiunile sfinte ale acelui timp, concretizate în independența și suveranitatea popoarelor, coroborat cu principiul postbelic de neamestec în treburile interne ale altor țări. A fost poate momentul de glorie a României, moment uitat de pe timpul lui Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș sau Mihai Viteazul când poporul român a simțit inima plină de mânie împotriva tuturor celor care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
românismului. Dacă atunci forțele Tratatului de la Varșovia au invadat teritoriul unui stat component al tratatului, după ce lumea s-a transformat, sper că vremelnic într-o lume unipolară, măgăria invadării de teritorii străine a atins culmile cele mai aberante, independența, suveranitatea, neamestecul în treburile interne ale altor țări au devenit doar niște concepte bune de șters fundul gras și burdușit de rahat al americanilor și partea cea mai hazlie, e că ei măcar nici nu se obosesc să se șteargă la fund
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să dăm popoarelor din aceste țări posibilitatea de a se autodefini, să le ajutăm, eliberându-le de dictatul extern”. Așa cum nota, la rândul său, politologul rus Gheorghi Șahnazarov, „adevărata «doctrină Gorbaciov» față de țările Europei Centrale și de Est a devenit neamestecul, deși acestea nu au crezut dintr-o dată în acest lucru”. O opinie asemănătoare exprimă și politologul Andrei Graciov, fostul consilier pentru probleme de presă al lui Mihail Gorbaciov, care, într-o lucrare recentă, notează că, la foarte puțin timp după
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
numai că nu este neînțelept, dar este chiar periculos să nu o iei în considerare”. Fostul lider sovietic afirmă, de asemenea, că „noua noastră abordare față de țările care s-au proclamat socialiste, cu accentul acesteia pe egalitatea în drepturi, suveranitate, neamestec în treburile interne, deschidea posibilitatea unei cotituri spre bine și în raporturile cu România. Aceste relații, și așa deloc simple, au fost complicate și mai mult în august 1968 prin intrarea trupelor celor cinci state ale Tratatului de la Varșovia în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ceaușescu, a fost promovată o linie deosebită în care dominau stările de spirit ale izolării naționale. în toate declarațiile și documentele oficiale, în cuvântările lui Ceaușescu erau repetate obsesiv, când trebuia și când nu trebuia, tezele cu privire la independență, suveranitate și neamestec în treburile interne”. în CAER, în Organizația Tratatului de la Varșovia, la ONU, la forumuri internaționale și întâlniri bilaterale această linie era promovată în mod subliniat și demonstrativ, pentru ca toți să vadă că România nu este satelit al Uniunii Sovietice”. Vadim
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că acestea s-au înscris ca o nouă contribuție la întărirea raporturilor româno-sovietice, evidențiind voința comună de a le dezvolta și în viitor, „pe baza învățăturii socialismului și comunismului, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, solidarității internaționale, răspunderii față de propriul popor, de interesele generale ale socialismului”. Este exprimată, de asemenea, „dorința reciprocă de a dezvolta și adânci colaborarea în domeniile culturii, științei, învățământului, pe linia asociațiilor de prietenie, a organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întări pe toate căile raporturile dintre cele două țări, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza trainică a principiilor marxism-leninismului, socialismului științific, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și solidarității internaționale, răspunderii față de oamenii muncii din propriile țări și față de cauza generală a socialismului și păcii”. în comunicat se precizează, de asemenea, că cei doi conducători s-au informat reciproc asupra orientărilor principale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dorinței comune de „a se acționa pentru amplificarea colaborării pe multiple planuri dintre cele două partide și state”. în mesajul adresat congresului comuniștilor români din partea CC al PCUS sunt apreciate raporturile cu comuniștii români, „ce se dezvoltă pe baza principiilor neamestecului, egalității în drepturi și interesului reciproc, avantajului fiecăruia dintre partidele noastre”, evidențiindu-se că schimbul de experiență și compararea punctelor de vederi „ajută la înțelegerea căilor de punere în valoare a potențialului uman al socialismului, de care depind progresul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără jenă în treburile «sateliților», pe unul să-l apărăm și să-l protejăm, iar pe altul să-l pedepsim și să-l «excomunicăm», fără să luăm în considerare voința popoarelor. Asemenea rânduieli contraveneau și principiilor egalității în drepturi, autonomiei, neamestecului în treburile interne ale celuilalt, răspunderii depline a conducerii fiecărei țări în fața propriului popor”. „Apropiindu-mă de restructurare - continuă acesta -, de la început am pornit de la dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-și stabili propriul viitor. Bineînțeles, noi am explicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ceaușescu „n-ar fi fost de acord să le dea nici o satisfacție pe plan politic”. Cu alte cuvinte, interesul Sfântului Scaun pentru situația catolicilor din România comunistă îl stânjenea și pe Nicolae Ceaușescu, liderul PCR, care punea accentul pe teza „neamestecului în treburile interne”. De altfel, refuzul de „a da satisfacție” Vaticanului s-a manifestat încă din 1965 când, deși Sfântul Scaun a adresat invitații de participare la sesiunile Conciliului II Vatican episcopilor greco-catolici, prelații uniți, abia eliberați din penitenciare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
caracter „solemn”, iar convorbirile s-au concentrat asupra situației internaționale și asupra necesității creșterii rolului ONU și CSCE; în discuții s-ar fi subliniat și „dreptul fiecărui popor de a dispune de soarta sa”, frază-cheie, care se înrudea cu teza neamestecului în treburile interne. Cu siguranță însă, Paul al VI-lea a ridicat și problema statutului Bisericii Catolice din RSR, lucru care transpare chiar din relatarea seacă publicată în România liberă: “în acest context, Papa Paul al VI-lea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunistă și Sfântul Scaun, pozițiile celor două părți în chestiunea reglementării situației juridice a Bisericii Catolice erau opuse, astfel că până în 1989 nu s-a reușit redactarea unui statut unanim acceptat. Politica de „independență” a lui Ceaușescu se întemeia pe „neamestecul în treburile interne”, teză însușită și de reprezentanții Departamentului Cultelor. De fapt, negociatorii români cu Vaticanul nu au recunoscut niciodată dubla natură a Sfântului Scaun. Liu YOUNG Factorii care au influențat relațiile sino-române în anii ’60 în 1949, între China
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
toate statele socialiste, China era singura care avea vederi diferite asupra sintagmei „Uniunea Sovietică a eliberat România”. în noiembrie 1954, Apostol a preluat formula sovietică a coexistenței pașnice cu țările cu sisteme sociale diferite, dar și „valorizarea egalității și a neamestecului în treburile interne ale altui stat”, considerând-o complet aplicabilă relațiilor externe ale României, și a citat, de asemenea, manifestul sino-indian despre coexistența pașnică, ambele ca principale surse ale „noului tip” de relații externe. în 1955, retragerea trupelor sovietice din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
relațiilor dintre statele socialiste, se reafirma faptul că Declarația din 30 octombrie 1956 a guvernului sovietic „corespunde întru totul intereselor întăririi relațiilor de prietenie între țările socialiste, pe baza respectării principiilor leniniste ale egalității în drepturi, respectării intereselor tuturor popoarelor, neamestecului reciproc în treburile interne”. Aceste principii erau valabile însă în condițiile „internaționalismului proletar”, ceea ce însemna că ajutorul oferit unui regim comunist viza în primul rând „asigurarea independenței și securității lui împotriva atentatelor din partea forțelor imperialiste agresive”, după cum arăta exemplul ungar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Raportul menționa că în Pravda au fost combătute articolele cu tendințe revizioniste din presa iugoslavă și poloneză și s-a evidențiat unitatea indestructibilă a lagărului socialist, întrajutorarea crescândă între țările lagărului, bazată pe principiul internaționalismului proletar, pe respect reciproc și neamestec în treburile interne. în privința relațiilor sovieto-chineze, în raport se arăta că „s-a subliniat din nou forța uriașă pe care o reprezintă alianța dintre URSS și R.P. Chineză; prietenia indestructibilă dintre aceste două mari puteri este continuu subliniată în presa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]