531 matches
-
spiritul său, iar Marin Trașcă reușește din plin s-o dovedească, nu degeaba este el Marin a' lui Vițu, din Oltenia lui Nea Mărin! Pasaje dureroase chiar, frânturi inedite ale istoriei sale de viață, sunt presărate cu expresii și învățăminte neaoșe, din zona sa de obârșie, al cărei dor frige, frige, ca focul străinătății, bată-l vina! „Știam totul, varianta mea, însă nu puteam comunica, nu mă puteam exprima sub nicio formă, parcă nu mai știam vorbi, nu mai știam gesticula
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
declarația criticului literar Marin Mincu căruia nu i se publicau lucrările fiind acuzat ca în scrierile lui este prea de "dreapta". Marin Preda, directorul Editurii l-a apărat insa punând la punct pe un denigrator al acestuia printr-o înjurătură neaoșe, publicându-i apoi toate lucrările. Iată cum îl caracterizează Marin Mincu pe acest așa zis "produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
să devenim melodramatici. La drept vorbind, „masochismul” nostru nu durea prea tare, căci în viziunea noastră de copile naive aveam de toate. Nu ne lipsea nimic. Chiar dacă n-aveam dulciurile sofisticate ale capitaliștilor, punctam cu vârf și-ndesat cu bucate neaoșe, preparate după rețetele din bătrâni, fără mofturi, dar inegalabile până astăzi. Nu țin minte să fi simțit vreodată în copilărie gheara foamei înfigându-mi-se în gât. Degeaba încerc să lămuresc în stânga și-n dreapta că nu e cazul să
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului TOATE DRUMURILE DUC LA ROMĂ Da, dar nu pentru oricine. Clujul se poate mândri. Cetatea Eternă are oaspeți de seamă. Julia și Romeo Saleno, primul cuplu de pop opera, românii noștri neaoși sunt deja la Romă. La telefon, în urmă cu câteva minute, Julia era foarte veselă: “Da, domnul regizor Cornel Diaconu a confirmat faptul că vom cânta la Romă în cadrul Festivalului Callatis din 9-15 august 2011, trei seri distincte, si cu
FESTIVALUL CALLATIS -ROMA, 2011 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370860_a_372189]
-
soare fi-va-l nostru viitor - Iar albastrul e credința pentru țară ce-oi nutrim Ceaușescu a adaptat strofele la „socialismul atotbiruitor” al vremurilor sale de tristă amintire pe care, din păcate le mai trăim și astăzi sub regimul capitalist neaoș socialist. Ferească-ne Dumnezeu de partid unic al clasei baronale care se întrevede în viitorul apropiat, chiar dacă ar fi o coaliție a unor multitudini de partidulețe. Tot dictator va fi viitorul președinte prost ales. Eu aș definii culorile stindardului după
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
cu sute de mii de ha., Paltin Sturdza-altoitul cu peste 40 000, Culiță-Tărâță-de fag, cu zeci de mii de ha., Olimpia a M-rii Agapia, care se judeca cu satele să le i-a pământul de sub case și alți mulți ciocoi neaoși și nemeși cu alte zeci de mii de ha... Simtul ridicolului a disparut cu desavarsire atunci cand aveți pretenție și la formulele de adresare: majestățile lor...,altețele lor regale, augustisime... Augustă persoană, poate, căci Marea Trădare a Nației a avut loc
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
de cuminecare din Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
seama de această stare, dar când vorbeau românește, vedeam cum fibrele intime ale sufletelor lor vibrau mai intens, provocând acea fericire energizantă care ți-o dă comunicarea în limba ta. Deși, în alte împrejurări, am auzit pe străzile Barcelonei acel neaoș „băga-mi-aș!” (individul considera că cei din jur nu înțelegeau ce spune), care mi-a produs o stare de disconfort total și o nesfârșită tristețe că am auzit astfel de vorbe românești pe meleagurile străine. Biata limbă românească, în
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
o pereche potrivită. Viitor agronom, acum la studii, avea perspectiva unei vieți cu activitate intelectuală aplicată direct muncii fizice. Anica, și ea intelectuală în înțelesul satului, avea aplicații mecanice de parcă ar fi fost făcută de un neamț nu de un neaoș ardelean tatăl ei. Repara tot ce-i cădea în mână, de la tractor la Mercedes-uri. Acestea se înmulțiseră în sat de când cu asocierea țăranilor care a mijlocit câte o adevărată avere pentru fiecare. Ce mai, cei ce se aseamănă se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
faptelor istorice prea seamănă cu a altor istorici maghiari trecuți și prezenți ca să nu te poarte gândul la o istorie contrafăcută, izvorâtă din neadormite interese politice și revizioniste, nicidecum din indubitabile documente istorice. Astfel “istoricul” H. Bogdan (surprinzător acest nume neaoș românesc!) susține cu fermitate că retragerea lui Aurelian în anul 271 a antrenat cu sine retragerea întregii populații daco-romane la sudul Dunării! Dincolo de falsul istoric operat cu premeditare (există nenumărate dovezi care atestă continuarea vieții la nordul Dunării), mă întreb
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
o pereche potrivită. Viitor agronom, acum la studii, avea perspectiva unei vieți cu activitate intelectuală aplicată direct muncii fizice. Anica, și ea intelectuală în înțelesul satului, avea aplicații mecanice de parcă ar fi fost făcută de un neamț nu de un neaoș ardelean tatăl ei. Repara tot ce-i cădea în mână, de la tractor la Mercedes-uri. Acestea se înmulțiseră în sat de când cu asocierea țăranilor care a mijlocit câte o adevărată avere pentru fiecare. Ce mai, cei ce se aseamănă se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
folcloric, cel puțin prin care cântecul își desăvârșește calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător, spontan
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
de băț (mai bine spus, la o aruncătura de piatră, căci că numele Insulelor Baleare provine tocmai de la vestiții ei soldați din antichitate, numiți Balearides în greacă veche, cărora li se dusese vestea că temuți ochitori-catapultori de proiectile din rocă neaoșa). Ibiza are vocația sărbătorilor. Evantaiul larg se-ntinde de la spiritul păgân al carnavalului pestriț, până la spiritualitatea profundă a Săptămânii Patimilor, a Crăciunului sau a omagiului pios, cu ofrande îmbelșugate, presărate pe suprafața mării la aniversarea Sărbătorii Fecioarei Virgen del Carmen
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
poalele munților Moașa și Tătaru, curge nestăvilită spre a se stinge în îmbrățișarea dulce a Oltului, valea Sebeșului de Sus; localitatea purtând același nume, leagăn de legendă al bunilor și străbunilor noștri, însuflețită după vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neaoșă, românească, al cărui prototip este omul de omenie, a dăruit de-a lungul vremurilor multe generații care au rămas acasă sau au luat drumul pribegiei, răsfirându-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodată, indiferent de sutele sau miile de mile
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
-și făcea probleme de genul celor ce-o frământau pe Tiuca. Finul Lazăr mergea de multe ori la familia lui nea Mitică și povestea despre copiii săi; își arăta mâinile batătorite de muncă, dar încă puternice și cu înțelepciunea țăranului neaoș din părțile acelea spunea, arătând spre fiecare deget: Uite, ori că mă tai la ăsta, ori la ăsta, ori la celalate degete, tot la fel mă doare. Așa e și cu cei zece copii ai mei. Îmi pasă de toți
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
că mi-ai făcut-o și pe asta!” Spiritul țăranului român autentic este de neegalat, după cum știm cu toții și după cum puteți vedea și din relatările prietenului meu; în viața de zi cu zi, la bucurie sau la necaz, acel sâmbure neaoș, de glumă, n-a pierit niciodată, indiferent de situație. „Era în sat la noi un om tare poznaș, Ion Savu și era cunoscut ca Ion a lui Irimie, poznașul satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cu mult discernământ, care i-a spus: Să stai în preajma unui om, doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are această virtute, lasă-l acolo unde l-ai găsit! Și bine-a grăit, cu înțelepciunea-i neaoșă, românească, bunicul din împrejurimile Sibiului, de învățămintelele căruia și-acum, la vârsta senectuții, își mai aduce aminte! Viața l-a călit, l-a încercat mult și nea Mitică a trebuit să-și selecteze cu mare atenție prietenii, pentru că societatea în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
Munților Făgărașului. Nepoții francezi, născuți și crescuți în Saint Gervais dar și cu părticica aceea de sânge românesc curgându-le prin vene, când ajung în Sebeșul lui nea Mitică, nu o dată sunt opriți pe ulițele satului de câte-o femeie neaoșă sau de către vreun nene care le spune: Păi eu știu cine sunteți voi! Voi sunteți ai lui nenea Niculiță! (bunicul lui nea Mitică). Ei nu cunosc decât câteva cuvinte în limba română dar legăturile lor cu Sebeșul de Sus sunt
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în “ armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
bine te-ai mărita dracului cu vreun prost de pe-aici de prin sat, dar cine îi mai dădea atenție lu' alde madam Jorjet, care abia aștepta să iasă în stradă și să participe la vreo bătaie asortată cu expresii neaoșe, care o făceau să se cutremure de voluptate. Grigore Țăranu era mai mare ca ea cu opt ani, tocmai împlinise patruzeci și trei de ani, fusese plecat ani de zile la minele din Petroșani, unde se cîștiga bine, și se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
ci la continuarea șirului de felicitări și urări de bine, pe care le merită bunul nostru prieten stabilit pe teritoriu american, care a știut să rămână - prin tot ceea ce face și, mai ales, prin prieteniile care le leagă - același român neaoș, cu dragoste de limbă, neam și de tricolorul țării sale pe care îl poartă ca talisman de mare preț. Noi, redacția revistei Armonii Culturale (o mare familie culturală, al cărei onorant membru este OCTAVIAN CURPAȘ), alături de cititorii și colaboratorii săi
LA MULŢI ANI, OCTAVIAN CURPAŞ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358113_a_359442]