373 matches
-
examenul vorbirii prezintă vocale deficitare i, e, u . Consoane corecte „m” . Înlocuiește consoanele p cu c, b cu c, d cu g, z, t, s, ș, j, cu suflul nasal asociat cu un suflu răgușit, apraxie linguală. L și n - nearticulate pe palat, r înlocuit cu un suflu nedefinit, cu limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu știe să scuipe, nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Rizzi 2006: 209; Cinque 2006; Cornilescu 2006a). 2.1. Cuantificatori numerici 2.1.1. Legarea prin prepoziția de a numeralului cardinal (de la 20 în sus, inclusiv a compuselor care au ca element final un astfel de numeral) și a substantivului nearticulat, cuantificat prin numeral, este o caracteristică a limbii române. Omiterea prepoziției, în contextele de acest tip, este un fenomen vechi, încă actual. Se manifestă în limbajul comercial-administrativ și în presa care utilizează elemente ale acestui limbaj (vezi și exemplele din
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este răspândit în limba comună, în presă, dar și în diferite varietăți specializate ale limbii actuale: Slovacia este o republică parlamentară, [...] dar cu un președinte, cu un șef de guvern
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
nu mie. Există o motivație și ea se găsește în carte. Nu vreau să fac eu munca cititorului. A.R. Dar eu sunt mai mult decât un cititor. Sunt traducătorul care a disecat fiecare frază, pescuind sensurile doar sugerate și nearticulate. După părerea mea, Yoel putea fi la fel de bine ungur sau polonez, evadat din orice țară amenințată de Holocaust. A.O. Am să-ți ofer un indiciu. Desigur, ți-ai dat seama că omul acesta, care întreaga lui viață a adunat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
tot mai criticat că ar fi obținut prea puțin pentru evrei. Ca urmare, până la declanșarea celui deal doilea război mondial, situația din Palestina rămâne deosebit de complicată, în egală măsură din cauza conflictelor dintre evrei și arabi, a politicii britanice tot mai nearticulate, dar mai ales din cauza divergențelor care au făcut ca mișcarea sionistă să nu mai fie unitară. Cu toate acestea, nu se pot nega ecourile pe care evenimentele din Palestina le-a avut în lumea întreagă. La sfârșitul primului război mondial
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pașnic, veșnic, în loc de pacinic etc. d). Se scrie: casă în loc de cassă etc. e). î din i, pretutindeni; și în Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care s-] au pus bazele limbii literare românești. Hotărâre Asupra punctului 4 și punctului 12 avem îndreptar gramatical: substantivele feminine terminate în a la nominativ singular ușa, tovarășa, grija, coaja, tinereța, tristeța, greșala, oblojala, școala, nicovala, punga etc. la nominativul nearticulat schimbă pe a în ă: ușă, grijă, pungă, tinereță etc. La punct 5: după consoane, scriem ea în deal, meargă, lunea, marțea, seară, seamă; însă după grupele gh și ch, scriem ia: ghiață, ghiară, chior, chiag etc. Punct 7: lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care începe cu o consoană: a ház „casa”) este invariabil după gen, număr și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba română, în care după prepoziții substantivul rămâne nearticulat (de ex. în casă), maghiara folosește articolul hotărât înaintea substantivelor înzestrate cu „afixe” circumstanțiale (a házban „în casă”, az udvaron „în curte”) sau cu postpoziții (az asztal mellet „lângă masă”). Limbile slave s-au comportat diferit în privința categoriei nedefinit - definit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
singular și la plural, a lăsat sensurile nedefinit și definit pe seama contextului. Astfel, dom, stena, okno sunt forme atât pentru (o) casă, (un) perete, (o) fereastră, cât și pentru casa, peretele, fereastra, iar pluralele domá, sténî, ókna corespund atât pluralelor nearticulate case, pereți, ferestre cât și pluralelor articulate casele, pereții, ferestrele. Este de remarcat totuși faptul că rusa a introdus opoziția nedefinit-definit la atributele acordate, acestea putând avea atât formă scurtă, cu sens nedefinit, cât și formă lungă, derivată de la una
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
râul curge prin mine, fumul mă arde. Umbra s-a ridicat și a privit calmă suprafața apei. A rămas nemișcată printre fulgii ce se prăvăleau asupra ei. Aveam senzația că i se destramă conturul și că dobândește treptat o formă nearticulată. Nici unul din noi n-a scos o vorbă multă vreme. Se vedeau doar aburii din gură, care înghețau instantaneu. N-are rost să te opresc, zise ea. Poate că n-o să mori aici, dar nici n-o să trăiești. Viața din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ne-am întors seara. E practic." Se răsuci spre însoțitorul lui, ca să-i arate că nu-l ignoră: "Nu-i așa, Farcaș? Îl iei și tu când te duci la Cetatea Albă?" Numitul Farcaș se mulțumi să emită o mormăială nearticulată. Repede, învățătorul reveni la Filip, sperând o mai bună colaborare din partea lui: "Tu ai fost deja la Cetatea Albă" (de curând renunțaseră la dumneata-dumneavoastră). Sigur că da, de câteva ori." "Dar cetatea?" Din păcate, nu încă..." "Merită. O lecție de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Barbații lor, cari aruncați sub roțile carelor sau izbiți cu capetele de murii caselor arzînde, [cari*] {EminescuOpVII 207} trântiți pe pietrișul străzii, copiii gemeau pe aici pe acolo, morți sau pe jumătate morți... Ei țipau cu ochii plânși și îngînau nearticulat numele mamelor lor. Cu pistoalele-n mână, cu cocoșul tras, îmboldii calul de trecu prin strade, peste cadavre de oameni, peste căruțe sfarmate, peste lăzi sparte din cari curgeau haine și unelte, peste mobile rupte, peste animale ucise -- treceam ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
moară și‑i expui proiectele tale de sinucidere. - De săptămâni Întregi Battle făcea aluzii la așa ceva. E un om foarte inteligent, dar are un temperament prea tumultos, pe care trebuie să‑l țină În frâu. Temperamentul Îl determină să fie nearticulat. Ea e cea rațională și a venit Îmbrăcată Într‑un taior albastru cu două rânduri de nasturi În față. E micuță. Sau poate că soțul ei supradimensionat o face să arate plăpândă. Oricum, are o mutriță drăguță, englezească, și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cele preconștiente se manifestă prin cuvinte”. De aceea, regula fundamentală a psihanalizei e „dialogul cu voce tare”, o expresie pe care Freud și Jung au folosit-o În corespondența lor. Sunt adevărate spusele lui Freud? În mod sigur, o subiectivitate nearticulată dă dovadă de sărăcie sau necizelare afectivă. Există probe convingătoare care atestă legătura dintre carențele limbajului și agresivitate. Un mare procent din numărul copiilor care sunt duși la psiholog din cauza problemelor legate de violență prezintă și dificultăți de limbaj, nedetectate
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
specialiștii descoperă la copiii impulsivi un eșec În dialogul interior care controlează comportamentul. De asemenea, studiile de psihiatrie Încep să vorbească despre alexitimie, incapacitatea unei persoane de a-și recunoaște și exprima sentimentele. Fără ajutorul limbajului interior, subiectivitatea noastră rămâne nearticulată, paralizată și ștearsă. Ne vedem zdruncinați de emoții al căror nume nu Îl știm, pe care nu le Înțelegem. „Nu știu ce Înseamnă faptul că sunt atât de trist”, se tânguie Heine Într-un poem, și eu Îl Înțeleg. Simțim nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
deduplică fiecare în câte un aspect condensat și un aspect fluid, de unde patru doctrine în loc de două: morfologia și sintaxa pentru forma, semasiologia și noematologia pentru sens. Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în definirea limbajului, "vocalizațiunea este dara o condițiune fundamentală; articulațiunea nu" (Hașdeu, 1881/1984, p. 41), lingvistul român desfășoară următoarea argumentare: "S-a zis nu o dată că limba, pentru a merită numele de limbă, trebui să fie articulata. Un sunet nearticulat, adecă confuz, nedeterminat, echivoc, este un zgomot neorganic, un țipat animal, o notă muzicală, dar n-are a face cu limba. Această aserțiune e falsă. Germanii articulează foarte rău tenuele și mediele, astfel că în pronunciațiunea lor un k se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
condensat, ca "nume propriu", obiect al onomatologiei." (Hașdeu, 1882, p. 30). Este interesant că Hașdeu susține existența aceluiași raport fluid condensat și în planul sunetului (sonului): "Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul român la fiecare dintre nivelurile luate în considerație. 21 Prima bifurcare a gloticii, în fisio-glotică și psico-glotică, este explicată de Grigore Brâncuș prin faptul că Hașdeu ar fi fost influențat de "psihologismul lingvistic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
luat soarele de desimea muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai gios zbura de la pământu". Enumerarea substantivelor în formă nearticulată accentuează plasticitatea diluviului insectivor: "Urlet, întunecare, asupra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alaturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult folosit ca invariabil, nearticulat, chiar la genitiv
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]