585 matches
-
ce scărmăna păpurișul de pe maluri. Își scoase apoi tunica, iar prin cămașa străpunsă de razele lunii timide, regele putu urmări cu claritate conturul unui trup care numai de bărbat nu era. Așadar feciorul în casă era fată și încă una neasemuit de frumoasă, de la care nu-și putea lua privirea. Fata trase un buștean ce zăcea aruncat pe mal, se sui pe el și, vâslind cu o creangă, porni către casa de piatră. Minunat de istețimea fetei care ocolea astfel vraja
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
nu o biserică! Îți este mai mare dragul să mergi acolo să te închini și să te rogi Domnului... - Da, doamna Magda. Am văzut-o de mai multe ori și mă minunez de câte ori o văd și intru. Este grandioasă și neasemuit de frumoasă. Nu-mi amintesc să fi văzut la viața mea o biserică mai mare și mai frumoasă undeva, la țară, cum ne exprimăm în general. În nicio comună nu am văzut... - Așa este și, de ce să n-o spun
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
miraculosul parfum de tei. De aici rezultă și efectul terapeutic al poemelor sale de dragoste. Pe tot parcursul volumului, versurile încântă prin curgerea lor lină, asemeni unui râu trecut printre cataracte, ale cărui unde liniștite sclipesc în lumina unor metafore neasemuite. Prin simplul fapt că versurile sunt dedicate soției (muzei) sale, valoarea acestora este amplificată, datorită sincerității și veridicității lor. De regulă, cititorii suspectează de falsitate pe acei poeți care scriu versuri de dragoste adresate unei „iubite” imaginare. Cu toată risipa
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
întunericul dornice să atingă lumina lumina blândă găzduită de pântecele împlinit al lunii ori în trena nesfârșirii mării răsfirată pe-un țărm depărtat maramă din nisipuri împodobite cu perle bulgări de spumă albă, albă lovind trupuri de stânci demult, demult neasemuit paradis al zeilor... dar mă chema o altfel de lumină lumina din pletele soarelui lenevind pe brațele cerurilor pictate cu zâmbetele îngerilor pironite pe jăratecul macilor regi ai câmpului înflorit de la poalele Carpaților în care s-a zămislit din pietrele
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
anii/ Când floarea de cireș, a doua oară/ Își mistuie durerea unui mugur?” (Iar au înflorit castanii, p. 63). Prin astfel de dezvăluiri, Elisabeta Iosif este ea însăși, prin ceea ce o deosebește de toți ceilalți poeți, prezentându-se o cântăreață neasemuită, așa cum privighetoarea cântă cea mai frumos dintre păsări: „Se duce iar apusul printre comori marine/ Valul căzut în toamnă se-neacă în destine/ Pe plajă. Captura-i deasă o răspândește lung/ Pe mal. Peste umărul serii privește des, prelung / În
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
Austro-Ungar) și la Imperiul Ruso-Stalinist / Sovietic (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste / URSS, dintre anii 1946 - 1958 / 1960), în exploatarea tezaurelor subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
smuciri în haosul ce lumi înghite / șed non satiata entropia bulimiei ancestrale / triunghiul bermudei... / [...] / cele mai bune și minunate, peste tot, etalat desfrâu: / somnul națiunii naște monștri peste monștri...» («Mondo fiasco», p. 15). Între „vivisecțiile“ lui Râul Constantinescu se înrăzăresc neasemuit - în perspectiva lirosofic-originală - și două gingașe motive paradoxiste, ale căror carate lirico-semantic-sincretice fac a se ivi și supraetajate metafore / simboluri: ulciorul-de-alabastru / porfir / diamant («în fiori / cu vinișoare de sânge, cu fină harfa de nervi, / ulciorul în care achimic renaștem, / [...] / adânc
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
Vlad Delamarina, supra), la cele armonice, romantice, sau modernist-clasicizate (ca în formulele poetice ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea, „duse cu geniu“, pe „cele mai înalte culmi“, de Eminescu, de Bacovia, de Adrian Păunescu, dar și cu „neasemuite înrăzăriri“, ca la Cezar Ivănescu, Damian Ureche, Mircea Dinescu ș. a.). Și s-ar putea să fie toate cele din 13 Octombrie rece..., într-o mirabilă dialectică, în „saltul clasic“, din considerabila cantitate în catharsis-ul calității. Referință Bibliografică: LIRISMUL DE PE
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
care să urce «omizi de viață literară» (p. 21) etc. Dincolo de situațiile / stările de „comic“ în părelnică avalanșă, mai în amonte de „năzdrăvăniciosu-i haz-de-necaz“ și după «instrucțiuni pentru ratare prin vers» (p. 24), se revelează în poemele lui Nicolae Sârbu neasemuitele dimensiuni ale textului auto-pro-jetat în sfera categorial-estetică a tragicului: «Tot navetând între urzici și dalii / Ni se destramă plânsul de pe ram, / Când ne primesc în vid hamalii / Cu hăuliri nedescifrate-n ham. // Și zilnic faci în lacrimă reci falii, / Înfiorat
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cinste. Și totuși, într-un sat belgian, exista și acest gen de afacere care se pare că era rentabil, dacă perpetua an de an. Între acest lot și intersecție existau tot felul de arbuști în plină floare de-o frumusețe neasemuită. Nu mă mai săturăm fotografiind tot ce vedeam. Și totuși, în sat viața decurgea normal, fără nicio apăsare, fără nicio tulburare. Nu se simțea prin nimic că doar cu ceva timp în urmă, Belgia ca și întreaga Europă de fapt
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
putea să mă țâie în burtă săraca. îmi venise sorocul și gata! Nu mai vroiam să stau nici în ruptul capului, în umezeala și în întunericul acela, neastâmpărat, parcă doream să văd cât mai repede lumea și pământul - sublima și neasemuita creație, a Celui ce Le vede și Le face pe toate, Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
se păru că zărește o arătare ridicându-se din apele limpezi. -- De ce plângi, micuțo? Șoapta duioasă, îi susură la ureche ca o părere. Își șterse cu mâneca lacrimile și privi cu nedumerire aburul ridicat deasupra izvorului, sub forma unei femei neasemuit de frumoase. Auzise povești despre Spiritul Izvorului, dar nu-l văzuse niciodată până atunci. Îi povesti despre dorința ei, despre frații și despre tatăl ei, ca și când ar fi vorbit cu buna ei mamă, care murise, nu demult. Spiritul o ascultă
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
cu mâna” (Nichita Stănescu) - pe Simon Ajarescu, spre bucuria și tristețea împletite, ale celor care l-au cunoscut și iubit. Ascultându-l și urmărindu-i mișcările grațioase, aproape aeriene, alura marțiala, demnitatea și verticalitatea, ca și glasul inconfundabil al poetului neasemuit, am avut ciudată impresie că se află împreună cu noi în sala de consiliu a Liceului și ne dădea binețe. Un alt moment important a fost lansarea cărților memoriale dedicate lui, „Simon Ajarescu - Între vocație și destin”, repere biografice, si a
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
1), „s-a încriptat“ esențiala frază: «La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul»; din „aria laterală“ a Alaskăi, se înrăzăresc și alte miteme din Puterea Cuvântului la Geneză: În acele vremuri adânci, / Cuvântul avea neasemuite, magice puteri; Un cuvânt aruncat la-ntâmplare / ciudate urmări putea să aibă - / dintrodată, devenea viu, se-ntrupa, / după vrerea grăitorului; / și tot ce aveai de făcut / era să rostești cuvântul...» (Shak, 16). Cuvântul devine timp - prin transferul semantic-sincretic al lui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
pași între perioade de exaltare și deprimări adânci: în același punct, imposibil de trecut, Limbajul lăuntric și exterior este prea diferit de al tău; pentru a trasa aceeași linie dreaptă, Mahariși plutește în înălțimi olimpiene- îi urmez măreția stingheră și neasemuită a unui cer greu de pătruns- ceva din sufletul împietrit al Arunașalei a trecut în chihlimbarul ochilor mei mai presus de normal, firesc, confruntate cu augusta ta prezență nu mai sunt doar slăbiciuni mărunte este însuși seninătatea inalterabilă, acel vis
NU-MI ESTE UŞOR, de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354376_a_355705]
-
general al României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care funcționează pe axa Austria - Marea Britanie - Spania - România, au deschis seria de evenimente culturale. Momentele muzicale care au cuprins în repertoriu, Balada lui Ciprian Porumbescu și neasemuita Ciocârlie, au fost interpretate cu mult suflet, la nai de Andreia Chira și la vioară de Sară Stroici. Momentul literar, care a arătat că frumoasa limba română nu a fost uitată, ci este păstrată cu sfințenie și de artiștii români
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ETERNELE VISĂRI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Eternele visări Intuind atmosfera neasemuit de pură a începutului de toamnă ce coborâse în peisajul străzii, Karl deschise larg fereastra camerei sale. Cu mâinile sprijinite de pervaz, începu să recepteze cu aviditate unduirile înviorătoare din văzduh, menite să alunge monotonia și nepăsarea din timpul verii
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
să aibă parte, în continuare, de multă sănătate, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești!... Totodată, un gând sincer și profund, de aleasă afecțiune, considerație și admirație față de Maica Preoteasă - Doamna Rodica Gabriela Bordașiu - stâlp, reazăm, prieten sincer, de neasemuită nădejde, al Părintelui Nicolae - pe parcursul întregii sale vieți, plină de încercări, obstacole, piedici, suferințe dar și cu momente de bucurie, înălțare spirituală și optimism creștinesc!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Cu și despre Părintele Profesor
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
scumpe pe vremea aceea, femeia torcea lână pentru oamenii din sat ca să aibă bani să-și vindece copila. Într-o zi, pe când stătea în fața porții și torcea plângând pentru că fata era din ce în ce mai bolnavă, în dreptul ei se opri o trăsură roșie, neasemuit de frumoasă, din care coborî Crăiasa Primăvara. Aflând de boala fetei, crăiasa i-a dat femeii un caier de foc și i-a spus că dacă îl va toarce, va face din el o fundiță și o va prinde în
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
evaluată din interior de proprii exegeți, pe de altă parte. Ei sunt, cine dacă nu muzicianul care a înființat formația, Vlad Gorgos și artistul, uimitorul artist cu o franchețe inepuizabilă și o atractivitate din partea glasului său neegalată de nimeni și neasemuită în arderea sa pentru cultura și în numele cântecului românesc, Benone Sinulescu. Acest artist este o coloană de entuziasm și pildă pentru cântăreții cei mai tineri. Tumultos, proeminent și original a uimit și alinat țara decenii de viață mai grea și
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
cel de „consevare a ceea ce este al tău și valoros”) este semn de grandoare. Mereu de-a lungul veacurilor, francezii au adunat colonii, bani și mai ales Virtuți, fiindcă, prin excelență, poporul francez este un popor virtuos și plin de neasemuite daruri pe care și le însușesc prin educație. Ei iubesc vinul, femeile frumoase și au în sânge plăcerea conversației. La germani și mai ales la englezi (taciturni și reci) conversația nu este o plăcere. Din păcate eu sunt foarte tăcut
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
și Calvi (al 7-lea oraș cu o cetate impresionantă, asemeni cetăților de la Corte, Bastia, Ajaccio, Bonifacio, St. Flaurent și Porto Vecchio). Voi revedea mai încolo cele mai superbe localități corsicane: Galeria, Girolata și Porto așezate pe țărmul unor golfuri neasemuit de frumoase. Tot Emil Cioran ne spunea că Girolata este cel mai superb loc de pe planeta Pământ, această enormă bășică pe care noi oamenii (și nu numai noi ci și celelalte viețuitoare) ne vânzolim, ne chinuim și ne sfâșiem între
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
cu pom, mi-au numărat anii. Mi-am socotit și eu anii în cărți, iată, la 60 de ani, aveam peste 90 de cărți. Ce folos? Bucuria pierise. Chiar am scris o poveste tristă intitulată: Fiica mea Bucuria. O fiică neasemuit de frumoasă și deșteaptă care nu interesa pe nimeni. Pe care am încercat s-o ucid. Nu din frică, nu din mila, nu din gelozie. Din zădărnicie. Și cred că până la urmă am reușit. Am sugrumat-o în mine. Și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
fără precedent a fost lansat de către publicistul Romeo TARHON în parteneriat cu Ziarul Națiunea și în echipă cu inimoși creatori și iubitori de poezie din țară și străinătate - un proiect unic în lume, destinat reparării și promovării imaginii de o neasemuită frumusețe a României. Inițiatorii? Grupul de Presă ALCERO - NAȚIUNEA și ziarul Națiunea. Cum?Prin link-ul http://www.ziarulnatiunea.ro/category/ruga-fara-sfarsit și prin facebook: RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR - accesibil prin link-ul http
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
înțelegători. Trebuie doar să avem capacitatea de a vedea că liniștea sufletească impune o stare specială, care izvoraște înțelepciunea, ca iertarea devine un simbol al trăirilor noastre și că undeva, uitată într-un colț de lume, ori într-o parte neasemuita de senzații, se află pentru noi, iubirea. Le doresc pe această cale să petreacă serbările pascale într-un peisaj în care să se regăsească pe deplin, să asculte muzică ce ii definește, să se înconjoare de oamenii care reprezintă pentru
ÎMI E DOR DE TATA ATUNCI CÂND VINE PAŞTELE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354734_a_356063]