449 matches
-
1956 îi apare la Chișinău cartea Se-ntâlnesc pământurile, urmată de câteva romane pe tema satului sau a evenimentelor din primii ani postbelici, precum și de drama Uraganul. Dacă primele scrieri sunt subminate de sloganurile comunismului sovietic - Oameni și destine și Neastâmpăr (ambele în 1961), Valul lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea copăcelului, Chișinău, 1962; De-ale lumii, Chișinău, 1964; Ploaie cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966; Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru, Chișinău, 1968; Valul lui Traian, Chișinău, 1968; De-a mijatca cu soarele, Chișinău
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
cauza revoluției, căreia i s-a devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de același neastâmpăr, înființează cu I.C. Brătianu „Republica rumână” (1851) și intră în comitetul de redacție al „României viitoare” (1850). Triumful activității de gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Ar putea părea șocant majorității europenilor, Însă două treimi dintre cele 86,4 milioane de case din America sunt locuite de o singură familie 55. și În timp ce noi căutăm autonomie În interiorul caselor noastre suburbane auto-suficiente, reținem și energia nervoasă și neastâmpărul care sunt de asemenea parte a Spiritului American. Pentru americani, libertatea Înseamnă atât autonomie, cât și mobilitate. Nu este de mirare deci că la fiecare interval de cinci ani, 25-35% dintre toate familiile Își schimbă rezidența 56. Europenii nu au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt de asemenea parte a Spiritului American. Pentru americani, libertatea Înseamnă atât autonomie, cât și mobilitate. Nu este de mirare deci că la fiecare interval de cinci ani, 25-35% dintre toate familiile Își schimbă rezidența 56. Europenii nu au acel neastâmpăr tipic american, poate fiindcă pentru ei locul În care trăiesc este mai mult decât o casă, este o comunitate. Odată cu comunitatea rădăcinile se adâncesc, iar dorința de a-și aduna posesiunile și a se muta Într-un loc nou și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un „lirism primăvăratec”, „stăruința de a se ridica la abstracțiuni, la o poezie de gândire”, iar mai târziu un „lirism când grav, când capricios, de reculegeri în singurătăți, de îndurerări și resemnări, dar și de înviorări în zburdălnicia gândurilor, în neastâmpărul aripilor întinse spre viață”, în timp ce Perpessicius găsea că „mai emoționante tocmai prin penumbra în care plutesc toate peisajele și notațiile sunt acele poeme [...] în cari amintirile fantomatice prind viață, coboară din cadre” sau versurile elegiace, „de preludiu funebru”. Volumul postum
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în ceas de-mpreunare, aștept deșteptarea ascultării curate, împotriva neastâmpărului pierdut. Nu mai am timp de împotrivire, pasul s-a îngreunat de la bocancul înzăpezit la călcătura împotriva vântului aspru, fără de iertare. Mă-ntorc pe drumul ce se îndepărtase de lumină. E plin de urme șterse și pline de împotrivire. Încerc
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
mielinizarea tuturor fibrelor aferente și eferente. Diferențierea neuronilor corticali se face dinspre profunzime spre suprafață. Funcțional, fenomenul cel mai important este lipsa echilibrului dintre procesele corticale fundamentale, cu predominanța excitației; inhibiția de diferențiere este slab dezvoltată, de aici, voioșia exagerată, neastâmpărul veșnic, irascibilitatea, starea de agitație permanentă a școlarului, care trece apoi brusc la o stare de depresiune tranzitorie, de asemenea, instabilitatea relativă a concentrării și dificultatea menținerii atenției timp mai îndelungat. Plasticitatea deosebită a sistemului nervos central, la acești copii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fără complicații la naștere; nu a suferit până la această dată boli sau traumatisme care să influențeze dezvoltarea fizică normală; se Încadrează În standardele de greutate și Înălțime corespunzătoare vârstei; starea sănătății este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți În vederea la distanță. Percepții: percepțiile auditive slab
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Însoțește pe generalii Ventura și Court pe terenurile lor de săpături, transformându-se În arheolog și chiar numismat. S-ar putea crede că numeroasele activități fizice și intelectuale sunt de natură să-i epuizeze imensa nevoie de mișcare. Dar nu! Neastâmpărul Îl prinde ca o maladie recurentă - și iată-l călătorind ici și colo, vizitând regiunile Indiei Occidentale, de la Golful Oman În Himalaya, până când dorul de a revedea Europa Îl copleșește. Pe drum, vaccinează Împotriva variolei, Îngrijește plăgi, distribuie pilule, Întreprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un copil al câmpiei Dunării și-și scoate - cum mărturisește - poezia dintr-o biografie expurgată de anecdotică. Se zbate în versurile lui o energie vitală debordantă; vocația poetică e trăită ca o nevoie imperioasă de fapte cu țel nebulos; un neastâmpăr obscur nu-și află cauza și se transformă adesea în tânjire dureroasă. Dezrădăcinarea sufletului rural prin cultură capătă o expresie inedită, adecvată epocii și experienței istorice noi, devine o nostalgie existențială a vieții fruste în mijlocul naturii. OV. S. CROHMĂLNICEANU Adevărata
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
cel de-al doilea exprimă o „atitudine emoțională” față de obiect. Dacă ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic” al unui domeniu de cunoaștere științifică. Semnificativ în sensul acesta ni se pare a fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
veleități politice, a schimbat numeroase profesiuni. Ajutor de clovn și cântăreț în turnee balcanice, dar și la Paris, notar într-un sat ardelean, subprefect în câteva rânduri, profesor la Conservatorul din Brașov etc., după primul război mondial și-a potolit neastâmpărul, găsindu-și de lucru în redacțiile unor periodice precum „Cronicarul”, „Legea nouă”, „Hiena”, „Ora”, „Epoca”, „România nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
inima de acest jurămînt. Aproape că-mi venea să dau crezare străvechii superstiții a lui Paracelsus, care spunea că spermanțetul posedă rara virtute de a potoli mînia; scăldîndu-mă în acea cadă, mă simțeam eliberat, dumnezeiește eliberat, de orice răutate sau neastîmpăr. Să storci, să storci, să storci... O dimineață întreagă am stors gogoloașele acelea de spermanțet, simțind că mă topesc eu însumi în ele; și tot așa, pînă cînd un fel de nebunie ciudată m-a copleșit, încît m-am pomerit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
valurile, într-o curgere veșnică: milioane de umbre învălmășite, de vise înecate, de reverii somnambulice, tot ceea ce numim suflet și viață, zace acolo, visînd, încă visînd, zbuciumîndu-se ca oamenii în paturile lor; veșnic mișcătoarele talazuri se rostogolesc astfel, tocmai din pricina neastîmpărului lor. Pentru orice mag cu firea călătoare și meditativă, acest senin Ocean Pacific devine - din clipa cînd l-a privit măcar o dată - marea lui adoptivă. Apele sale curg chiar în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, București, 1984 (în colaborare cu Dolores Toma); Jules Renard, Scrieri alese, pref. Paul Miclău, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton și Modest Morariu); Raymond Radiguet, Neastâmpăr. Bal la contele d’Orgel, pref. Richard Regwald, București, 1968; Înlănțuit de diavol, pref. Alexandru Păduraru, București, 2003; Vercors, Bătălia tăcerii. Amintiri de la miezul nopții, București, 1970, Pluta Meduzei, București, 1972; Valery Larbaud, Poezii, pref. trad., București, 1971; Elena Văcărescu
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerția, starea de lâncezeală și-și „cumpără” de la diavol fervența, „sublimul neastâmpăr”, „germenele frumos al furtunii”, neliniștea și dreptul de a fi „greier cântăreț al Universului”, pentru a glorifica omul și valorile lui. Nu este vorba aici doar de o schimbare de registru tematic, doar de lăsarea în urmă a poeziei ocazionale
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Pentru că simțeam că eram gata să izbucnesc În plâns, am apucat una dintre draperiile negre și m-am Înfășurat În ea. Stăteam În Întuneric, dorindu-mi să fiu moartă. Nu voisem doar s-o flatez. Chiar era talentată. Pe scenă, neastâmpărul Obiectului dispărea. Atitudinea i se Îmbunătățea. Și, desigur, mai era simpla ei prezență fizică, lama Însângerată care era, revolta de culoare care atrăgea atenția tuturor. Naiul se opri și terenul de hochei amuți din nou. Oamenii tușiră, pregătindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
totul nu se datorește decât unei ciudățenii a naturii unei acalmii trecătoare, și chinul va trebui să reînceapă, redevin cel pe care îl cunoscuse odinioară Ioana, ușuratec în ceea ce o privește, plictisit, fără să-mi mărturisesc plictiseala, dar trădîndu-mă prin neastâmpăr și prin planuri - cu aspect inofensiv - de a varia atmosfera portului și de a vizita Cavarna. Alerg la totfelul de șiretenii ca să plec, îndelung pregătite, stângace, căci nu sunt naturale, și vizibile perfect pentru firea bănuitoare o Ioanei. Atunci izbucnesc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
credeau că viața devine mai vrednică de a fi trăită într-o Portugalie europenizată, într-o Portugalie care-și caută izvorul spiritual la Paris sau la Londra, iar nu în tradiția ei multiseculară și glorioasă. Oamenii aceștia erau în permanent neastâmpăr, căci voiau necontenit să se apropie mai mult de Paris; într-o permanentă luptă, căci trebuiau să se apere de reacțiunea celorlalte clase sociale; într-o permanentă dizidență unii față de alții, pentru că se întreceau în radicalism și se supralicitau în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
treceri de la frică la speranță etc. Într-o seară, fostul meu coleg a luat-o din mâna mea și a dus-o. Era pe la 9. Eu l-am așteptat jos, pe stradă, dedesubtul balcoanelor și al geamurilor ei, într-un neastâmpăr mare, ca bolnav, exasperat, speriat de ceea ce am făcut, simțind că am făcut bine, fie ce-o fi, dar în același timp, tot în același timp, căindu-mă de ceea ce am făcut, având impresia că, în acel moment, cu acea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
patru maternități. Într-o rochie neagră, din care apar numai, și încă cu destulă zgârcenie, mâinile, gâtul și vârful botinelor, pieptănată simplu, cu părul supus, simți că e într-o veșnică vibrare, care nu se dă pe față decât în neastâmpărul nervos al piciorului și în gesturile repetate, mașinale, de a nu lăsa ca fusta să-i deseneze cât de puțin formele. (...Dar degetele ei, subțiate spre vârf, îi trădează arhitectura generală, eminent feminină, compusă din zvelte conuri trunchiate.) Nimic frumos
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
concepția plastică, picturală și statuară a femeii, mai ales când a ajuns la patruzeci de ani! ... Ori despre ce vorbeam, lucruri banale sau interesante, mai mult banale, doamna Timotin punea în toate, în ochi, în tonul vocii, în gesturi, în neastâmpăr, aceeași căldură a sufletului. Dar trebuia să plec. Când m-am ridicat de pe scaun și am anunțat hotărârea, doamna Timotin adresă bărbatului ei un: "Nicule!" speriat. Timotin îmi traduse foarte discursiv alarma ei. Era hotărât între dânșii, probabil de când venisem
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ține de vârsta Înaintată. Și nici nu m-ar deranja dacă n-ar fi nimic după moarte. Dacă urmează doar să fie așa cum a fost Înainte de naștere, de ce să-ți pese? Acolo nu ai mai primi nici o informație În plus. Neastâmpărul de maimuță ar Înceta. Cred că mi-ar lipsi În principal doar intuițiile mele vagi despre Dumnezeu În multele forme zilnice. Da, asta mi-ar lipsi. Și atunci, doctore Lal, dacă luna ar fi avantajoasă pentru noi metafizic, eu aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de soia. Îndrăznesc să spun că ar fi fost în stare să-i jure credință și unui Moonie 2 în prima săptămână la St George, dacă i-ar fi ieșit unul în cale suficient de repede. Sheba nu avea acel neastâmpăr de „fetiță nouă“ și o admiram pentru asta. Rezerva ei nu mă excepta nici pe mine. Pentru că sunt mai în vârstă și pentru că sunt mult mai formală în comportament decât majoritatea colegilor mei, sunt obișnuită să fiu tratată cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]