701 matches
-
fără încetare. Ajuns între șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale fete, umezită și înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu și neastâmpărat iar eu mă gândeam de una singură cum să fac mișcarea de a pleca la oraș, pentru a le asigura un viitor copiilor. Lucru de neconceput de cei din jurul meu, însă nu am cedat și am obținut transferul de la Inspectoratul
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
Într-adevăr s-ar putea spune că în această ocazie toate spiritele rele din ținutul infernului s-au strâns în Ierusalim. Mulțimea părea că nu umblă pe picioare, ci umblă pe sus urlând, precum valurile unei mări înfuriate. O mare neastâmpărată se întindea de la porțile Pretorului până la muntele Sion, cu strigăte, cu fluierături, cum nu s-a mai auzit niciodată în istoria Romei. Ziua s-a întunecat ca un amurg, asemenea celui văzut la moartea lui Iulius Cezar cel Mare, care
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
ilustrează, „trebuie să oglindească“, „perfect-doctrinar“, tipologia activistului de partid comunist, în focalizarea dogmatică „a înaltului spirit justițiar-tovărășesc-partinic“ etc.: «Tudor avea aceeași înfățișare pe care i-o știam de ani de zile: puțin slăbit și adus de spate, ochi albaștri tot neastâmpărați» (p. 101); «...eram uteciști; aveam condiții grele de muncă, dar le acceptam fără crâcnire, cu gândul la zilele de astăzi [...]; pe la patru ceasuri, dimineața, ne-am sculat și am pornit prin sate; muncă politică; vreo treizeci de kilometri trebuia să
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
acasă, să o ajute pe mămica, să mă nască odat*, că nu mai putea să mă țâie în burtă săraca. îmi venise sorocul și gata! Nu mai vroiam să stau nici în ruptul capului, în umezeala și în întunericul acela, neastâmpărat, parcă doream să văd cât mai repede lumea și pământul - sublima și neasemuita creație, a Celui ce Le vede și Le face pe toate, Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului „Muntele meu Carmel” o carte bună, chiar foarte bună. Poate pentru că e o culegere antologică. Este Bianca Marcovici be meitava*? Mă refer aici la poezie. Poeta e cum o știm cu toții, un puternic, viguros și neastâmpărat temperament liric. O egocentrică dezmărginită totuși din eul ei puternic, deschisă către lume cu o anumită generozitate dominatoare și capricioasă. Știe că este dotată și își expune harul în văzul lumii, să se știe despre ea că este Poeta. Să
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
scârțâit de metal încins, lăsând să se vadă o femeie în cărucior. Cu fața cuprinsă de spaimă și părul în dezordine, femeia își încordase brațele strâns pe roțile nichelate, răsuflând rapid și sacadat. Picioarele i se îndreptau rătăcite spre copilul neastâmpărat. Strigătul, ce stătea să-i izbucnească din gâtlej, o sugruma invizibil. - Întoarce-te!, murmură ea cu glas îndurerat. - Ba nu, vino tu!, îi aruncă băiatul peste umăr, țopăind în continuare. Tremurând din tot corpul, femeia își deplasă căruciorul până în fața
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
fără încetare. Ajuns între șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale fete, umezită și înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
zid și se apropie de el. Abia atunci o văzu de-a binelea Șerban. Era aproape de înălțimea lui, sveltă, cu părul negru strâns într-o coadă groasă, împletită, ce îi ajungea până la brâu. Câțiva zulufi îi acopereau fruntea și ieșeau neastâmpărați din împletitură, semn că fuseseră cu greu prinși acolo. Purta o fustă neagră, dreaptă ce-i acoperea genunchii și un jerseu de lână maro, strâns la mijloc într-un cordon lat, de piele. Își afundă pumnii în buzunarele jerseului, îl
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
stângă îi strângea zona coapselor, iar cu dreapta de după capul lui Cristian îl apăsa ca și când nu ar fi dorit să-l piardă. Îi plăcea ce se întâmplă cu ea și trăia din plin acele momente intime. Cristian cu mâinile lui neastâmpărate, începu să-i mângâie pulpele apetisante, ce se strângeau din ce în ce mai tare. Atunci tânărul și-a mutat atenția asupra sânilor ei neastâmpărați ce tresăreau în cupele sutienului la fiecare mișcare. Frământa exteriorul sânului prinzându-i în căușul palmei mugurașii ce începeau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
piardă. Îi plăcea ce se întâmplă cu ea și trăia din plin acele momente intime. Cristian cu mâinile lui neastâmpărate, începu să-i mângâie pulpele apetisante, ce se strângeau din ce în ce mai tare. Atunci tânărul și-a mutat atenția asupra sânilor ei neastâmpărați ce tresăreau în cupele sutienului la fiecare mișcare. Frământa exteriorul sânului prinzându-i în căușul palmei mugurașii ce începeau să-și ridice cornițele întârindu-se din ce în ce mai tare. - Ce-mi faci?... Te rog... fii cuminte... ne poate vedea cineva. Cristian nu era
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
calcă tancul: mi-a căzut dragă de tot, irevocabil, manifestarea de la Mizil. Ediția din 2010. Cu mirificul pesonaj centenar care ilustrează - scuzați expresia oximoronică - junimea senectuții, dl. Mircea Ionescu Quintus; cu clasicul prozator mereu polemic și energetic Corneliu Leu; cu neastâmpăratul poet-șansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo și Julieta la Mizil” poate să revoluționeze cultură clasică... aducând-o la cea mioritica. Ei, amorezii shakespearieni încep să deruteze lumea, să pară a nu fi din romantică cetate Verona, ci din idilica
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
lumii, unde nu sunt stabilite examene...” (Șerban Cioculescu, Viața lui I.L. Caragiale). ● Avea o cultură uluitoare, citea enorm, scria greu, traducea din limba franceză și se prezenta astfel: „Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. Am fost [...] un copil neastâmpărat, sămânță de idriot (grec), vecinic doritor de alte orizonturi. (Opere, VII). După moartea tatălui său rămâne singurul sprijin pentru mama și sora sa pe care le întreține toată viața cu bani obținuți din ceea ce publică. ● „Om din popor, fără nume
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile fetei pe bastonul oțelos, îi purtau pe alte tărâmuri ale plăcerilor erotice. Locul neastâmpăratelor degete, ce se jucau cu mugurelul acoperit de petecuțul de blăniță șatenă, a fost luat de vârful limbii lui Mircea care se mișca continuu în umezeala cuptorului ce aștepta un alt fel de lemn să fie introdus pentru a încinge
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Abia aștepta să fie cu el la munte. Mircea o coborî de pe el și răsturnând-o începu din nou să o acopere cu sărutări fierbinți și pătimașe. Sânii erau cei mai alintați de buzele sale pricepute și de limba sa neastâmpărată. Aflase slăbiciunea fetei din prima noapte de dragoste. O simțise cum se înfiora când se retrăgea din ea și o pătrundea din nou cu tot mai multă vigoare. Zbuciumul corpului său transmitea și dorința sa de a o pătrunde cât
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
cer. Până să ajung aici, am zăbovit tare mult, mă învățase mama să nu caut mugurul primăverii în inima pădurilor bântuite, dar nu știu de ce, mai mereu, trebuie să am propria experiență ca să pot înțelege. Am fost un copil rebel, neastâmpărat și, poate, din această cauză, încă, îmi caut rădăcinile printre crăpăturile timpului, fără teama că într-o zi asfaltul se va topi și mă va înghiți. Nu mai visez OZN-uri, acum visez o pălărie cu borduri mari sub care
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MODA DE AZI Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Moda de azi este specială, bate la ochi prin zorzoanele care împodobesc organele umane. Sâni siliconați, prin decolteuri adânci, neastâmpărați își fac de cap pe stradă, buni tovarăși cu fesele care se alintă una pe cealaltă de sub hăinuțele ce subliniază nuditatea, în timp ce șoldurile feminine dansează-n mers, stârnind dorințe pretențioase și condiționate. Tatuaje deocheate și coafuri bizare dau viață spiritelor
MODA DE AZI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353572_a_354901]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DRAGOBETELE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE Cu nume slav și suflet dac, Năvalnic și neînfricat, Din legendă izvorât Fiul Dochiei cel mult iubit, Chipeș și neastâmpărat, Înfrățit cu Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
dinților, mărunți și regulați. Inima îi era încărcată de bunătate și când întâlnea câte o vietate rănită, avea grijă de ea până se punea pe picioare. Păsările se întreceau în a-i cânta, iar ea dansa și zâmbea când vântul neastâmpărat îi ciufulea părul. De multe ori se apleca și săruta cu delicatețe căpșorul gingaș al florilor cu roua încă pe ele. Sya privea totul cu inocență, fiind încântată de concertele păsărelelor, de zborul delicat al fluturilor, de mersul norilor pe
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
meu: “Am trăit în seara asta un sentiment foarte interesant și plăcut în același timp... Am făcut ceea ce mătușa mea, Mirela Borchin, a făcut pentru mine când eram studentă. Eu eram cu gândul în cu totul alte părți, nerăbdătoare și neastâmpărata... Nici macar nu aveam habar despre ce trebuie să scriu sau să învăț la o anumită materie sau pentru vreun examen... Nu aveam chef. Și nici stare. Mă fâțâiam pe scaun, măi îmi trebuia ceva de făcut constant pe langă simplul
MEDITATOAREA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347224_a_348553]
-
părinții ei : băiatul meu Vasile și mama Simonei, Sofica. - Pe care o strigați altfel... - Da, o dezmierdam, toate neamurile de pe-aici, FIFI. Era o fată, este o femeie deosebit de ageră. Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile unei ape. Probabil că de la mama ei a moștenit Simona neastâmpărul și agerimea jucăușă. - Ca soacră, cum v-ați înțeles cu nora, cu neastâmpărata Fifi ? - Cu toate că era foarte ageră, foarte energică, și în mișcări , și în cuvinte, Fifi
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
este o femeie deosebit de ageră. Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile unei ape. Probabil că de la mama ei a moștenit Simona neastâmpărul și agerimea jucăușă. - Ca soacră, cum v-ați înțeles cu nora, cu neastâmpărata Fifi ? - Cu toate că era foarte ageră, foarte energică, și în mișcări , și în cuvinte, Fifi, nora mea se înțelegea de minune cu toată lumea, chiar de la început. Și-acum este tot la fel : rapidă și politicoasă! Cu toate că mă vizitează mult mai rar
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
mină am o a doua inimă, Care alături de mine În ritm mai susținut Se cheamă la în trecere Pe sine Și caută să realizeze Tot mai mult. Dar cine mi-a dăruit-o? Atât de aprigă. De înfocată, Puternică Și neastâmpărată? Vreo vrăjitoare? Ursitoare, Sau poate hurii Mi-au adus-o De la Mama Pădurii? Nu, nimic și nimeni Din lunga pledoarie Ce mi-ai înșirat, Două inimi nu mi-a dat. Da, acesta este verbul, Ascultă-l! A munci, e ceva
DOUĂ INIMI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357156_a_358485]
-
și firea omului insa se schimbă greu. Și asta, numai când vine vremea. Pesemne că băieților ăștia încă nu le venise ceasul maturizării depline. Sau poate c-așa au înțeles ei s-alunge năluca razboiului. Căci, într-o seară, acești neastâmpărați cu mustățile aproape împlinite lungiră mult vorba pe-un tăpșan din Chetrărie, nu departe de casa lui Ion Ionașcu. Și tocmai când erau gata să spargă adunarea, lui Budacea îi mai trece una prin cap: - Măi Ioane, știi ce-am
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
cazuri, schimbări majore. Unele colege s-au stilat...altele, mai modeste...tot mai modeste...Mi-e dor de unii dintre colegii care s-au pensionat sau au plecat prea devreme dintre noi... Este mereu emoționant momentul despărțirilor...Și cei mai neastâmpărați elevi devin, pentru o clipă, nostalgici...plâng și se îmbrățișează și cu cei pe care i-ar fi sfâșiat pentru 50 de sutimi, la vreun test. “Fetele mele” sunt reginele serii! Toate fetele sunt elegante, dar ca ale mele, niciunele
“CE STRANIU LUCRU ... VREMEA!” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357586_a_358915]