558 matches
-
1964; Invitație la vis, București, 1967; Viori fără amurg, București, 1969; Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București, 1971; Tot ce mă doare, Timișoara, 1972; Noapte de zile mari, București, 1976; Spectacolul privirii, Timișoara, 1976; Balada neatârnării, cu ilustrații de Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare de Horezu, Timișoara, 1982; Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii de pe apa de argint, Timișoara, 1989; Orașul martir Timișoara, Timișoara, 1990; Premiul Nobel pentru singurătate, Timișoara, 1991; Mofturi de privighetoare
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Tot ce mă doare”, O, 1973, 30; Eugen Dorcescu, Damian Ureche, O, 1975, 17; Piru, Poezia, II, 208-211; Eugen Dorcescu, „Spectacolul privirii”, O, 1976, 22; Cornel Ungureanu, „Noapte de zile mari”, O, 1977, 7; Alexiu, Ideografii, 183-186; Marian Odangiu, „Balada neatârnării”, O, 1978, 22; Lucian Alexiu, „Eminescu”, O, 1979, 25; Ion Arieșanu, Portrete sentimentale, O, 1980, 16; Lit. rom. cont., I, 667-669; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 321-326; Ruja, Parte, I, 285-291; Nicolae Danciu-Petniceanu, Adio în septembrie. Mărturisiri, Timișoara, 1995
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
ca zi de sărbătoare școlară pentru toate școlile din țară”, căderea Plevnei (28 noiembrie 1877) urmând să fie sărbătorită, ca zi simbol a vitejiei ostașului român, iar elevii să fie antrenați În susținerea unor programe cultural artistice consacrate comemorării eroilor neatârnării . Un an mai târziu, o altă circulară (14 aprilie 1898), adresată de această dată directorilor școlilor primare, insista asupra sărbătoririi zilei naționale. În document, Spiru Haret Își exprima mulțumirea că „serbarea a dat institutorilor și profesorilor o nouă ocazie solemnă
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
o literatură despre istoria războiului de independență din 1877-1878. În acest sens, au fost popularizate o serie de scrieri, care urmau să fie comercializate la prețuri cât mai mici, cum ar fi: Povestea unei Coroane de oțel, Istoria Războiului de neatârnare și Antologia română ale lui George Coșbuc și România pitorească de Al. Vlahuță . Tot În această ordine de idei se Înscria și Decizia din 2 septembrie 1902, ce impunea elevilor salutarea drapelului și ascultarea imnului regal În picioare, cu capul
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
tombolă și pe cuvântarea ocazională ținută pe această temă de către revizorul școlar, ca reprezentant de drept și delegat al corpului didactic. Discursul său expunea pe larg istoricul zilei de 10 Mai: urcarea pe tron a prințului Carol (1866), independența și neatârnarea față de Turcia (1877), proclamarea României ca Regat (1881), insistând pe rolul cadrelor didactice În sădirea sentimentelor patriotice În rândul tinerei generații . În București, sub auspiciile Ministerului Instrucției publice și al Cultelor, serbarea școlară de 10 Mai era organizată la Ateneu
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Învierea noastră națională și că este cel mai mare păcat pentru un Român să fie nepăsător, neluând parte la rugăciunile ce se Înalță pentru țară și tron și pentru odihna sufletelor celor căzuți În război din sângele cărora au răsărit neatârnarea țării și traiul nostru liniștit” . Un accent deosebit În manifestările prilejuite de această sărbătoare se punea și pe Împodobirea școlii cu verdeață , dar și cu tricolorul țării care era obligatoriu și În amenajarea unei săli În care se desfășurau acțiunile
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
pieire, pentru binele acelor oameni a căror viață depindea de ele. Pentru această faptă, oamenii așezării i-au spus în continuare Aparu, dar mai puțin în glumă și cu mai multă îndreptățire. Și au învățat, o dată cu acest prim pas către neatârnare față de toanele firii și ale Mumelor Ocrotitoare, că nu poți aștepta totul de la ele și mai trebuie ca și Omul să facă ceva, cu capul și cu mâinile lui. Numele acelui pârâu, Obârșia, devine astfel simbolul "începuturilor". 1 Botzan M.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prevenim!” <ref id="56"> 56 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, București, 1906, p. 20. </ref> Pe fondul atitudinii mai mult decât rezervate a Curților garante, atât față de convenția româno rusă, cât mai ales față de declararea neatârnării, Domnitorul se va pronunța În favoarea participării armatei române dincolo de Dunăre, chiar dacă punctul său de vedere nu fusese Întru totul Împărtășit de ministrul de Externe <ref id="57"> 57 N. Iorga, Politica externă a Regelui Carol I, ediție de Vicențiu Rădulescu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
asupra rolului său decisiv În ceea ce privește capitularea Plevnei. Toate acestea sunt binecunoscute și tratate pe larg În istoriografie <ref id="76"> 76 Menționăm aici doar câteva lucrări reprezentative: T. C. Văcărescu, Luptele românilor..., p. 229-556; C. Căzănișteanu, Mihail E. Ionescu, Războiul neatârnării României, 1877-1878, București, 1977, p. 168-267; N. Ciachir, Războiul pentru independența României În contextul european (1875 1878), București, 1977; N. Adăniloaie, Independența națională a României, București, 1986; Istoria militară a poporului român, vol. IV, București, 1987; Academia Română, Istoria Românilor, vol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Caliopi, str. Forturilor 5 160. Stancu Petre, str. Gârlei 38 161. Matei Gheorghe, str. Infratirei 48 162. Ștefan Elenă, str. Maria Diaconescu 36 163. Arsene Ion, str. 1 Mai 58 164. Parma Ana, str. Neagara 35 165. Drăgulescu Mihail, str. Neatârnării 32 166. Costache Ion, str. Occident 42 167. Vasiu Gheorghe, str. Renașterii Costeasca 53 168. Ionescu Iulia str. Volga 55 169. Rafail Jacques Etty, Slănic Moldova, jud. Bacău 170. Dumitrescu N., str. Vizantin Nr. 23 București 171. Badarau Mircea, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
să ucizi, pe toți îi ucizi. N-ai în fața ta un neghiob care nu știe ce-i frica. Recunosc puterea ta mută și omniprezentă, dar viața mea zguduită de cutremure își va afirma pînă la ultima suflare dreptul la o neatîrnare deplină, necondiționată. în mijlocul impersonalității generale, ai aici o personalitate adevărată. Deși sînt doar un punct, de oriunde-aș veni și oriunde m-aș duce, această personalitate regească va trăi în mine cît voi trăi și eu și-și va afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în jurul Federației Democrate a Femeilor din România, pentru câștigarea și întărirea păcii drepte și trainice, pentru păstrarea drepturilor și libertăților cetățenești, pentru înfrățirea între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, pentru refacerea țării, pentru o viață înfloritoare a poporului, pentru păstrarea neatârnării și suveranității României și pentru un parlament și guvern care să apere și să întărească regimul democrat. Scânteia, nr. 545, din 10 iunie 1946. 84TC "84" Ella Negruzzi împiedicată să-și spună cuvântul sub regimul Ana șPauker-țGroza.tc "Ella Negruzzi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
util pentru a evalua pagubele. Colegul meu, Mihai, ne va da știrile din Uniunile înconjurătoare!" O voce de bărbat urmă celei de femeie. "În Uniunea Estică, o regiune extinsă din centrul continentului și-a declarat acum câtva timp independența și neatârnarea față de oricare formă de guvernare. Revoluționarii își numesc statul "Leverif" și par să acționeze sub conducerea fostului împărat, Felix Amadeo. Cu toate că nu au fost alte comunicări din partea lor, în afară de Declarația de Independență, Uniunile își pregătesc diplomați care să medieze acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
promite oricăror ținuturi care procedează astfel sprijin militar și ocrotire politică necondiționată. Orice provincie care și-a declarat alipirea sa la Leverif a fost acceptată și protejată. Regiunile nu au fost cucerite de către armata imperială. Regiunile doar și-au impus neatârnarea, iar Leveriful a fost acolo să le protejeze. Unii guvernatori n-au fost de acord, dar manifestările publice și revoluțiile care nu puteau fi mascate au convins orice birocrați și, în final, s-a făcut voia poporului. Leverif nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport a mărfurilor ce erau exportate din România. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, regele Carol I aprecia că "prin Dobrogea, acest mărgăritar al Coroanei României", țara obținea "neatârnarea economică, legăturile libere cu lumea întreagă și marina comercială"1652. Într-un discurs rostit în 1885 în parlamentul de la București, Mihail Kogălniceanu arăta că: "Noi care am părăsit porturile noastre, debușeurile noastre maritime și fluviale, trebuie să revenim acum la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Editura "Ovidius" University Press, Constanța, 2003. Conea, Ion, "Hector de Bearn, un călător francez prin Dobrogea în 1828", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Cotovu, Brutus, "Dobrogea în pragul războiului pentru neatârnare", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Cotovu, Brutus, "Biserica "Sf. Nicolae" din Tulcea", în Analele Dobrogei, an VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Cojoc. Mariana, "Comerțul exterior al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Reinstalarea administrației românești în Dobrogea..., p. 5. 415 Ibidem, p. 349. 416 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, vol. 101, dosar nr. 71, D4 1878, f. 356. 417 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 350. 418 Brutus Cotovu, "Dobrogea în preajma războiului pentru neatârnare. Întâmplări din cei 50 ani de la anexarea ei. 1878-1928", în Analele Dobrogei, Constanța, 1928, p. 338. 419 Ibidem, p. 339. 420 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 352. 421 Ibidem, p. 353; Ioan N. Roman, Dobrogea și drepturile politice ale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stăpânirea imenselor teritorii de dincolo de mare - teritorii descoperite în buna parte de Portughezi și Spanioli - erau râvnite de alte puteri. Departe de a mai avea un cuvânt de spus în această luptă, Portugalia, că și Spania, își pierdea pe nesimțite neatârnarea în politica externă. Dictatura Marchizului de Pombal (1750-1777) a fost începutul sfârșitului. Pombal a încercat să modernizeze Portugalia, încurajînd "luminile" secolului XVIII și lovind cu cruzime în instituțiile tradiționale. Genial adept al teoriei "regelui absolut" și al tiraniei iluminate, el
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
asupra prerogativelor esențiale ale statului de drept, unii analiști se întreabă dacă nu cumva Uniunea Europeană a devenit o "Nouă Uniune Sovietică". Este o teză care poate fi agreată fără dificultăți de cei care au luptat toată viața pentru independența și neatârnarea României față de Uniunea Sovietică. Deocamdată, în acest nou context european, procesul de globalizare continentală se exprimă prin extinderea structurilor N.A.T.O. și ale Uniunii Europene. De aceste două organizații supranaționale sunt legați termenii de stabilitate, securitate și dezvoltare. După mine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
război mondial din 1940-1945. Pomelnicele, realizate cu “cheltuiala văduvelor de război, rudelor și părinților”, demonstrează că jertfa eroilor trebuie să rămână veșnic vie în memoria generațiilor viitoare, reprezentând contribuția de sânge a locuitorilor comunei Muntenii de Sus, la războaiele pentru neatârnarea neamului românesc. Ocupații Deși au trecut aproape 300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului Moldovenesc”. Pe această teză, autorul stabilește o „continuitate istorică”: „Reamintim că majoritatea absolută a trăitorilor spațiului carpato-nistrean și din stânga Nistrului - populație rezultată în urma confluenței încă din veacurile IV-VI
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului Moldovenesc”. Pe această teză, autorul stabilește o „continuitate istorică”: „Reamintim că majoritatea absolută a trăitorilor spațiului carpato-nistrean și din stânga Nistrului - populație rezultată în urma confluenței încă din veacurile IV-VI d. Hr. a dacilor liberi autohtoni cu dacii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
v-am pus niciodată independența în primejdie. Dimpotrivă. Am luptat odată pentru ea. Am contribuit prin jertfe la crearea statului român independent. De atunci până în zilele de azi v-am asigurat necontenit că suntem hotărâți să vă respectăm țara și neatârnarea. Totuși v-ați supus nemților. V-ați lepădat de independența Dvs. V-ați alăturat atacului banditesc. Vă veți căi. Germania a dovedit cu prisosință cât îi pasă de ființa și voința statelor mici. Nu văd ce puteți aștepta și nădăjdui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și trudă în tezaurul literar și cultural al țării. Consilier Juridic Ioan Filipescu 8 august 1977 Mănăstirea Secu reprezintă pentru orice vizitator sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini nemuritoare ale geniului creator, ale dorului de libertate și neatârnare. Ea simbolizează eforturi pornite din adâncuri de conștiință spre a înveșnici dragostea de frumos și de adevăr, sensibilitatea axiologică a unor cărturari de mare prestigiu precum Mitropoliții Varlaam și Veniamin Costachi care s-au identificat cu tot ceea ce a produs
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de orașe, deocamdată de lemn, precum face întotdeauna un popor în stadiul său de trecere de la viața nomadă la cea așezată. Murind Alexandru cel Mare, luptele ce urmară între generalii săi pentru împărțirea vastului său imperiu, înlesniră popoarelor tracice redobândirea neatârnării lor. În 301 ajungând competitorii la o împăcare, și lui Lizimac căzându-i ca parte Asia-mică și Tracia, el se apucă îndată de supus această de pe urmă regiune, ceea ce izbutește a face după mai multe lupte cu noroc. Fiindcă, după cât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]