2,581 matches
-
a fost filetat și s-a montat o piuliță. Lateral față de cadrul de lemn este prins un placaj pe care, în dreptul fiecărei tije, este lipită cîte o fîșie de hîrtie gradată, pentru citirea diferenței dintre zona tasată și suprafața solului neatins de roata tractorului. Manevrarea profilometrului se face manual, de către un singur lucrător, greutatea acestuia fiind de aproximativ 5 kg. 6.4.2. PENETROMETRUL În practica agricolă gradul de tasare a solului se apreciază prin densitatea aparentă a acestuia și prin
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pasă! Doarme ca pietrele! Nu-i mai ieșea din minte cum plecase Toma și i-o lăsase ca pe-o oaie-n păstrare. Ca pe-o oaie năzdrăvană. Ușernică. Cum își lăsase costumele-n garderobă și trebuia să le găsească neatinse la întoarcere. Ai,doamne, doamne, își spuse. Ce bine mai era pe-atunci! Ce bine era când erau cu toții laolaltă, fără nimeni străin între ei, când ea era și mângâierea și ocrotirea lor. Înainte, atunci când erau toți laolaltă, numai ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acea lume este în cer, sau sub pământ. Ne-a lăsat-o slobodă în vânt. În cerc ne naștem claustrați. Ei l-au creat; cei învățați nu au știut că vor muri și ei, odată cu cei rămași o vreme de neatins, sub ochiul suferind și aprins. * * * vecina mea, Lucica Filosofând ne pregătim pentru moarte, spunea Platon, în albastra lui carte; coboară spre noi, credeau alții, aici pe pământul sacralizat. Timpul ne tot apropie de ea, deși tot mai aproape, lângă fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ea înecată sub apă. * * * Dida pleacă în Spania. Vecina mea frumoasă și tânără; Este plină de vervă și neastâmpăr, într-o vrie de necrezut. Îmi place bucuria ei atât de mult, încât retrăiesc plecările mele de vis într-un paradis neatins decât în gând, mereu încercat, în porțile cetății ferecat. Abia târziu am zburat și am aflat și eu că lumea începe cu Dumnezeu, că vor trece anii, fără să fiu întrebat?! De unde atâta pasiune în bătrânul regat? Rochia se făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Că este vorba de crimă, suicid amoros, nu se știe, nu actul justițiar sau al folosirii revolverului o atrage, ci descrierea macabră, viziunea urâtului analizat în toată manifestarea lui, a plămânului perforat, a inimii ce încă pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
altfel, poeziile din acea perioadă sunt de o profunzime uneori greu de pătruns. Poetul însuși o spune în misterioase fragmente: "Din Dumnezeu iese opera mea... Atotputernicie e ceea ce creează Fiul nopții". Și iată această extraordinară "definiție" a naturii transmundane, de neatins, a poetului: Totul este lăuntric Asta separă Așa este apărat poetul Temerarule ! ai vrea față în față Să-i vezi sufletul Te-ai ruina în flăcări. Dacă mutațiile decisive din istoria omenirii au avut loc prin văzul unor aleși, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu mult sfârșitul à la Giordano Bruno" ? Sfatul demiurgului nu i-a fost de ajuns. L-a nemulțumit încremenirea ontică a lui Hyperion și vroia să-l înaripeze pentru un zbor fără oprire către cea mai înaltă treaptă existențială de neatins niciodată. Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe". Nu aflăm această viziune în consonanță cu ridicarea la ceruri a lui Zamolxis ? Care este aici logica, necesitatea internă ? Dorul, această simțire specific românească însemnând aspirația de neistovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sclavizează sinele transcendental, și anume: eul empiric, zilnic, individuația ca atare; apoi diada finitudine-infinitudine, inclusiv absolutul (care este și el oprire, finitudine); mai sus antinomia ființă -neființă și trecând în final dincolo de posibil și imposibil am ajuns la desprinderea totală, "neatins și neatingând" în expresie eminesciană astfel că, în seara de 27 iulie 1942, a izbucnit iluminarea care constituia transcenderea ultimă transposibilul însemnând beatitudinea pură a eliberării spirituale în mers indefinit. Pentru că, afirmă Giordano Bruno, " Puterea intelectuală nu este niciodată satisfăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
spre transposibil. Iar, de mult mai departe, găsim în Platon (Fedru, 247c) următoarea viziune: "Există un loc supraceresc fără culoare, fără formă, pe care nimeni din cei de pe pământ încă nu l-a cântat... fiind demn de el... Obiect de neatins, ci doar de contemplare pentru unicul pilot al sufletului care este intelectul, la care se raportează... știința autentică". Transposibilul din revelația mea nu are implicație mistică. El este piscul atins de activitatea îndelungată a intelectului "eroic" cel mai lucid în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
își scoate foile nelipsite, deja, de câteva luni, din geanta ușoară, dintr-odată umflată ca un pântece îngreunat de foșnetul unei poveri plăcute, și își reia lucrul la roman. Merge greu. Sub privirea placidă a paharului de vin roșu, aproape neatins, și-n aroma iute a platoului cu Brie și Bleu de Bresse, cuvintele lâncezesc a mucegai lipsit de noblețe. După două ceasuri, și tavanul acestei încăperi păru să coboare amenințător, luându-i aerul și strivind gândurile la jumătate. Lac de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Mirosul ăla de vechi păstrat la rece, în umezeală tip preputrefacție. Saci cu haine care mureau demn și prețios, în stive de muselină și organza, de jupoane și finet de pe vremuri, sub o pojghiță verde, atotstăpânitoare, printre borcane cu murături neatinse de cel puțin trei ani și cărți surghiunite pe rafturi de pal ieftin, strepezit în așchii moderne și ude. Era mereu inundată pivnița din Intrarea Vâlcului, mereu victimă a țevilor sparte, a lumii de mâzgă și năclăială pe care o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Tot cu gânduri ca acestea a contemplat borcanele până seara, când a ieșit în oraș ca să ia puțin aer. A doua zi a decurs la fel, din zori până în amurg. Carnetul de note și topul de hârtie zac pe birou, neatinse. Contrar așteptărilor, după treaba cu borcanele nu a putut să mai scrie nimic. Nu se gândise nici o clipă că imaginea vie - și atât de clară! - a operei sale receptate de critică ar putea să-l inhibe câtuși de puțin. Speră
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cea lipsită de ureche muzicală în dinți și intră în dormitor. În dormitor, nimeni. Nici măcar semne cum că ar fi dormit vreodată cineva în pat. Alt așternut, curat, întins impecabil și vârât sub mar ginile saltelei, perna, una, nu două, neatinsă, umflată și pufoasă. Nici urmă de nevastă. Nici a lui, nici a ăluia de și-o rătăcise la el în patul conjugal. Stranie poveste. Se așeză pe marginea cuverturii trase peste cearșaf și rămase o vreme îngândurat. Ceva nu se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
evenimente neplăcute, dar pe care, cu nițică stăpânire de sine, le va trece cu bine. Și din nou gândul acela care răsărise... Ridică ochii peste ramele ochelarilor și privi cum cei doi tineri rămăseseră suspendați într-o realitate îndepărtată, de neatins. Cum să fie morți? Ar fi posibil așa ceva? Cum să nu... Că doar, în fond, așa murim toți... De-odată, când te ai aștepta mai puțin. Poate să o întrebe pe mămăiță... Să-și dea și ea cu părerea. Dar
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe care se distingeau cu ușurință urme sărate. Părea atât de fericită departe, la înălțime, nederanjată de nimeni și de nimic. Muza atâtor scriitori, pusă în versuri de poeți inspirați de frumusețea și misterul ei, cântată și iubită, dar de neatins. Luna, femeia misterioasă care fascinase mii de ani, capricioasă și schimbătoare, încerca parcă să o facă să renunțe la decizia de a evada din lumea în care nu mai găsea nimic de care să se agațe pentru a rămâne. Ceea ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
palizi pe care se distingeau cu ușurință urme sărate. Părea atât de fericită departe, la înălțime, nederanjată de nimeni și nimic. Muza atâtor scriitori, pusă în versuri de poeți inspirați de frumusețea și misterul ei, cântată și iubită, dar de neatins. Luna, femeia misterioasă care fascinase mii de ani, capricioasă și schimbătoare, încerca parcă să o facă să renunțe la decizia de a evada din lumea în care nu mai găsea nimic de care să se agațe pentru a rămâne. Străinul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
speriat. Nu știa cum să reacționeze. Karina rămase întinsă pe jos incapabilă să se ridice. Lacrimile se opriseră înainte de a inunda ochii, arzându-i. Pleoapele iritau retina urcând și coborând pe ochii uscați. De ce atât de aproape și totuși de neatins? Iar ea își dorea atât de puțin. Să știe cine e și să-i simtă îmbrățișarea. Această apariție era un fel de răspuns la întrebarea lăsată în cutia poștală: „Nu vreau să știi cine sunt, ai înțeles?” Sau: „Încearcă să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de poluat ar fi (pentru că, din păcate, În lumea voastră cu greu mai putem găsi râuri nepoluateă, scufundați-vă mâinile În el, bucurați-vă de senzația apei reci, nu vă gândiți că este poluat, imaginați-vă că este râu original, neatins de mâna omului, pur, plin de iubire, bucurându-se că este În existența aceasta. Transmiteți-i lumină, iubire, respectul vostru, chiar dacă este poluat, pentru că la nivel vibrațional el Își poate aminti structura originală, pentru că o are implementată În codul său
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
stare să dea ochii cu el, să zdrăngăne din chitară În timp ce el Își va citi producția mediocră? Va ști să Întâm pine ironia gregară a celorlalți fără să izbucnească, fără să fugă, să se Întoarcă la singurătatea lui obsedată de neatinsele delicii ale iubirii la care Încă visa? Maică-sa l-a pieptănat Îndelung, taică-său s-a uitat la el chiorâș. Îl exaspera ritualul acesta drăgăstos, prin care Maria Îl răsfăța pe Vasile sugerându-i că ea tot ca pe
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nici o umbră de mirare nu trece prin ființa lui imaginară. Cavanosa simte pentru o clipă că totul nu e decât o închipuire. Dar apoi, mirajul puterii lui din acest coș mar îl orbește și îl face să se simtă de neatins în fața a tot și a toate, și singurul sentiment prezent și real 139 e cel care îi spune că omul ăsta mic și neajutorat și fără cap și fără minte în cap trebuie să moară, trebuie să fie pedepsit. Cavanosa
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
să subliniem aici cât de importante sunt aceste acțiuni pe limba angajaților. Prin ele (și practica ne convinge de acest aspect) se câștigă adesea atitudini și comportamente ce sprijină reputația brandului și atașamentul care până atunci puteau fi considerate de neatins. Un exemplu exotic, dar relevant este cel al British Petrolium Thailanda (BPT). "Instalarea lui John Mumford ca șef al acestei filiale a însemnat gestionarea unei mari diferențe lingvistice și culturale dintre angajații thailandezi și managementul britanic. Prin prânzurile informale cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul Crucii. Și umplîndu-se, fără putința de-a se curăța, de
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
-i sufletul meu”, îi cucerește iar și iar sufletul. "Alexandra este o voce în care am crezut din prima clipă, este o chimie în glasul ei care se poate simți în tot corpul, te poartă departe în tărâmuri de poveste, neatinse de griji și tristeți, te rupe de cotidian și te învață să respiri altfel... Cu pași mărunți, dar hotărâți Alexandra pășește pe scene din ce în ce mai mari și am convingerea că vocea ei va ajunge cu timpul la tot mai mulți oameni
Andreea Marin, impresionată de o nouă melodie: “Acesta-i sufletul meu” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72084_a_73409]
-
de ce îi era interzis dreptul unui spectator, invitat la discuții, să-și spună liber părerea? Nu la asta ne invitase și textul lansat de protagoniștii spectacolului: să reacționăm, să nu fim indiferenți la ceea ce ne supără. Sau există subiecte de neatins, pentru că, ca și în politică, ele sunt agreate de o majoritate, ce nu trebuie contrariată? Oricum însă, spectacolele, prelegerile și experimentele desfășurate la CNDB, invită la largi și interesante discuții, de strictă actualitate.
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
sau benigne, frivole coduri de politețe. Așa se face, fără mirare, că onorabilii nu au o carte. Mă gîndesc, de bună seamă, la onorabilii lui Caragiale. De anticariat sau nu, hărtănită sau cu supracoperți frumoase, de Pléiades, groasă sau subțire, neatinsă sau cu nenumărate dîre în creion, fapt este că nu-mi pot fixa în minte o ediție Caragiale. Onorabilii trăiesc peste tot și nicăieri, în pagini și deopotrivă pe cant, în cusătura coperții și-n baierele lumii. Scriu, așadar, despre
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]