310 matches
-
Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de secol. Din punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci și trei de poeme pentru audiobook-ul editat de Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian Pintea. Fie și numai pentru faptul că volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
din Valea Jiului. Liderii marilor centrale sindicale, care negociază cu guvernul de mai bine de o lună și diverse chestiuni nesindicale, la începutul săptămînii trecute, cînd ar fi trebuit să aibă loc marea grevă de 24 de ore, s-au văzut nebăgați în seamă de sindicatele locale aflate în subordinea lor. Dirijorii de la centru ai sindicalismului autohton s-au trezit trădați de capelmaiștrii locali care stiu mai bine decît ei cît e de rentabilă o grevă în împrejurările de acum. Lunea trecută
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
date de dureri ale nervilor intercostali, așa-numitele nevralgii. Există numeroase alte dureri toracice date de alte afecțiuni, mai simple sau mai complicate, dar, de cele mai multe ori, ele sunt însoțite și de alte simptome și semne importante, care nu rămân nebăgate în seama: febra uneori cu frison, tuse cu expectorație roșiatică, dureri abdominale. Ca frecvență însă, cele mai multe dureri în piept sunt cele nevralgice, deci nepericuloase, urmate de cele cardiace, din angina de piept sau din infarct. Ce este de făcut atunci când
Probleme cardiace. Cum se resimt durerile în piept by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65400_a_66725]
-
le primesc de la prieteni și consider că acelea îmi sînt comentariile de carte. Îmi pare foarte rău, în schimb, pentru cărțile pe care le scot la "Apostrof", bune, dar care n-au parte de comentarii. Sau mă întristează că rămîn nebăgate în seamă cărțile unor oameni tineri, foarte buni, din universitate. Mă doare sufletul, pentru că mă gîndesc că eu sînt lansată, pe cînd ceilalți sînt încă tineri și chiar au nevoie de încurajare. D.P.: Ai scris eseuri, ai abordat multe genuri
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
scriu, pictează și, în general, lucrează servindu-se preponderent de mâna stângă: cei pe care îi numim, deloc peiorativ, stângaci. Inconvenientele unei jumătăți de miliard La începutul celui de-al treilea mileniu, stângacii au ajuns una dintre ultimele minorități aproape nebăgate în seamă. Este destul de surprinzător să constați că industria și designerii ignoră o piață deloc de neglijat - cifra vehiculată este cuprinsă undeva între 10 și 13% din populația mondială, adică nu mai puțin de 500 de milioane de persoane - nepunând
Agenda2005-37-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284189_a_285518]
-
din personalitățile reale ale țării (de la Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, la H.-R. Patapievici și Vladimir Tismă-neanu) au scăpat de sudalmele groase ale acestui per-sonaj în care vorbește resentimentul maladiv și antiinte-lec-tua-lismul visceral. O fi și el vreun poet nebăgat în seamă, un eseist în pană de idei, vreun romancier fără suflu - altfel nu-mi explic obsesia cu care-i urmărește tocmai pe scriitorii care se bucură în România de cel mai mare succes. N-am nici o competență să stabilesc
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
de altă parte, mă gîndesc că este și prea plinul tinereții și prea grabnica dorință de a arăta repede tot ce știe, deși Ioana Calotă, tocmai datorită calităților, a avut șansa să lucreze ca studentă pe scene profesioniste. Nu este nebăgată în seamă disponibilitatea ei. Atenție, însă Chiar dacă nu mă fascinează în mod special acest gen de text, spectacolul m-a interesat în mod deosebit, în cea mai mare parte a lui. Trecerile dintr-un timp în altul al poveștii, scurtcircuitarea
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
școlar/ rostogolindu-se pe asfalt/ cifra obeză:/ doi” (Orașul ca un fosfor tăcut). Taedium vitae, solilocviul, retragerea, marginalitatea: iată materia din care se alcătuiește Bucuria anonimatului. O poetică a nespectaculosului, sau mai bine zis a spectacolului existenței/lor nespectaculoase (și nebăgate în seamă). Reeditarea de față ne atrage atenția că e cazul să recitim literatura din ultimul deceniu al comunismului. Multe dintre convingerile privitoare la ea sunt rezultatul unei conjuncturi care, chiar dacă atunci s-a dovedit pozitivă, astăzi ne împiedică să
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
operează sintetic, neocolind generalitățile inevitabile, sistematizările de bun-simț, țelul d-sale fiind de-a oferi segmente de istorie literară, imagini "rotunjite" ale operelor/autorilor, dl Tudor Cristea are grijă de-a releva de cîte ori are ocazia pliuri ale textelor nebăgate-n seamă de exegeza anterioară, fațete ce reverberează într-un chip aparte în zilele noastre. Apăsînd pe "maneta" prezentului, scoate pe ecran un citat din Ion Ghica, incontestabil util pentru diriguitorii sistemului de învățămînt actual: "în loc de a încuraja inteligențele slabe
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
unul mai degrabă implicit. Cel mult, uneori, autorul încearcă să sugereze cititorului un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă fapte nude, în derularea lor cotidiană, mereu atent însă la nuanțe care pentru mulți rămîn nebăgate în seamă: "Duminică, Haider a aprobat compensațiile pentru cetățenii de naționalitate germană expulzați din Cehoslovacia la sfîrșitul războiului. Să însemne asta că Madeleine (Albright - n.m.) va trebui să dea înapoi picturile șterpelite? Să o fi enervat obrăznicia lui Haider? Acesta
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
tăia o lucarnă în peretele vizuinii. Rezistența măruntă ("ești un erou în felul d-tale" - p. 75), demnitatea șifonată a unei ființe hiperexpuse ("eram pe ciment, dîrdîiam de frig și nu știam ce să fac" - p.145) o să treacă, oricum, nebăgate de seamă. Din cînd în cînd, vara, în furtună, aerul se umple de pămînt. Care cade cum s-a ridicat: "tot ce facem, tot ce trăim, lăsăm să se topească în aer și aerul pe locul acela se reface fără
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
nu încetează să-l ia prin surprindere, trece pe neașteptate de la o temă la alta, se joacă necontenit și rafinat cu spectatorul său, stîrnește curiozități intelectuale și potolește științific taine pe care le scoate la iveală din texte uitate sau nebăgate în seamă, din credințe populare pe care noi, cititori moderni și profani, am fi tentați să le socotim simple, învechite superstiții. Ordine și Haos e un spectacol bine montat, iar autorul are - lucru rar într-o meserie atît de serioasă
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
câte o scoică, o piatră ciudat șlefuită, o pană de pescăruș, un ciob de amforă, o vertebră de delfin... Le ștergeau cu grijă de apă și nisip, le priveau o clipă uimiți că astfel de obiecte minunate zac pe țărm, nebăgate în seamă, speriați că ar fi putut din neatenție să le frângă sau să le acopere cu nisip pe vecie. Ajunși în cameră, s-au prăbușit amândoi într-un somn fără memorie, vecin cu leșinul, fără să-și mai scoată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
parcă intrase un altul în casă. Bătrâna își făcu cruce, șoptind ceva de neînțeles, iar Elena se așeză pe pat și izbucni în plâns. Fugi, Lucico, și cheamă-l pe cumnatu-tu, au prins un terorist, voi nu vedeți!? Ieși Lucica, nebăgată de nimeni până atunci în seamă, fără să murmure, mai-mai să-l dărâme pe Gheorghe, care tocmai intra cu un braț de lemne. Ce-i, cumnată? Vorbește șeful? Nu, au prins un terorist, hai repede! O reporteră emoționată transmitea dintr-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
istovit de aventura bruscă și neanunțată la care fusese supus. - Hei, nu e nimeni aici? Chiar nimeni? Strigătul, ușor gâtuit, i se pierdu repede printre copaci. Oftă, zgribulit în mantia lui de un roșu perfect. Cine știe câtă vreme va rămâne aici, nebăgat în seamă. - Bună dimineața! Cine te-a adus aici? Vântul cred. Tresări și privi în stânga, de unde venea vocea. De pe o buturugă îl privea curioasă o ...pară. Verde, aproape că ar fi confundat-o cu iarba din jur,dacă nu i-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
incredibil de vulpi multiplicate la nesfârșit. Supus unui tir meditativ, șirul se scurtează, pentru a dispărea, posibilă proiecție a mentalului celor doi, inflorescență metaforică a dorinței. Nu are loc nicio revelație din cele pe care le-am aștepta, dar, aproape nebăgată în seamă, una de alt gen, difuză, se petrece totuși. Ea ni-l decriptează pe Opreanu ca pe un metafizician necanonic, luptător pe cont propriu cu demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Ioan, dar nimeni nu se va îndoi în legătură cu ce se întîmplă. Ascultă! Cînd vei pleca din această încăpere, vei rata orice șansă de a contacta vreo oficialitate sau vreun comitet. Mîine, cînd te vei adresa adunării, vei fi aplaudat, dar nebăgat în seamă. Vei afla că majoritatea regiunilor se află într-o stare similară sau mai proastă decît a ta, dar asta nu-i va face pe lideri să coopereze; mai mult, consiliul rezistă cu mare dificultate. Monboddo nu-ți poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Parlament, compus numai din recomandați și din creaturi, ar fi tot atât de [de] prisos ca și Parlamentul de sub Napoleon III, unde glasurile izolate ale opoziției se pierdeau ca în pustiu și unde bărbați de stat ca bătrânul Thiers chiar puteau rămânea nebăgați în seamă. Și ce va face oare d. Brătianu cu puterea absolută ce-o solicită? Va perpetua mecanismul administrativ și fiscal de pîn' acum? Va spori ad libitum datoria publică, deja insuportabilă? Va spori dările și taxele, de-a căror
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care n-avea nici un rol oficial la acea solemnitate. În tot cazul, guvernul, îndată ce și-a dat seamă de caracterul ce-ar fi putut să li se atribuie, a oprit publicarea lor în "Monitorul oficial". Ele ar fi trecut negreșit nebăgate în seamă dacă ziare ostile țării nu le-ar fi esploatat. Dacă fiecare cetățean adevărat iubitor de țară trebuie să regrete orice cuvinte nesocotite cari pot turbura bunele relațiuni internaționale, mai ales cu puterile vecine, fie aceste cuvinte zise chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie foișorul ăla atunci. În sfârșit îl privea cineva și pe el, exista și el pentru cineva! Să nu fi fost copilul, nu l-ar fi observat nimeni, niciodată. Îi era groaznic de milă de lucrurile care treceau prin lume nebăgate-n seamă de nimeni. Sau scama asta de pe covor. Dac-o priveai de aproape, era mai curând complicată: o ață albastră, răsucită într-un anume fel, făcând buclițe și scămoșîndu-se, ramificîndu-se, pierzîndu-se în plușul gros al covorului. Erau atâtea lucruri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spre-nserat într-o melancolică înlănțuire de iazuri și hotărî să se-ntoarcă acasă, unde ajunse la răsăritul stelelor, încasîndu-și bătaia așteptată și ducîndu-se apoi, nemâncat și plângând, la culcare. Urmaseră ani monotoni în satul natal, primăveri, veri și toamne aproape nebăgate-n seamă în așteptarea iernii, parcă mereu aceeași, în care însă copilul (și-apoi flăcăul) nu mai avu niciodată ambiția să ajungă până la îndepărtata corabie. Deși uitase marea călătorie, moartea și renașterea sa, experiența infernunlor îi rămase în minte ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dar probabil că piciorul îl doare tare. Poate e mai bine să mă duc eu. Balamber îi aruncă o privire înghețată. — Fă cum ți-am spus! întări sec. — Și călugărul? Ce facem cu el? Insistă să urce cu noi. Inisius, nebăgat în seamă de războinicii care se puseseră deja în mișcare, încerca mai departe, fără prea mult succes, să încalece pe catârul său. încruntându-se și mai tare. Balamber îl cercetă scurt, apoi scoase un suspin de nerăbdare: — Gândacul ăsta! Ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cenușiu, Pylarino luă între două degete câteva fire, aduse particulele aproape de ochi, le examină atent și rămase mulțumit. Se îndreptă de spate și ieși din odăiță să caute rachiul de care avea nevoie. În timpul cinei, din colțul lui unde sta nebăgat în seamă printre dregători de rangul trei, observă surprins că domnul, cu un zâmbet amabil pe față nu mânca aproape nimic, teancul de talgere din fața sa fiind mai înalt decât al celorlalți, pentru că măria sa nu termina nici un fel de mâncare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]