214 matches
-
din urmă, să se alăture mai multor țări din lumea a treia în Mișcarea de Nealiniere. Pe de altă parte, Albania s-a apropiat de Republica Populară Chineză, apoi, în cele din urmă a adoptat o poziție izolaționistă. Singurele țări necomuniste din zonă erau Grecia și Turcia, care erau (și sunt și în ziua de azi) membre ale NATO. La sfârșitul secolului trecut, regiunea a fost afectată de conflictul armat din republicile fostei Iugoslavii, care au avut ca rezultat intervenția forțelor
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
opereze în Albania din cauza impactului vieții politice, având ca efect o scădere a influxului de zboruri și pasageri. În 1977, guvernul comunist al Albaniei a semnat un acord cu Grecia pentru a deschide prima linie aeriană a țării cu Europa necomunistă. Ca urmare, Olympic Airways a fost prima companie necomunistă care a efectuat zboruri comerciale către Albania după al Doilea Război Mondial. Până în 1991, Albania avea legături aeriene cu mai multe mari orașe europene, între care Paris, Roma, Zürich, Viena și
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
efect o scădere a influxului de zboruri și pasageri. În 1977, guvernul comunist al Albaniei a semnat un acord cu Grecia pentru a deschide prima linie aeriană a țării cu Europa necomunistă. Ca urmare, Olympic Airways a fost prima companie necomunistă care a efectuat zboruri comerciale către Albania după al Doilea Război Mondial. Până în 1991, Albania avea legături aeriene cu mai multe mari orașe europene, între care Paris, Roma, Zürich, Viena și Budapesta, dar nu avea serviciu aerian intern regulat. Un
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
lui Dragoljub Mićunović în funcția de președinte al Partidului Democrat. După o serie de proteste masive în urmă fraudelor electorale comise de guvernul central al lui Slobodan Milošević în iarna lui 1996-1997, Đinđić a devenit primar al Belgradului, primul primar necomunist al orașului după al Doilea Război Mondial. Unită doar împotriva dușmanului lor politic, coaliția „Zajedno” ("Împreună") cu Mișcarea pentru Înnoirea Șerbiei a lui Vuk Drašković și cu Alianța Civică a Șerbiei a lui Vesna Pešić, s-a prăbușit la doar
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
bucăți de pamant palestinian ca etapă în calea eliberarii întregii Palestine. Aceasta a permis abordarea unor canale diplomatice de negociere cu factori politici din lume și chiar din Israel, ca de pildă unii reprezentanți evrei ai opoziției de stânga radicale necomuniste din această țară. În anul 1977 președintele Egiptului, Sadat, a propus un plan de stabilire a unei autonomii palestiniene in Cisiordania și Fâșia Gaza cu ocazia acordului de pace dintre Egipt și Israel. La vremea respectivă OEP a respins propunerea
Organizația pentru Eliberarea Palestinei () [Corola-website/Science/321478_a_322807]
-
După eliberarea Franței, Jouhaux a redevenit secretar al CGT, dar a trebuit să-și împartă puterea cu comunistul Benoît Frachon. În fața presiunilor comuniștilor asupra CGT, a fost obligat să demisioneze în 1947, înființând CGT-FO împreună cu Robert Bothereau și cu militanții necomuniști ai vechii confederații. El a devenit vicepreședinte al Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere și delegat la ONU. Constituția celei de a Patra Republici din 27 octombrie 1946 a dat Consiliului Economic un statut constituțional pe care îl ceruse din 1918
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
În cele din urmă pentru a continua în România activitatea politică în cadrul mișcării „Hashomer Hatzair” care redevenise legală, Francisc Por a refuzat permisul de plecare în Palestina. Hotărârea aceasta avea să o regrete. Regimul comunist a interzis toate organizațiile politice necomuniste, inclusiv toate grupările sioniste și a aruncat conducători și mulți militanți ale acestora în închisori și tabere de muncă silnică. Astfel și Por, care în anul 1947 devenise secretarul general al lui Hashomer Hatzair, a fost arestat în 1948 și
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
al Frontului de Est. Uniunea Sovietică s-a bucurat de o mare popularitate în rândul populației și în alegerile din 1946 Partidul Comunist din Cehoslovacia a obținut 38% din voturi la nivel național. La 22 februarie 1948 aproape toți miniștrii necomuniști ai guvernului au demisionat în semn de protest față de practicile lui Gottwald și a celorlalți comuniști. Svoboda a fost unul dintre puținii care au rămas în funcție. Congresul Uniunii Sindicatelor dominat de comuniști a votat în unanimitate pentru înlocuirea celor
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
arme statului Israel în Războiul Arabo-Israelian din 1948. Livrările de armament din Cehoslovacia s-au dovedit importante pentru fondarea statului Israel. Primul contract a fost semnat pe 14 ianuarie 1948 de către , ministrul cehoslovac de externe. În februarie 1948, majoritatea membrilor necomuniști ai guvernului au demisionat, sperând să forțeze organizarea de noi alegeri, dar în locul alegerilor a fost format un guvern comunist condus de Gottwald în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Lovitura de stat din Cehoslovacia (Februarie Victorios în Blocul
Jan Masaryk () [Corola-website/Science/336101_a_337430]
-
1948, când o majoritate a guvernului i-a ordonat ministrului de interne comunist, Václav Nosek, să înceteze politica de încorporare a comuniștilor în forțele de poliție. Nosek a ignorat această directivă, cu sprijinul lui Gottwald. Ca răspuns, cei 12 miniștri necomuniști au demisionat. Ei au crezut că, fără sprijinul lor, Gottwald ar fi incapabil să guverneze și va fi forțat să-și dea demisia. Președintele Beneš a sprijinit inițial poziția lor și a refuzat să le accepte demisiile. Gottwald nu numai
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
inițial poziția lor și a refuzat să le accepte demisiile. Gottwald nu numai că a refuzat să demisioneze, dar a cerut numirea unui guvern dominat de comuniști, amenințând cu declanșarea unei greve generale. Colegii săi comuniști au ocupat birourile miniștrilor necomuniști. La 25 februarie, Beneš, temându-se de intervenția sovietică, a cedat. El a acceptat demisiile miniștrilor necomuniști și a numit un nou guvern, în conformitate cu specificațiile lui Gottwald. Cu toate că acesta era în aparență o coaliție, el a fost dominat de comuniști
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
demisioneze, dar a cerut numirea unui guvern dominat de comuniști, amenințând cu declanșarea unei greve generale. Colegii săi comuniști au ocupat birourile miniștrilor necomuniști. La 25 februarie, Beneš, temându-se de intervenția sovietică, a cedat. El a acceptat demisiile miniștrilor necomuniști și a numit un nou guvern, în conformitate cu specificațiile lui Gottwald. Cu toate că acesta era în aparență o coaliție, el a fost dominat de comuniști și de social-democrații promoscoviți. Celelalte partide au continuat să fie reprezentate doar nominal, dar, cu excepția ministrului de
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
de guvernare a țării. El a naționalizat industria țării și a colectivizat agricultura. A existat o rezistență considerabilă în cadrul guvernului cu privire la influența sovietică asupra politicii Cehoslovaciei. Ca răspuns, Gottwald a inițiat o serie de epurări, eliminându-i mai întâi pe necomuniști și apoi și pe unii lideri comuniști. Conducători comuniști importanți au devenit victime ale acestor epurări și au fost judecați în Procesele de la Praga, printre ei aflându-se Rudolf Slánský, secretarul general al partidului, Vlado Clementis (ministrul de externe) și
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
1989, întregul Prezidiu al Partidului Comunist, inclusiv Husák, a demisionat. Partidul a abandonat oficial puterea patru zile mai târziu. Husák a rămas în funcția de președinte al Cehoslovaciei până la 10 decembrie 1989, când a fost nevoit să numească primul guvern necomunist de după mai bine de 40 de ani. El a demisionat la doar câteva ore după ce a prezidat încheierea oficială a regimului, pe care-l crease. Într-o încercare disperată de a-și reabilita imaginea înainte de primele alegeri libere din ultimii
Gustáv Husák () [Corola-website/Science/336007_a_337336]