387 matches
-
pe de alta sunt nevoiți să recunoască în desfășurarea vieții istorice fecunditatea imensă pe care au dat-o culturii fie ortodoxia, fie catolicismul. Singurul lucru adevărat din citatul pe care l-am făcut e că există artiști creștini și artiști necreștini. Această îndoită posibilitate e dată în natura libertății ontologice despre care am vorbit. În ce privește artiștii, savanții și filosofii creștini, vom distinge două categorii, după destinația specială a operei lor. Astfel, din întâia categorie fac parte cei ale căror opere sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii divine coboară în veac cu puteri însutite, și vorbește ca și cum Dumnezeu ar vorbi și lucrează ca și cum Dumnezeu ar lucra. Afară de categoria artiștilor, filosofilor și savanților creștini, există, cum am spus, categoria celor necreștini. Pe când cei dintâi, prin actul de liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii. Cultura pe care o zămislesc are astfel un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Când Occidentul era religios, el era acela care coloniza țările islamice și nu numai. Acum, Orientul rămas religios colonizează Occidentul. Dorind să se unifice, Europa nu se mai recunoaște creștină (prin constituție), ceea ce țările islamice n-ar face niciodată. Occidentul necreștin se iluzionează că poate cuceri Orientul cu forța armelor celor mai sofisticate, cum fac azi americanii și aliații lor în Afganistan sau în Irak. Estimp, europenii atei nu văd că, în realitate, islamul cucerește pașnic Occidentul, slujindu-se de armele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cruciadelor chiar confruntări armate, prin care fiecare să-și aroge drepturi speciale în fața celorlalți. Sintagma ,,războiului sfînt” , adică un război dus pe ,,idealuri” religioase , a fost inventată atunci și a reprezentat războiul dus de o Europă creștină împotriva unor popoare necreștine. în realitate a fost aceeași dorință primitivă dintodeauna de jaf și cotropire asupra altora. Și mai ales a fost trufia unora de a se crede mai buni ca alții, la fel cum întîlnim și astăzi la Biserica Ortodoxă cînd preoții
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
au fost precreștini, adică un popor cu mentalitate creștină, Înainte chiar de recunoașterea istorică a creștinismului, care a găsit totuși În această zonă un tărâm prielnic dezvoltării. O altă direcție susține contrariul, afirmând că mitologia română nu poate fi decât necreștină și că, În consecință, reflectă substratul. O a treia direcție, susținută și În această lucrare, atestă că mitologia și practicile rituale sunt o sinteză integratoare a celor două straturi dac și roman, cu zestre și influențe mitice, urmând ca mai
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
politic către unul democratic și-a arătat virtuțile, dar și dezavantajele. În acest context, R. Preda menționează numeroase dezavantaje ale tranziției societății românești: modul nefiresc de a face uz de libertate s-a resimțit la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările minoritarilor corelate cu dificitele economice au creat noi conflicte; ignoranța și superficialitatea au împovărat relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
b) Către Biserică O astfel de atitudine nu e doar moralizatoare, așa cum au observat cei mai mulți cercetători, ci și foarte angajată: e o atitudine profetică, așa cum bine a înțeles Leonardi. într-adevăr, e tipică pentru profet acuzația de idolatrie adresată lumii necreștine, îndepărtate de Dumnezeu; tocmai în starea aceasta se găsește Biserica. în patru cărți, dintre care prima e dedicată laicilor, cea de-a două oamenilor Bisericii, iar a treia și a patra Bisericii în ansamblul ei, Salvian denunță idolatria creștinilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sînge și care îi reprezintă pe cei ce nu sînt nici israeliți și nici creștini: după doisprezece ani, prima se îmbolnăvește și moare, iar cea de-a doua se vindecă, ceea ce înseamnă că moartea sinagogii coincide cronologic cu mîntuirea celorlalți necreștini. însă și prima va învia, o dată ce acești necreștini vor intra sub aripa izbăvirii (Comentariu la Luca 8: PG 72, 637B-640A). O interpretare analoagă a destinului iudeilor și a convertirii lor finale - o temă preferată a lui Chiril, care se sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu sînt nici israeliți și nici creștini: după doisprezece ani, prima se îmbolnăvește și moare, iar cea de-a doua se vindecă, ceea ce înseamnă că moartea sinagogii coincide cronologic cu mîntuirea celorlalți necreștini. însă și prima va învia, o dată ce acești necreștini vor intra sub aripa izbăvirii (Comentariu la Luca 8: PG 72, 637B-640A). O interpretare analoagă a destinului iudeilor și a convertirii lor finale - o temă preferată a lui Chiril, care se sprijină pe Romani 11, 25-26 - găsim în Comentariul la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
uneori, brutalitatea lui Chiril l-au ajutat să triumfe la Efes, însă nu va putea fi uitat faptul că el și gărzile sale de corp (parabalani) au fost protagoniștii unor acte de violență și ai unor manifestări de autoritarism față de necreștini și de „eretici”. De altfel, el continua astfel o tradiție a gestiunii puterii instaurată de unchiul său, patriarhul Teofil, care o practicase cu multă abilitate. Nu trebuie uitată responsabilitatea lui Chiril în cazul odiosului linșaj al Hypathiei. însă ceea ce el
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și religios biserica ortodoxă a intervenit totdeauna pentru păstrarea onomasticii românești. Iar pentru aceasta a dispus de un mijloc foarte important: nașul trebuie să fie tot ortodox și să aibă un nume românesc. Erau și sînt înlăturate nu numai nume necreștine, ci și nume neortodoxe: în Bucovina secolului al XIX-lea unui român nu-i era permis să poarte un nume, chiar biblic, în varianta catolică. De-a lungul timpului însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
polemici și lupte pentru alegerea celei mai bune căi de răspândire a luminii, e un fapt care ține la rându-i de o eliberare a gândirii sub cuvântul sacru, dogmatic al începutului. Decretul Ecumenismului și Declarația Relațiilor Bisericii cu Religiile necreștine de la cel de al doilea Conciliu al Vaticanului (1962-65) constituie semnalul noii și de fapt străvechii ordini mondiale a cugetului sau revenirea la tradiția primordială 284. Ne vom opri asupra elementelor de tradiție și ritual protoistoric transmis prin intermediul creștinismului, religie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și religios biserica ortodoxă a intervenit totdeauna pentru păstrarea onomasticii românești. Iar pentru aceasta a dispus de un mijloc foarte important: nașul trebuie să fie tot ortodox și să aibă un nume românesc. Erau și sînt Înlăturate nu numai nume necreștine, ci și nume neortodoxe: În Bucovina secolului al XIX-lea unui român nu-i era permis să poarte un nume, chiar biblic, În varianta catolică. De-a lungul timpului Însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să folosească pergamentul ca suport pentru scris. După despuierea ordonată de Marc Antoniu, b. a avut soarta Serapeionului, fiind incendiată de creștini. Pergamul a fost creștinat foarte devreme, sub directa participare a Sfântului Apostol Pavel, și manifestările îndreptate împotriva literaturii necreștine n-au fost lipsite de violență. La Roma, gustul pentru lectură și pentru b. s-a înfiripat mult mai târziu. Dar după ocuparea Greciei și a Macedoniei (146 î.Hr.) și după asimilarea culturii grecești, s-au strâns la Roma multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
muncă mai bun. Cei mai mulți îl consumă în dezbateri diverse, în făurirea de planuri, în jocuri de noroc sau, pur și simplu, pentru a dormi mai mult. Forma de pierdere a timpului este expresia simbolică a unei gîndiri socialiste totalitare și necreștine. Cum știm de la Max Weber, pentru protestanți și deci pentru oamenii cu un spirit capitalist "risipa de timp este cel dintîi, și în principiu, cel mai mortal dintre păcate... Pierderea de vreme prin petreceri, trăncăneli, lux, chiar și somnul prelungit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
muncii productive și utile, a fost înlăturat de spiritul comunismului încă dominant în sistemul penitenciar românesc, în care devalorizarea temporală este însoțită de o devalizare economică a societății. Pe cît este de necapitalist gestionat timpul în penitenciare, pe atît de necreștin se dovedește el. Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu" spun exegeții creștini citați de Max Weber. Într-o instituție al cărei rol fundamental a fost cel al penitenței de aici
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
19,6% se trag din evreii de rit sefard. În spiritul acestei provocări, un alt anonim de Internet cere catolicismului să-și reconsidere valorile. Ele n-ar mai fi chipurile compatibile cu realitățile secolul XXI. Fals! Valorile religioase, creștine sau necreștine, nu sunt actuale sau inactuale. Ele sunt eterne pentru că definesc însăși condiția umană. Sunt consubstanțiale ființei umane și vor exista atât timp cât vor exista oameni. Un pic de lectură din istoria religiilor n-ar strica... S-ar înțelege atunci că Biserică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sânge și care îi reprezintă pe cei ce nu sunt nici israeliți și nici creștini: după doisprezece ani, prima se îmbolnăvește și moare, iar cea de-a doua se vindecă, ceea ce înseamnă că moartea sinagogii coincide cronologic cu mântuirea celorlalți necreștini. Însă și prima va învia, o dată ce acești necreștini vor intra sub aripa izbăvirii (Comentariu la Luca 8: PG 72, 637B-640A). O interpretare analoagă a destinului iudeilor și a convertirii lor finale - o temă preferată a lui Chiril care se sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu sunt nici israeliți și nici creștini: după doisprezece ani, prima se îmbolnăvește și moare, iar cea de-a doua se vindecă, ceea ce înseamnă că moartea sinagogii coincide cronologic cu mântuirea celorlalți necreștini. Însă și prima va învia, o dată ce acești necreștini vor intra sub aripa izbăvirii (Comentariu la Luca 8: PG 72, 637B-640A). O interpretare analoagă a destinului iudeilor și a convertirii lor finale - o temă preferată a lui Chiril care se sprijină firește pe Romani 11, 25-26 - găsim în Comentariul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
uneori brutalitatea lui Chiril l-au ajutat să triumfe la Efes, însă nu va putea fi uitat faptul că el și gărzile sale de corp (paralabani) au fost protagoniștii unor acte de violență și ai unor manifestări de autoritarism față de necreștini și față de „eretici”. De altfel, el continua astfel o tradiție a gestiunii puterii instaurate deja de unchiul său, patriarhul Teofil, care o practicase cu multă abilitate. Responsabilitatea lui Chiril în cazul odiosului linșaj al Hypathiei nu trebuie uitată. Însă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cumpărat. Ori și cîtă putere de întrebuințare, că faptele închipuite se învălurează agidoma, bagă în minți obiceiul cu funia vitei vîndute, hîtria creștinilor - cine mai știe de nu apucată și ea, ca și altele, tot sub fruntea cea doldura a necreștinilor -poate să îmbrobodească pe cumpărător dîndu-i funie, însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
creștini, datorită posibilităților alegorice ale acestei scene. În Hexameronul Sfântului Vasile imaginea deja există. Chiar dacă originea acestui scenariu nu poate fi determinată cu precizie, consideră autoarea, cel mai probabil este ca, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat legenda 32. Oricum, cert este că această versiune ocupă prim-planul datorită influenței Fiziologului și, apoi, celei a Etimologiilor (XXII, II, 12-13) lui Isidor din Sevilla. Deși confundă inorogul cu rinocerul, acesta din urmă pune în circulație
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vedere o distincție importantă, mai ales în ceea ce privește implicațiile epistemologice ale luminii. Atât Origen, cât și Sfântul Grigorie vorbesc despre cunoaștere ca fiind lumină<footnote După cum a notat A. Festugière, această asociere a luminii și cunoașterii caracterizează întreaga tradiție, creștină și necreștină; a se vedea La Révélation d'Hermès Trismégiste, vol. 4, Le Dieu inconnu et la gnose, (Paris: Gabalda, 1954), p. 241. footnote>. Dar pentru Sfântul Grigorie, lumina cunoașterii dă naștere întunericului necunoașterii în, și numai în, textele despre întunericul divin
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Cluj-Napoca), fiind acreditate de președinție. Cei care de cincisprezece ani au petiționat înființarea unei astfel de Comisii sunt cei mai în măsură să o și concretizeze. Ioan Paul al II-lea și-a cerut iertare în mod public de la toți necreștinii pentru acțiunile reprobabile comise de creștini de-a lungul secolelor. Ioan Paul al II-lea a fost însă pontiful de grație (aproape providențial) al secolului XX. Traian Băsescu este doar președintele României: nimeni nu are dreptul să-i pretindă să
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]