334 matches
-
act spiritual de la tradiția Scripturii creștine. Este cu totul lipsit de sens pentru trăitorul acestui fel de cultură să gândești dincolo de ceea ce îngăduie textul biblic, și mai ales să o faci împotriva acestuia. Este aici un conformism, sau o înțepenire necritică în litera unui text? Ne este greu să evaluăm corect situația, noi cei ce revendicăm gândirea liberă, neconstrânsă de nimic, ca element ce definește hotărâtor ideea de om inteligent. Ar trebui să avem în vedere mai cu seamă modul în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inspirat. Din această cauză chiar și interpreții moderni, au avut un handicap interpretativ atunci când au vrut să înțeleagă atitudinea bizantină față de filosofie. Ceea ce îi apărea în fața unui interpret apusean când citea textele bizantine care pomeneau sau implicau filosofia era folosirea necritică și indistinctă a acestui concept, fiind mereu prezentă îndoiala dacă în acest spațiu cultural s-a mai înțeles în mod adecvat sensul pe care clasicismul grec l-a dat filosofiei. Mai este însă nevoie de o precizare: nu trebuie să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai rafinați gânditori nu au văzut ca pe o scădere sau o lipsă de valoare și profunzime repetarea până la obsesie a stilului și formulărilor împrumutate de la Platon ori Aristotel. Gânditori remarcabili ai Renașterii bizantine pot apare ca niște îndoielnici și necritici imitatori ce nu au reușit altceva decât să însăileze niște texte ce excelează prin eclectismul lor. Teme luate din diferite părți și de la autori diverși ce sunt puse în pagină fără vreun criteriu aparent, iată o priveliște scandaloasă pentru ochii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modelul În raport cu originalul?”. Aceasta presupune, În mod evident, neglijarea intenționată a anumitor amănunte sau laturi tocmai În scopul reliefării mai puternice a caracteristicilor care interesează În mod deosebit. Unele neajunsuri pot fi amplificate și În cazul unei folosiri unilaterale sau necritice a modelării, lipsind-o de sprijinul altor metode. Din păcate, mulți profesori fac Încă prea puțin pentru a-i Învăța În mod sistematic și explicit pe elevi să mânuiască și să interpreteze, să valorifice și să construiască ei Înșiși modele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai ales "al retoricii ziarelor care le țin loc de îndreptar politic, sentimental, moral și cultural (...)". O analiză a celebrei scene din "O noapte furtunoasă" ne demonstrează cum textul deșănțat, de un ridicol monstruos, semnat de Rică Venturiano, este expresia necritică a unui manipulator de opinie, carierist dar și victimă el însuși a liberalismului de sorginte pașoptistă: "Rică Venturiano este un alter-ego moftangiu al lui Nenea Iancu, dublul său, de care Caragiale se salvează exorcizându-l prin râs și dublă parodie, travestindu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu pentru o asemenea ediție științifică de anvergură, reluînd materia celor cincisprezece volume apărute. Așa a fost, atunci, în 1960, cînd s-au pornit edițiile necritice ale lui Arghezi (Scrieri), Eftimiu, Agârbiceanu, Călinescu, Musatescu, Peltz, Perpessicius. A fost, notez acum retrospectiv, o gravă eroare editorială, aceste ediții trebuind să aibă obligatoriu regimul edițiilor critice, chiar dacă scrierile, prea multe, si denivelate ale lui Agârbiceanu, Eftimiu, Musatescu, Peltz
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
editorială, aceste ediții trebuind să aibă obligatoriu regimul edițiilor critice, chiar dacă scrierile, prea multe, si denivelate ale lui Agârbiceanu, Eftimiu, Musatescu, Peltz ar fi meritat, valoric vorbind, o ediție critică integrală. Așa se face că am rămas cu ediția Arghezi necritica (așa a gîndit-o, deci a voit-o, atunci, autorul), în cazul, grav, al unuia dintre marii noștri poeți fundamentali, probabil cel mai mare poet al românilor din acest secol, care stă să se încheie. În acest caz ediția trebuia absolut
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
a reușit în exces. Și mai spunea: ŤVreau să vă învăț dezvățulť. Dar uitase să spună: dezvățul de el". E una dintre cele mai judicioase analize ale Școlii de la Păltiniș, după cum vedem departe de adulația pe care o opinie publică necritică și grăbită i-o atribuie d-lui Liiceanu și, bizar, departe și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de sine asumat. Pe ce drum apucă, într-un atare context, autorul
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
discuții chestiuni care nu au nicio legătură cu discuția principală. Unul dintre puținele reproșuri care i se pot aduce este legat de contradicția dintre exigența cu care comentează creațiile literare ale lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu și larghețea aproape necritică arătată în cazul unor poeți cvasinecunoscuți. Într-o parte Gheorghe Grigurcu pozează în critic fioros, în cealaltă, în bonom exeget descriptiv. Firește, au dreptate cei care îi reproșează această inconsecvență, dar este la fel de adevărat că pentru un duel este nevoie
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
este un ins ce suferă de infirmitatea răspândită, mai ales, în mediile burgheze, ce constă în neputința de a încerca sentimentul superior al fidelității sau sentimentul dramatic al infidelității". Marin Preda îi reproșează lui G. Călinescu că are o? "poziție necritică față de eroul său", suferind de superficialitate în dragoste. Apreciază că, deși schematic în prezentarea "mediului muncitoresc", "scriitorul este în acest roman într-un incontestabil progres ideologic în ceea ce privește problematica raporturilor intelectualității cu societatea, totuși insuficient de detașat și clar față de tribulațiile
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
ar trebui să meargă în patru labe și să se exprime prin urlete). Să admitem că poetul a vrut să spună altceva și anume că prietenii săi au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să preia necritic ideile altora. Dar există oare doar aceste două posibilități? Nu era preferabilă, oare, a treia posibilitate, și anume ca prietenii lui Mircea Cărtărescu să gândească bine? Cazul Eminescu, polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, antologie realizată de Cezar Paul-Bădescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
cu Sadoveanu ce s-a întîmplat și cu alți scriitori decretați clasici în viață în timpul comunismului: a fost dat uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția în douăzeci și două de volume începută prin anii '50, incompletă și necritică, s-a umplut de praf în rafturile bibliotecilor. Destule dintre operele sale mai vechi n-au fost niciodată retipărite. Puținele articole și studii care i s-au consacrat s-au mărginit să repete clișeele școlare de toți știute. A trebuit
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
celor artistice. Altfel canonul modernist și "canonul" postmodernist ar mai fi ele în aceeași accepție doi "poli tari" (60)? Ion Simuț nu rămâne ca H. Bloom la canonul occidental și estetic, altfel spus la canonul critic (între)ținut și nu necritic lărgit. Criticul transilvan se lasă atras de pretextul esteticului slăbit de (contra)culturalitatea de tip și timp nou, globalist. Orice epocă amenință și salvează arta. Cu o parafrază nietzscheană: ce nu ucide arta o întărește. Criteriul estetic, chiar abandonat de
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
spuseseră la Conferința Tinerilor Scriitori, când s-au plâns de cenzură și, încă mai grav, au pledat pentru spunerea „adevărului integral” în literatură. Un act de disidență. Cărțile lui Cosașu de după acest episod nu mai puteau fi altfel decât prudente, necritice, „de un conformism când mai vesel, când mai trist“, cum el însuși le va vedea în Logica. Dar Logica este „cartea cărților“ , este „Viața ca o pradă a lui Radu Cosașu“. Ce a trăit, ce a scris, ce a crezut
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
cu convingere, bazîndu-se pe ceea ce-i spusese despre ele Mircea Dinescu". Ce-ar mai fi de zis? Ne amintim și noi episodul. Al doilea caz smuls listei privilegiaților este cel al lui D. R. Popescu, în raport cu care persistă o tăcere... necritică, întreruptă doar de acordarea cîte unei funcții sau a cîte unui respectabil premiu fostului președinte (cu cîntec) al breslei noastre, în ultima parte a "epocii de aur". Alex. {tefănescu are curajul de-a sparge această tăcere, afirmînd răspicat... adevărul: "D.
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
și scrierii sale este frământarea conștiinței individuale și etnice. Teza consensuală este aceea că în Ardeal conviețuirea a șase popoare a fost mereu bună. Autocritica săsească ajunge să fie întinsă până la limita iritării spiritului etnic, derapat, într-un mod flagrant necritic, în hitlerism și nazism. Complexele germanului inferior, impur, degenerat, coboară și la ideea absurdă de incest etnic sau - prin expresie antisemită - transformare în "jidani". Organizatorul edificiului livresc întreabă o dată direct: Ť" Și n-ai avut pic de conștiință?" Roland: "Nu
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
unul dintre vârfurile de lance ale criticii "de poezie" românești. Găsim aici autori foarte mari, dar și debutanți sau scriitori tineri. Sînt câteva elemente care irită, care subminează lectura. în primul rînd, sînt prea mulți poeți ardeleni... - un reproș cam "necritic", dar cu adevărat deranjant. De altfel, se observă în fiecare rînd un spirit de "zonă", tipic ardelenesc. Apoi, o reală bătaie de cap o dă discursul criticii de poezie, în nici un fel evoluat de cîteva decenii bune. Se observă o
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
orizontala logicii cît și pe verticala sensibilității. Totul prin concursul unor factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei ,pioșenii absolute", al unei ,provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
fi prima semnalare a unei concatenări „bizare”, pentru că suntem actanții unei culturi care a cunoscut mai mereu asocieri bruscate. Discuția vizând raportul dintre postmodernism și postmodernitate se dovedește relevantă în context. Unii pun aceste coabitări pe seama aplecării noastre spre imitație necritică (să ne amintim cum, la un moment dat, Benjamin Fundoianu propunea asimilarea deplină a României, politic și cultural, de către Franța, dacă tot ne dovedim atât de galofili), alții susțin că a trebuit, obiectiv, să ne sincronizăm prin juxtapuneri, ceea ce ne
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
e implicată în redactare. Sensibilitatea acesteia e reală, dar impalpabilă. Iată încă o dovadă a invaziei la care mă refeream mai sus.) Câte din sursele pe care, cu franchețe, Elena Vlădăreanu le indică într-o notă finală sunt oare preluate necritic? Ce au în comun Jamie Oliver, cataloagele Ikea, presa cotidiană, revistele glossy, documentarele postului TV Antena 3, vorbele de duh ale celebrităților mai mici sau mai mari și inscripțiile stradale din Capitală? Ce au în comun, vreau să zic, din
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
de reformele stilistice ale acestora (Viorel Padina fiindu-i, într-un fel, precursor), Cristian Popescu a fost în permanență contrapus, cu sau fără voia lui, poeților din Cenaclul de Luni. Extrem de talentat el însuși, autorul Cuvântului înainte a fost exploatat necritic mai ales după revoluție ca un portdrapel al antioptzecismului latent. Memorabilă rămâne intervenția lui Marin Sorescu care le „dădea cu sâc” lui Cărtărescu și celorlalți fluturând numele mai tânărului (cu doar câțiva ani) lor rival. S-au întâmplat și lucruri
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
acela al colaboratorului nostru, ar putea să-i șocheze pe destui dintre cititorii de bună credință. Ne-am asumat, pînă la urmă, riscul. Ne-am spus că n-avem nici o șansă de a schimba o astfel de mentalitate, în definitiv, necritica, daca nu înfrîngem tabuul cu pricina. În plus, dl Grigurcu exprimă un punct de vedere care merită să fie știut. Nu ne obligă nimeni să-l împărtășim, desi argumentele sînt puternice și atmosfera generală este, cum am arătat, favorabilă acestui
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
este ofensiva concentrică de îndobitocire la care se dedau aproape toate televiziunile și un număr de publicații. Acestea oferă interesat tribune propovăduitorilor celor mai besmetice aiureli antiștiințifice și exploatează cinic ignoranța și credulitatea. In lumea civilizată nu se practică prezentarea necritică a aberațiilor strigătoare la cer și a teoriilor supte din deget. Acolo, exponenții aiurelilor abracadabrante sunt aduși uneori pe micile ecrane cu titlu de curiozitate și sunt chestionați, combătuți și ironizați fără menajamente de oameni de știință în măsură să
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
oare Stalin arhitectul și operatorul absolut al regimului tiranic? Dictatorul exercita însă o fascinație a puterii, inclusiv pentru unii oameni cultivați, care conținea, după aprecierea lui Roy Medvedev, "elemente de percepere religioasă, de psihologie religioasă, cu toate iluziile, autosugestia, spiritul necritic". Transformat într-un "semizeu mitic" (vorba aparține lui Ilya Ehrenburg), sângerosul Iosif Vissarionovici părea a pluti deasupra tribulațiilor istoriei, purtat pe valul unei sensibilități mistice, resuscitate de revoluție. în consecință, telefonul pe care l-a primit Bulgakov de la Stalin în
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
văd cum în țărișoara noastră apar ori reapar dogme noi. Ca și cum nu ne-ar fi fost de ajuns și de învățătură cincizeci de ani de dogmă comunistă! E vorba de teza (aproape filosofică, dar mai ales politică!) acceptată în mod necritic de către unele grupulețe politce și literare (ori mai degrabă extraliterare!), care teză presupune deținerea de către respectivul grupuleț a adevărului absolut. N-a fost defel dificil să presupunem urmările unei asemenea "filosofii" aplicate la viața societății noastre. În literatură - unde, lucru
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]