499 matches
-
cititorii din Occident asupra diverselor aspecte ale vieții dintr-o importantă provincie românească”, acordând o atenție specială problemei minorităților. Pe lângă articolele privitoare la viața politică a momentului, se prezintă ample studii de istorie a Transilvaniei. Rubrici: „Studii”, „Note”, „Recenzii” și „Necrologuri”. Dintre studiile literare se disting O literatură a urei, articol împotriva propagandei iredentismului maghiar, și Octavian Goga, poet al destinului român, ambele aparținând lui Ion Chinezu. Numeroase materiale evocă personalități ale culturii române - Sextil Pușcariu este prezentat de Theodor Capidan
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
articole de istorie și critică literară sau de cultură generală: Vasile Băncilă, Starea actuală a problemei religioase, preot Toma Chiricuță, Problema fericirii, Stelian Constantin-Stelian, Alexandru Vlahuță, I.C. Sava, Aportul Brăilei în literatură, amintirile despre Panait Cerna și Traian Demetrescu, un necrolog pentru C. Sandu-Aldea ș.a. Revista publică recenzii la cărțile autorilor din zonă, precum și informații culturale locale. Sunt de semnalat unele texte din folclorul brăilean. V.T.
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
faptele vitejești care alcătuiesc bogăția nesfârșită și puterea cea pururi vie a unui neam și să facă din cultul amintirii lor sprijinul nostru moral și îndreptarea de fiecare ceas a străduințelor noastre spre mai bine”. În numărul 2/1919, un necrolog semnat de Gh. Adamescu anunță încetarea din viață a lui Al. Vlahuță. Revistă de cultură și educație națională, L. publică literatură - versuri, proză, teatru -, cronici, recenzii, note, articole de critică și istorie literară, lingvistică, filosofie, psihologie, etică, știință popularizată, traduceri
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
altele. SCRIERI: Treisprezece septembrie 1848, București, 1861; Ce este frumusețea. Artele plastice în România între anii 1848-1878. Cum se judecă operele de artă, pref. Dumitru Stăncescu, București, 1896. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 173; E. D. F. [Emil D. Fagure], [Necrolog], ADV, 1909, 7 099; George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, București, 1943, 195-197; Petre Oprea, Date despre C. I. Stăncescu, SCIA, 1961, 2; Massoff, Teatr. rom., II, 497, III, 203-204, 514, 523; Dicț. lit. 1900, 809. L.
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
prin scrierile alese, cât și prin tipul de comentariu. În primii ani C. Dobrogeanu-Gherea colaborează cu câteva articole ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
reflectă în tipărirea unor doine, balade și colăcării din Bucovina și Maramureș. Gazeta reia seria de articole Din trecutul neamului de G. Coșbuc și câteva articole morale și religioase ale lui Ion Agârbiceanu. În numărul 25/1912 e inserat un necrolog închinat lui I. L. Caragiale. Mai colaborează Elie Dăianu. M. Pp.
SOLIA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289781_a_291110]
-
care, prin imensitatea și varietatea ei, ar fi făcut gelos pe un Roth, Jacobi sau Sylvain Lévi.”4 Hermann Jacobi (n. 1850), un fel de Nestor al indianisticii germane, murise În 1937 și poate că Eliade Îi citise de curând necrologul scris de Renou 5 sau poate aflase că uriașa lui bibliotecă din Bonn făcuse obiectul unei licitații la finele anului 19386. Despre Sylvain Lévi, figura tutelară și surâzătoare a indianismului francez (avându-i alături pe Maspero, Pelliot și Bacot), scrisese
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-i împiedica pe români „să mai suporte o a doua asemănătoare” întâmplare. În sumarul publicației e prezent și un text inedit, „Fenomenologia spiritului” de G. W. F. Hegel, aparținând lui Constantin Noica, ce se tipărește și în volum separat, iar necrologul consacrat lui Lucian Blaga e însoțit de reproducerea poemului Peisaj transcendent. Dar mai mult decât orice, S. devine un prilej de întâlnire și emulație pentru cei mai valoroși poeți români din exil. Aici poate fi găsită antologia cea mai reprezentativă
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
Pallady, G. Rotică. Colaborează cu proză C. Ștefanovici, Ș. Damian, Ovidiu Manițiu, N. Milcu, G. Bujoreanu, Ion Mehedințeanu ș.a., iar teatrul este ilustrat de câteva pagini aparținând lui George Mihail Zamfirescu (Baricada, Icoana fugară, 11/1924). C. V. Gerota publică un necrolog închinat lui Duiliu Zamfirescu. Se consemnează apariții editoriale, însoțite uneori de scurte comentarii, cărora li se adaugă o cronică a revistelor literare. Articolele de critică literară sunt semnate de Eugen Constant și D. I. Atanasiu. Eseuri despre viața culturală și literară
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
fenomenului literar și ziaristicii. Înainte de primul război mondial acesta a fost susținut de Ion Agârbiceanu, G. Bogdan-Duică, Enea Hodoș, Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Ioan Russu-Șirianu, Teodor V. Păcățian (cu poezie, povestiri, recenzii - Cărți românești, Reviste românești, Cărți străine -, portrete, evocări, necrologuri), după 1917 sunt prezenți Nicolae Iorga, Vintilă Russu-Șirianu, I. A. Bassarabescu, Vasile Bogrea, Sandu Teleajen, George Vâlsan, Axente Banciu, Zaharia Bârsan, D. Ciurezu, Al. Ciura, Olimpiu Boitoș, iar după 1940 scriu frecvent Vasile Netea, Ion Breazu, Eugen Todoran, Radu Stanca
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C. Săteanu și celelalte din rusă (Mihail Zoșcenko, Ziaristica și Suferințele tânărului Werther), datorate lui Jean Pascal și lui George Lesnea. Singură notă tristă în cele șase numere ale U.l. este necrologul Umorul îndoliat. Al. Gh. Doinaru, scris de C. Săteanu și însoțit de reproducerea unui fragment din poemul Smaraida și de câteva epigrame ale celui dispărut. În scurta să existența U.l. nu a reușit să câștige cititorii, unica performanță fiind
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
intelectualității naționale de către autoritățile de ocupație, și Rusificare - despre același fenomen îngrijorător, agresiv, de „anihilare a elitelor” spirituale și a patrimoniului cultural românesc ca politică de rusificare a „insulei de latinitate într-o mare slavă”, reprezentată de români. Se adaugă necrologurile Sextil Pușcariu și Dragoș Protopopescu, portretul comemorativ Nicolae Iorga - la opt ani de la moartea năprasnică a marelui istoric, Eminescu - la centenarul nașterii, Sângele martirilor, Unitate spirituală și acuzatorul articol Păstori nevrednici, despre decretul abuziv de desființare a Bisericii Greco-Catolice din
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
istorice, tendințele latiniste și rolul normativ al Academiei) și Principiile lui Cipariu (despre principiul etimologic aflat la baza sistemului filologic al acestuia și contribuția gazetei „Organul luminărei” din Blaj la propagarea ideilor școlii etimologico-istorice) - ambele nesemnate. Se mai pot menționa necrologurile George Sion și George Barițiu și reproducerea unei conferințe a lui B.P. Hasdeu, Noi în 1892. Interesul pentru etnografie vine în completarea activității culegătorilor de folclor, prin articolele Portul țăranului de A. Bucur, Casa, curtea și mobilierul românului de Al.
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
La arme!”, Al. Petrescu, Spicuiri și reflecții, în care discută cartea Venus și Gioconda a lui Corneliu Moldovanu). Pentru St. O. Iosif, plecat dintre cei vii, dar care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice inedite, în timp ce, în Cântărețul erou, George Emil Botez glosează asupra semnificațiilor sociale ale liricii acestuia. Alături de o inedită (Întâiul cântec) și de republicarea unor poezii de St. O. Iosif, cu versuri sunt prezenți Octavian Goga (Taina
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
Cele mai semnificative articole sunt Analiza emoțiilor de E. Lovinescu, Literatura și politică de Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir Orleanu. A.P.
PREMIERA ARTISTICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
iscălite cu pseudonime. Epigrame cu aceeași tematică apar în majoritatea numerelor, unele semnate N. Grozea. De reținut sunt și cugetările grupate la rubrica „O vorbă pe săptămână” (semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile despre Aurel Vlaicu (redactat de învățătorul Vasile I. Stoica) și Emil Gârleanu (scris de Pamfil Șeicaru). În numărul 16/1912, Vasile I. Stoica salută, într-un amplu articol, înființarea la Bârlad a primei biblioteci publice orășenești din țară, din inițiativa
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea neamului românesc de Constantin Asiminei, din care se publică câteva fragmente. La capitolul dedicat traducerilor se inserează pagini din literatura religioasă a lui Giovanni Papini. N. Iorga îl evocă într-un necrolog pe Vasile Bogrea. M.Pp.
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
luptă. Literatura în 1911 (1911, C.Ș. Făgețel). Revista cuprinde o cronică literară și una artistică, rubrici de poezie, proză, traduceri, comentarii („Notițe”), folclor, articole de estetică, teoria artei, filosofie, psihologie, morală, religie, istorie, geografie, etnografie, precum și corespondență, evocări, comemorări, necrologuri ș.a. Printre cei care contribuie la ilustrarea paginilor se numără Francisc Șirato, Mircea Olarian, Costin Oper, Nadia Bulighin, I. Nițescu, Sever Burada, O. Rădulescu, G. Billek. Poezia deține în R. un loc important și e reprezentată de Octavian Goga (Revedere
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
semnate în mare parte de I.E. Torouțiu și Iorgu G. Toma-Corduneanu), revista publică cronicile lui D. Marmeliuc la volumul Cântece fără țară de O. Goga, la piesa Patima roșie de Mihail Sorbul și la Șesuri natale de Nichifor Crainic. În necrologul consacrat lui Nicolae Gane, I. E. Torouțiu menționează că Iaroslaus Kramenius a tradus din povestirile acestuia în limba germană. Volumul Din țara fagilor, semnat de V. Huțan, este un prilej pentru I. E. Torouțiu să prezinte succint poeții și prozatorii Bucovinei. Poezia
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
N. Drăganu ș.a. Primul număr este dedicat lui Sextil Pușcariu, cu prilejul jubileului de cincizeci de ani, marcând și momentul inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
N. Davidescu scrie Note și răspunsuri, iar cu versuri colaborează Ion Minulescu (Tra los montes). Sunt reproduse poezii de Ion Păun-Pincio din volumul Versuri, proză, scrieri, precum și răspunsul lui Mihail Sadoveanu din „Viața socială” în legătură cu votul universal. Se publică două necrologuri: Gh. Panu și D.A. Teodoru. În fine, Vasile Savel traduce nuvela Putois de Anatole France. I.H.
REVISTA DEMOCRAŢIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289205_a_290534]
-
Ion Țolescu-Văleni, Victor Papilian (Fotografia). Eseuri și articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa nouă ilustrată” un articol al lui Mircea Eliade, Reviste din provincie. I.R.
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Nicolae N. Papadat, cu care va avea cinci copii. Își urmează soțul prin mai multe localități - Turnu Măgurele, Buzău, Focșani, Constanța - și în 1933, după pensionarea acestuia, se stabilește la București, împreună cu întreaga familie. Debutează incidental, în 1912, cu un necrolog consacrat actorului Petre Liciu, publicat sub pseudonimul Loys în ziarul „La Politique”, iar din 1913, încurajată de G. Ibrăileanu, începe să colaboreze cu pagini de proză lirică la revista „Viața românească”. În anii primului război mondial lucrează voluntar în gara
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]