1,761 matches
-
de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
l-a avut și creștinismul localnicilor. Printre primele vestigii creștine autohtone din Moldova (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite și la Nicolina - Iași, datate în aceeași epocă. Primele mențiuni despre o populație probabil
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
a lungul coastelor și în râuri. Se găsesc urme ale pescuitului mulțumită descoperirilor blide decorate, în cursul ultimelor cercetări arheologice. Pentru cei decedați, oscii practicau înhumarea. Mormintele erau din tuf, cu sicriu, din pământ ars, sau colibă. Lipsea conceptul de necropolă. De aceea mormintele erau aliniate de-a lungul potecilor care legau diferitele locuințe. Limba oscă este apropiată de limba latină, având structura gramaticală comună.
Osci () [Corola-website/Science/327339_a_328668]
-
avut loc în anii 1951 și 1958. Ultimele lucrări de restaurare datează din anii 1985-1990. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca a fost construită de domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea, probabil pentru a-i servi acestuia ca necropolă. Așa se poate explica prezența unei încăperi a mormintelor în incinta lăcașului de cult. Această încăpere a rămas nefolosită, deoarece domnitorul ctitor a fost mazilit și a murit departe de țară, la sfârșitul celei de-a doua domnii. Soția și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă. S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse mosii la Lozna lânga Lwow. Csomortáni Erzsébet
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]
-
comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
formelor vechi în jurul construcțiilor cu un scop determinat: să primească pe credincioși la rugăciune. Un exemplu este templul Sfintei Genoveva - o biserică comandată de Ludovic al XV-lea peste moaștele sfintei. Ulterior se schimbă destinația clădirii devenind un fel de necropolă de onoare a oamenilor mari ai Franței. Clădirea se remarcă prin sobrietate, asemenea celei care apărea în construcțiile Romei republicane: ziduri imense, aproape fără nici un fel de ornament exterior iar deasupra cu o cupola uriașă. Are forma tipică de cruce
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène, vestigii din epoca migrațiilor (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.), precum și o așezare și o necropolă din aceeași epocă.
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic întreprins în 1968, împreună cu dr. Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
care suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU FRUMOS-BAZA PATULE - din 1990
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de la Preoțești, în Cercetări arheologice, VII, 1984, p. 81-84 (în colaborare cu Dr. Popovici). 5.Șantierul arheologic Preoțești-“Dealul Cetății” (jud. Suceava), 1983, în Cercetări arheologice, VIII, 1986, p. 37-41 (în colaborare cu Dr. Popovici). 6.Săpăturile din 1985 din necropola tumulara de la Prajeni (jud. Botoșani), în Hierasus, VI, 1986, p. 15-23 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 7.Târgu Frumos - “Baza Patule”, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 93-94 (în colaborare cu D. Boghian). 8.Târgu Frumos, în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor, 1977, 8, p. 89. 2.Săpături arheologice în județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în primul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Parco la Mena, Bari, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 231-232. 23.Dan Monah, Plastică antropomorfa a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț, 1997, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și Chramis Didi Gora. În epoca bronzului timpuriu se produc schimbări în structura socială, dovedite de înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni ale culturii Kura-Araxes, de vestigiile de așezări fortificate și de dezvoltarea metalurgiei. O așezare fortificată cu două necropole în preajmă a fost descoperită în Kvazchelebi, tumuli cu manta din piatră sau pământ, în ale căror camere funerare s-au găsit inventare care reflectă statutul social al defuncților, la Martqopi și Bedeni. Pe la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
A doua etapă a fierului (La Tene), 450/300 î Hr - 106 d. Hr. Epoca Romană 106 - 300 În partea de nord-vest a cartierului Slobozia, se găsește o așezare din prima perioadă a epocii fierului. Aici s-au descoperit o necropolă de incinerație, material ceramic, obiecte de metal (cuțite din fier, cu lama ușor curbată, sau cu lama mult curbată). În imediata vecinătate a confluenței Oituzului cu Trotușului, s-au descoperit așezări arheologice din a doua perioadă a epocii fierului - perioada
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
atunci, satul Bălanu a fost desființat și comasat cu satul Șovoaia. Singurul obiectiv din comuna Borlești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la Mastacăn, unde s-au găsit urmele unei necropole a carpilor (secolele al II-lea-al III-lea e.n.).
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
biserică, construită la circa 100 m de biserica veche, s-a construit un spațiu exterior pentru arderea lumânărilor, au început să se realizeze lucrări de izolație termică și de hidroizolație. Săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii au dus la descoperirea unei necropole boierești, aici fiind înmormântați, pe trei niveluri, peste 25 de oameni. După cum a declarat starețul Luca Diaconu al Mănăstirii Popăuți, ""cele mai importante sunt persoanele din primul nivel. Este vorba despre un vornic din Botoșani, care a fost adus acasă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
în majoritate în gropi simple, existând un număr mare de morminte de copii mici. În morminte s-a găsit un inventar funerar format din piese numismatice care datează în principal din cursul secolului al XVI-lea. În zonele periferice ale necropolei au fost descoperite și monede din secolul al XVIII-lea. După constituirea mănăstirii în 1755, numărul înmormântărilor începe să se reducă. La nord-vest de clădirea bisericii se află amplasat un turn clopotniță de 17 metri înălțime, care datează din aceeași
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de pe dealul Ponoare din marginea de sud a satului Prăjești, sit ce cuprinde o necropolă daco-romană din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în municipiul Rădăuți (județul Suceava), pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească. Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective: Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]