15,934 matches
-
1907 „Viața literară și artistică”, scrisă aproape în întregime de el, ascuns adesea sub pseudonimele Gh. Dumbravă sau Fantasio. Volumul VI de Scrieri Ilarie Chendi, în îngrijirea, cu notele și comentariile lui Dumitru Bălăeț și Ion Spătan (ultimul, un nume necunoscut mie din alte prezențe), cuprinde tot ce a publicat criticul în nume propriu sau sub pseudonime la „Viața literară și artistică” („o revistă sămănătoristă disidentă”, cum a numit-o Z. Ornea), pe parcursul întregului an 1907, singurul în care apare. Ardelean
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Cizek, respectiv cele ale lui Claudius, Nero, Titus, Traianus, Aurelianus. footnote>. Recent, Casa Editorială Demiurg și-a asumat responsabilitatea traducerii și publicării lucrării din 1978 a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul cărții, bi necunoscută specialiștilor, vom vorbi în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
un ghid sigur al evoluției politicii împăratului și a (sic!) prudenței calculate cu care el le-a rostit /în loc de „emis” - n.n/”; p. 10: „in a way unknown to the rhetoric of eulogy or invective” - p. 39: „într-un mod necunoscut retoricii, elogiei sau discursului invectiv /în loc de „retoricii elogiului sau invectivei” - n.n./”; p. 28: „the animosities of an academic clique” - p. 73: „animozităților unui cerc intern academic”, în loc de „animozitățile unei clice academice”; p. 29: „cultura elenistică” (< „the cultural Hellenism”) (p. 5
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
urmă, în deschiderea unei cărți fermecătoare și întrucîtva triste - Testamentul unui eminescolog. În cuprinsul acestei cronici voi cita de mai multe ori fragmente din Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația aceasta e în primul rînd una teoretică. O carte citită de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația aceasta e în primul rînd una teoretică. O carte citită de o mie de oameni devine o mie de cărți, spunea Emerson. Fiecare relectură e descoperirea unui text necunoscut. Constatarea rămîne valabilă oricît de clasic
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația aceasta e în primul rînd una teoretică. O carte citită de o mie de oameni devine o mie de cărți, spunea Emerson. Fiecare relectură e descoperirea unui text necunoscut. Constatarea rămîne valabilă oricît de clasic ar fi autorul citit, oricît de tocit-clișeizate căile de acces la opera lui. Poemele lui Eminescu poartă, vor purta, în orice moment, pentru oricare cititor, surpriza necunoscutului. Lectura lui Eminescu e, în mai mare
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Starea frînturilor de poezie eminesciană rămase în manuscrise seamănă mai degrabă cu cea a catedralelor medievale neterminate, decît cu soarta monumentelor ruinate. E poate ușor de intuit felul în care ar fi arătat, imposibil însă de știut. Mihai Eminescu, Poeme necunoscute reconstituite de Petru Creția, alese de Mircea Cărtărescu și rostite de Adrian Pintea, CD-Carte, Ed. Casa Radio, București, 2003, 64p.
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
importanța propriei mele persoane”, ne avertizează Haffner. Această aparentă modestie expusă ca program nu ascunde însă cealaltă față a medaliei: “Cred totuși, adaugă Haffner, că istoria întîmplătoare și privată a persoanei mele întîmplătoare și private povestește o parte importantă și necunoscută a istoriei germane și a istoriei europene”. Într-adevăr! În filigranul unei vieți ca oricare alta, autorul descifrează modul în care o suită de întîmplări nenorocite s-au angrenat, aparent întîmplător, unele într-altele, pentru a duce la tragedia celui
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști. Cum
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
drapată în gloria trecutului luptă cu prezentul: cu impresarii, cu cabinierele, cu publicul, cu propriile amintiri, cu teama de moarte. Spectacolul de la Teatrul de Comedie începe cu secvențe din filmele Marlenei: imaginile alb-negru venite dintr-o lume uitată, din contexte necunoscute, trezesc curiozitatea; apariția Emiliei Popescu, elegantă, cu gesturi de mare felină obosită, joacă încercarea Marlenei de a face legătura dintre Îngerul albastru și cîntăreața care se va confrunta cu imaginarul public parizian, depozitar al imaginii ei din tinerețe. Pentru publicul
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
îi cădea pe piele ca un giulgiu cu monogramă - să fi fost chiar inițialele ei? auzea mașina foarte aproape lovind în plin. n-am să uit nici în seara asta. atunci căutam fără să vreau să găsesc atunci dădeam nume necunoscute lucrurilor cunoscute. atunci oamenii de treizeci de ani erau bătrâni și eu nu urma să am niciodată treizeci de ani. nici în seara asta n-am să uit nici în noaptea asta n-am să dorm. ursul stă-n bârlog
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
ciudate, cu socluri înalte de ebonită neagră din care ieșeau 4, 5 sau mai multe "picioare", lămpi în care luceau luminiscențe bizare, albăstrii, roz, verzui. Erau diode, heterodine, super-heterodine, încastrate într-un cadru de aluminiu pe care se înălțau alte necunoscute obiecte: condensatoare, rezistențe, transformatoare. Era, de fapt, un aparat de radio în devenire, un aparat despuiat, din care două firave fire de sârmă șerpuiau pe masă către un difuzor culcat cu fața în sus. Străbătusem oborul șfichiuit de crivăț, prin
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Ba da. Operația s-a terminat acum cinci ore. A fost OK. Dar vreau să te întreb ceva: când am început anestezia ai răspuns normal, apoi ai continuat în limba franceză. Dar ultimele cuvinte le-ai spus într-o limbă necunoscută. Ce limbă era? "Ce limbă era?" Anestezista ieșise de mult din cameră, dar întrebarea îi răsuna în urechi în continuare. ... Atunci a aflat că, scufundându-se în somn tot mai adânc, cobora spre origini. Și a înțeles că la ultima
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
cameră, dar întrebarea îi răsuna în urechi în continuare. ... Atunci a aflat că, scufundându-se în somn tot mai adânc, cobora spre origini. Și a înțeles că la ultima trecere, la ultimul drum peste ultima apă, va folosi aceeași limbă "necunoscută". Limba Mamei sale. Desertul ...De ce înainte vreme - poate și acum - copiii mici, sugarii, erau înfășurați strâns în scutece, împachetați, mumii? Aseară Dodoloi ne-a făcut o extraordinară demonstrație de gimnastică. Timp de aproape jumătate de oră a mișcat brațele și
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
fost dinainte de ea. 874. Crede numai În lumina iubirii. 875. Oare am mai exista dacă ar absenta Destinul de la masa vieții noastre? 876. O viață fără Destin este ca un cer fără boltă, o stea fără lumină sau o cunoaștere necunoscută niciodată. 877. Lasă-ți Destinul să ți se Împlinească până la capăt și nu Încerca să te sinucizi evadând din propria ta lume. 878. Ce minunată poate fi oglinda lacului gândurilor tale care se reflectă În nuferii luminii de un alb
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
mai am de băut, până la fund, paharul unde se mai află puțin și din tristețea mea tânără. La revedere, văd că sunteți grăbit. Dar, domnule profesor, nu mi-ați spus ce este moartea. Moartea?... Moartea este un cristal, cu formă necunoscută, unde se fac nevăzute privirile V-am vîzut ăngenunchiați Viața mea se petrece într-o casă străină, unde gândurile s-au transformat în hiene și unde, fără să știu, ea a devenit o sosie. Pe sosie, se pare că ar
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
o altă toamnă mă regăsește înveșmântată în rochița de frunze colorată rebel de un pictor impresionist dansez pe o fantezie de Bach simulând vântul îndrăgostit de imaginea mea din oglindă complicitate și foșnet harfa serii mă desfrunzește deasupra unui lac necunoscut mă dezbracă de așteptări cu opusuri transparente insinuate profund în arșița cărnii în numele iubirii semnez aerul pictat cu fluturi adictivi când aprind noaptea sub ceruri străine fluxul pur sânge contează nu desfrunzirea de sine „To be or not to be
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Carmen Doreal () [Corola-journal/Imaginative/93_a_117]
-
El deschisese pachetul și găsise o scrisoare și o bluză albă trimise de ea. O bluză brodată alb pe alb, cu un guler croșetat semănând cu Calea Lactee. Mama îmi scria despre apartamentul meu din București - fusese spartă yala și oameni necunoscuți jefuiseră toate lucrurile mele. Vecinii nu putuseră să-i împiedice pe hoți - aveau hârtii de la poliție pentru a evacua apartamentul, deși era proprietate privată, dar proprietarul locuia în străinătate. Toate hârtiile erau făcute numai pentru a justifica jaful, fără să
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
imediată - îi suflu gândindu-mă la Blecher prietenului meu Jean-Christophe Lambert poet surrealiste mirat să descopere Europa în parcul Cișmigiu și casa lui Dinu Lipatti vizavi de hotelul Minerva și în spatele ei biserica Sf. Visarion - nume care i-a rămas necunoscut unde cinq jours plus tard împreună cu tine și cu prietenul Dan Matei întîlneam preotul cu alură de bariton italian uite că mă întorc într-un oraș unde acum flutură steagurile firmelor și companiilor de asigurări internaționale pe care trecătorii firește
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de-a dreptul. (...) Curând, din umbrele Înserării a apărut o pasăre leneșă, cu aripile larg deschise”. Emil pare a fi spiritul inițiator În acest ritual de chemare a bufnițelor, În timp ce Luci percepe uimit și fascinat taina comunicării cu o lume necunoscută. Bufnițelor le sunt atribuite diferite valențe, Între care se remarcă cea de mesagere prevestitoare ale răului - prima Întâlnire a lui Emil cu bufnițele petrecânduse simultan cu moartea brutală a unei femei. Ele par niște agenți ai destinului prin care acesta
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag pe Sascha Knisch Într-o capcană a curiozității, Întreaga poveste a imaginarului Începând și sfârșindu-se Într-un șifonier, plecând de la anumite impulsuri interioare sau exterioare. Dora Wilms, personajul feminin din romanul lui Fioretos, este
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
aceluiași Anton Pann Manuscrisul nr. 1135 - în care același caligraf a transcris cântări pentru Postul Mare. Așteptăm cu interesul cel mai justificat prima prezentare a acestei figuri a muzicii bizantine din țara noastră, Neofit, până în prezent numele psaltului fiind total necunoscut bizantinologiei muzicale. Dacă ținem seama de faptul că numai trei dintre cele șase manuscrise autografe ale lui Neofit, de la Sinaia (nr. 34, 36 și 37) adună între copertele lor aproximativ 1600 de pagini și ele i-au furnizat recentului cercetător
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sunt scrise în perioada 1874 - 1889, cuprinde cântări create în această perioadă, de același Neofit (Nicolae) Ivanovici și creații ale lui Anton Pann, Varlaam Barancescu (Fericit bărbatul..., polieleul „modificat de Naie Ivanovici”), Petru Efesiu, Iosif Naniescu și ale unor psalți necunoscuți, Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]