2,505 matches
-
ei. COPACUL A înflorit zarzărul de la fereastră Anul acesta a mai pierdut un ram Era tocmai ramul care-mi bătea în geam De-acum văd tot mai mult cerul De-acum văd tot mai înfricoșat Cum se strecoară singurătatea Albastră, necuprinsă, Printre absențe. PLOAIE De azi-noapte A început să plouă cu poezie Cuvintele s-au spart de asfalt Și s-au scurs amestecate cu praf și gunoi In rigolă Dimineața a dezvelit un oraș mai pustiu, Omenii călcau indiferenți pe urmele
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDACII COLORAȚI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului GÂNDACII COLORAȚI Gândaci sunt de mult pe necuprinsul pământ; unde nu gândești, acolo-i găsești. De vreun sfert de secol ne tot dau ocol și mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
vechi în cosmicul tumult. Culegem an cu an în traista grea, O movilă de ani până la fund, Cădem sub crucea ei - rotund, Lați și fărâmați ca o curea. O, dă-ne Doamne, ceasul cât un veac, Cât muntele de piatră necuprins, Să trecem pe sub stele mai întins Departe mai un pic de berbeleac. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 1 din august 1943 INVOCARE În toată ora mică măcinat De cai ce duc mereu la cimitir Eu ție, Doamne, des m-
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
poți să faci chiar și piatra să dea apă ca un izvor, Iubirea-Ți supremă e gara în care eu vreau să cobor, De-aceea privesc orizontul, sărutul de soare aprins, Văd marea ce-și unduie valul, cuprinsul ce e necuprins, O cruce ce străjuie dealul, amurgul ce cheamă tacit, Iar eu odihnindu-mă-n Tine, sfințit, împăcat, fericit, Cu drag astăzi strig "Maranata!" O, vino Isuse curând, Îmi spală și gândul și fapta, curat ca să fiu așteptând, Să fiu pregătit
O APĂ, UN DOMN, UN BOTEZ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352889_a_354218]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CUVÂNT CĂTRE TINE ÎNSUMI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului nu se încheie noaptea ușor cu lacăte necuprinse suntem legați de ea Doamne, Cel ce ai ieșit din moarte ca dintr-o cămară nu se cunosc la vedere fagurii de miere de fagurii de foc nu așteaptă dimineața omul hrănit doar cu vise și fum nu vindecă lumea
CUVÂNT CĂTRE TINE ÎNSUMI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354513_a_355842]
-
mi te-aducă, să-ți vorbesc, să nu te simt departe. Fără să-ți tulbur nemurirea, părul ți-aș pieptăna, Așa cum o făceam odată, atunci când se-nsera, În brațe te-aș înlănțui, adânc, sub clar de lună Să-mi stâmpăr dorul necuprins de tine, Mamăbună! Și chiar de totul ar dura fărâme de secundă, Inima îmi va știi cumva, profund să te ascundă În marea sufletului orb la toată strălucirea Ce te-a învăluit cu-atâta zor, predându-ți nemurirea. Venind la
MAMĂBUNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353134_a_354463]
-
dar, a veni cu toții să aducă iubirea candidă și speranța unei Românii Restaurate, la Palatul Elisabeta, e o plăcere și fericire uniformă! Sunt frumoși ca florile zorilor pe o câmpie lăcuită de rouă, „Boboceii de la Bacău”, iar venirea lor atrage necuprinsă laudă pentru profesoara ce-i crește spiritual, atât de frumos și de corect, Maria Șalaru. Au a învăța din aceasta mulți profesori ai României, de istorie chiar! Încă atât de fragezi, acești mici artiști bacăuani cunosc fărâme de istorie, în
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din toate câte-am cunoscut O rugăciune spun în gând ; O rugăciune către soare O alta pentru sfânt pământ. Cerului, un strop de boare Sfinților, tot mulțumind Lumânărilor aprinse Și parfumului de mir, și sufletelor necuprinse Ruga-n tihnă, a lor gir. Cuvioși în rânduială Toți părinții la Altar, Pacea dându-ne ăn suflet Din Sfântul Evangheliar. Referință Bibliografică: Psalm XIX / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011
PSALM XIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357296_a_358625]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > UN BULDOZER DE IUBIRE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am ținut departe moarte! Doar cu inima-mi aprinsă Am ars ochiuri de pădure, Tânără și necuprinsă! Te-am ținut departe, hâdo Cu tot râsul tău isteric! Te-auzeam și te sfidam. Tu, lumină de-ntuneric! N-am crezut că poți să vii, (când eram mai fericită) Cu-n buldozer de iubire De mă simt acum, strivită
UN BULDOZER DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357325_a_358654]
-
splendoare, nesfârșită, vastă. Fiindcă nu avem încotro! Vom asculta un ultim bolero. Când priveai la pajiștea albastră, Mă oglindeam în ochii tăi, Pluteam în fericirea noastră, Mă îmbrățișa-i cu inocență, Sau poate cu indiferență? Căutam visuri în stele Prin necuprinsul Univers, Aleargă gândurile rebele, Pentru a le strânge într-un vers. Referință Bibliografică: UN ULTIM BOLERO! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 955, Anul III, 12 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
UN ULTIM BOLERO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357450_a_358779]
-
țărm, sunt far minuscul Mă sting firesc, a mia oară Și mă întreb așa-ntr-o doară: De ce mereu se înroșește, Când vălurile-și risipește? Ce taină în adâncuri are, De mii de ani, frumoasa mare? În zori, din largu-i necuprins, Un tânăr prinț din ea desprins, Se ridica spre boltă, roată, Și o lăsa îmbujorată Sub mângâieri de raze blânde, Însângerând adânc și unde. Iar ea îi trimitea spre maluri, Iubiri pe crestele de valuri. Ascult frumoasa alintare A apei
SECRET ASCUNS DE MII DE ANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357827_a_359156]
-
nou, Un Zeu al versului, mereu al patriei supus slujbaș Și al iubirii rob ce vecuise cu durere prin copou Versuri, ce te dureau, precum ne dor și pe noi azi. Comemorăm plecarea ta poete drag și de aceea, Pe necuprinsul cer cu stele și-al tău Luceafăr blând, Te-am vrea din nou aici ca să rescrii Scrisoarea III-a, Cum,Se cutremură Sultanul și se deșteaptă el în gând Sau cum îi încolți alt gând și mai viclean, dar bun
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
largă include și “Zbateri”, “Tristeți”, “Incertitudini”, “Visare”, “Destin”, “Blestem”, “Pasiuni”, “Pătimi”, ne oferă și pasteluri: “Privesc naruirea-n decor de blesteme”, (Furtună), dar și gânduri închinate Proniei Cerești, “ Îmi ninge”, sau marilor sărbători religioase. Pe fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupă setea de iubire: “E ca o dulce vraja ce staruie-n dorința,/ De-a fi mereu deschisă, cu suflet luminos” ( Sentimente), o iubire plenară, a maturității, cu bucuria împlinirii
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
o zăbală. nuntă între cer și-aerul viciat al trăirilor. oraș între două lumi. poduri arcuite și curcubeul beat, acoperiș frontierei invizibile sau pradă cuvintelor goale, poleite cu înțelegere, milă... grețoasa milă omenească. căpăstru îți pun... vorbesc acum cu tine necuprins. năroadă am rămas și sunt o întrebare transformată în răspuns tu ești jocul aprofundat și fals văzut de nepătruns an de an mă chemi în cușca aurită. te aud, râd. a urlet râd. Referință Bibliografică: râd. a urlet râd / Anne
RÂD. A URLET RÂD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359400_a_360729]
-
cu vocea sa parfumată, FUEGO. Pe 9 și pe 10 octombrie Fuego a sărbătorit alături de publicul din Republica Moldova 10 ani de cântec pe scena basarabeană, oferindu-i acestuia, în doze rafinate, emoții intense, clipe unice de artă și un dor necuprins de imensitatea aplauzelor sincere . Atât în prima seară, cât și în cea de a doua, spectacolele s-au desfășurat cu casa închisă, iar sala, plină doldora de sentimente și de dragostea pentru o flacără ritmată, a primit toată emoția transmisă
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
Când unul dintre noi cade-n pădure Sub sceptrul morții, fiare-i dau târcol Cum stă amenințată de-o secure Însăși pădurea, tăiată ades fără ocol. Dar, aci vin îngeri păzitori și îl veghează Să nu-l înghită hăul negru, necuprins Astfel sufletul nu-l părăsește, încă viază Trupul voinic, împovărat de dor nestins. Prin întuneric, în mână doar cu un lămpaș Cei care-L aud pe Dumnezeu, iată-au venit Croindu-și drum cu greu, cu micii pași Direct spre
URMÂNDU-L PE IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360332_a_361661]
-
pui doruri în poeme și nemurirea în cuvânt! Raza gândurilor tale pe mulți rivali i-a deranjat, de și-au dus sufletu-n păcat. Dar tu ai astrală cale! Ne-ai lăsat comori ascunse în hrisov de idealuri, pentru doruri necuprinse! Noaptea, când răsari din dealuri, scriu sentimente nespuse, pe ale iubirii valuri! © Maria Filipoiu Poveste fără sfârșit De-un veac te-aștept fără-ncetare, Luceafăr blând, plecat să îmi aduci cunună din raze de soare! Dar ai uitat cărarea să
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
hienă să ne atace „pământul strămoșesc”, va trebui să ne dovedim măiestria în mânuirea tehnicii militare de tragere cu rachetele Dvina și Volkov, în poligonul de la Baiconur. Abia așteptam să vedem cum au să-și ia zborul „zvetlanele” spre înălțimile necuprinse ale cerului, să le dirijăm din cabina de comandă (conform indicațiilor primite prin radio de la punctul de observare și urmărirea țintelor) în direcția avioanelor inamice care se apropiau de „centrul de foc” (delimitat de raza unui cerc imaginar) care începea
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
splendoare, nesfârșită, vastă. Fiindcă nu avem încotro! Vom asculta un ultim bolero. Când priveai la pajiștea albastră, Mă oglindeam în ochii tăi, Pluteam în fericirea noastră, Mă îmbrățișa-i cu inocență, Sau poate cu indiferență? Căutam visuri în stele Prin necuprinsul Univers, Aleargă gândurile rebele, Pentru a le strânge într-un vers. Referință Bibliografică: Un ultim bolero! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
UN ULTIM BOLERO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360100_a_361429]
-
frați, când ajungeau în Milet, să stea pe colina cea mai înaltă a orașului, cea de lângă Templul închinat Atenei, de unde se vedeau neînchipuit de frumos atât orașul, cât și marea. Atunci, cei doi tăceau, iar gândurile lor călătoreau departe spre necuprinsele depărtări. Fratele cel mare, Orestes, contempla măreția zidurilor uriașe ale cetății, turnurile de apărare, ori clădirile impunătoare ale bogătașilor. Îl impresionau trăsurile aurite care zburdau pe străzile lungi, în goană nebună. Se vedea că acei oameni sunt cei mai de
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Fără să bea apă, omul moare, agonizînd, în 72 de ore. Dar pînă să moară, setea îl aduce la nebunie. De ce oare? În mijlocul unei întinderi necuprinse de mare ori de ocean, naufragiatul e sortit pieirii! Deși are apă din belșug la distanță de un braț, n-o poate bea. Din ce cauză? Apa are memorie și poate fi înnobilată sau, dimpotrivă, pîngărită de cuvinte. Cînd apa
APA. PARTEA A II-A de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359947_a_361276]
-
DĂ-MI CUGETARE Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privesc mesteacănul meu zvelt Și frunzele-i în legănare, Lucind în curcubeul neapus La zborul albastrului din zare. Cu dragostea spre necuprinsul cer Privesc mesteacănul Și-n clipele apăsătoare ; Prin rugă, numele il strig În fața icoanei din lemnul de tei; Ce-a absorbit tot sucul toamnei Și-al iernii de prea frig Atunci când s-a născut, Și perfecțiunea lui Eminescu . Vorbește-mi
MESTEACĂNULE, DĂ-MI CUGETARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359611_a_360940]
-
chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri ostășești. În fața iadului arătat lor pe Pământ, destui nefericiți cărora încă nu le venise clipa, rămași fără comandanți sau scăpați de sub autoritatea lor, își pierdură demnitatea de soldați și încercau să caute scăpare chiar și în gaură de
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Mare Cu trupul său de Lumină Vibrând de iubire . Din Înalt, când se aruncă, Îndrăgostite valuri I se supun ca la poruncă. Și blând ca zefirul Ce-adie pe undă, Cu blândețea iubirii adânci Le inundă. Aici, la Țărm Unde Necuprinsul albastru începe Iubirea dansează liberă Pe puntea valurilor. Aici, unde nimbul Soarelui De crestele valurilor s-a spart, Împrăștiind pulberi de aur, Aici, îndrăgostiții dansează Pe oglinzile valurilor De nimeni, nimeni, tulburați. Referință Bibliografică: Tainica iubire / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
TAINICA IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345234_a_346563]