314 matches
-
observabilă”. „Ciudățenia” (pecualiarity) metafizicii newtoniene ar consta tocmai în acceptarea fără nici un fel de suspiciune a existenței unei „ordini naturale” (natural order) în Univers. Viziunii newtoniene Doll i-o opune pe cea prigogineană: Noi considerăm că ordinea haotică sau complexă, nedeterminarea, orientarea internă și autogenerarea sunt neobișnuite pentru că ele violează „ordinea naturală” newtoniană 177. Pe de altă parte însă, Doll a sesizat cu exactitate impactul nefericit al gândirii carteziene și al metafizicii newtoniene asupra științelor sociale. Acestea din urmă au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și „interacționismul”. Oricine a studiat însă atent opera lui Piaget știe că numai ultimul concept din această serie este definitoriu pentru abordarea structuralist-genetică, iar sensul interacționismului piagetian nu conotează ideile de haos și nedeterminare, ci înseamnă, pur și simplu, dubla determinare dintre organism și mediu, dintre subiect și obiect ce are loc în procesele dezvoltării și cunoașterii. Structuralismul genetic nu este un poststructuralism și Piaget nu poate fi considerat postmodernist decât forțând în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr. a încercat să confere viziunii sale despre imaginative realm (un curriculum „născut din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este redefinită în curriculumul postmodern ca nedeterminare combinată (mixing indeterminacy) și interpretare (interpretation). Când trebuie să facem interpretări, ar trebui să fim mereu conștienți că orice evaluare depinde de supoziții și presupuneri. Foarte adesea, acestea sunt ascunse. Rigoare înseamnă încercarea conștiinței de a scotoci ca un copoi
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secolului XX și consecințele pe care le-au suscitat în ipostază teoretică, dar mai ales în formele practice numite „tehnologii” și „înalte tehnologii” (high-tech): teoria relativității (Einstein); teoria cuantică (Bohr, Planck); disputa lui Einstein cu adepții teoriei cuantice; relațiile de nedeterminare (Heisenberg); teoria fractalilor (Mandelbrot); teoria matematică a jocurilor (von Neumann, Morgenstern, Borel, Guilbaud, Cage); teorema lui Gödel; teoria catastrofelor (Thom, Pomian, Zeeman); dadaismul metodologic în știință (Feyerabend); teoria double bind (Școala de la Palo Alto); „arta solubilului” (Medawar); teoria rizomului (Deleuze
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu valoarea 1 bit pentru p=0,5. Pentru valorile lui p mai mare decât 0,5 mergând spre 1, gradul de organizare și progres H’ crește tinzând spre valoarea maximă de 2 biți. În același timp entropia H (incertitudinea, nedeterminarea) scade tinzând spre 0. Așadar, în procesul învățării, ca și în evoluția sistemelor cu evenimente preferențiale, dezordinea și ordinea, adică entropia și organizarea se dezvoltă la început în unitate și se manifestă ca o unitate a contrariilor. Introducerea noțiunii de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționale, sunt din punct de vedere al acestei teorii evenimente preferențiale - considerate pozitive pentru sistemul dat. În asemenea condiții este necesară nu aplicarea formulei entropiei H dată de relația lui Shannon (165; p.379-423) a sistemului prin care se înțelege nedeterminare, dezordine, ci formula negentropiei H’, adică formula gradului de organizare și progres expusă de Gh. Zapan în multe studii de cibernetică pedagogică (209; p.40-48; 210; p.180-189; 212; p.3-28; 213; p.20-32). Considerând procesul de învățare a vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
utilizate ș(/sau asumarea explicită a definiției acceptate. Puține sunt conceptele at(t de puțin sau de vag explicitate cum este cel de comunitate. (n limbajul comun acest termen acoperă semantic o multitudine de realități ceea ce conduce finalmente la o nedeterminare a sa. Vorbim de comunitate rurală, comunitate urbană, comunitatea oamenilor de știință, Comunitatea Statelor Independente, Comunitatea Europeană (de c(tva timp (nlocuit în mod fericit cu cel de Uniune!), pentru a desemna realități sociale specifice. Reprezentările generate de aceste concepte
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din punctul nostru de vedere, în ceea ce numim pseudo-comunități, lipsite fiind de dimensiunea spațială și cunoașterea directă, sau comunitățile imaginate, cele la care doar ne raportăm. Spațiul ar putea fi și el considerat un criteriu, dacă nu ar genera aceeași nedeterminare care face să identificăm "comunități" de la nivelul unui cvartal de clădiri sau al unei străzi și până la nivelul global propriu-zis. Avem de asemenea comunități etice, politice, religioase, de afaceri, de interese, de sentimente etc. Angajamentul persoanei ca întreg în relațiile
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pot veni în conflict unele cu altele. Comunitățile variază atât ca tip, cât și ca grad în care legăturile comunitare există. Tipurile de legături ce apropie membrii comunităților monastice, respectiv celor profesionale, celor bazate pe familiile extinse ș.a. sunt diferite. Nedeterminarea conceptului de comunitate conduce la nevoia identificării gradelor sau aspectelor comunității pe care un grup de oameni le poate atinge sau avea. Există multe cazuri în care este imposibil să spui definitiv dacă un grup constituie sau nu o comunitate
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anul 1926 ecuația prin care se determina fie viteza (momentulă, fie locația exactă a unui electron în norul electronic din atom, ambele neputând fi determinate exact, conform principiului de incertitudine enunțat deja de Werner Heisenberg. Dualismul corpuscul-undă și principiul de nedeterminare existent la nivel cuantic aveau să ducă în anul 1927 la interpretarea de la Copenhaga asupra mecanicii cuantice, interpretare formulată de Niels Bohr și Werner Heisenberg, conform căreia actul observării conștiente de către un observator determină colapsarea dintr-o multitudine de stări
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și noi, va analiza simptomele în funcție de cură și de dificultățile inconștiente sau reale. 4. Erori mai frecvente de evitat. Schultz recenzează, nu fără o urmă de umor, câteva din erorile cele mai frecvente ale terapeuților care tratează schizofreni: - nedeterminarea problemelor pe care pacient și medic, convin să le rezolve împreună; - încercarea de a se asemăna cu părinții pacientului; - încercarea de a fi "amabil", permisiv, democratic; - prescrierea unor doze inadecvate de medicamente; - rezolvarea tuturor problemelor pacientului în locul său, sau a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este răspândit în limba comună, în presă, dar și în diferite varietăți specializate ale limbii actuale: Slovacia este o republică parlamentară, [...] dar cu un președinte, cu un șef de guvern [pentru republică parlamentară, președinte, șef de guvern; nume predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
structură internă, care interacționează slab, dar nu și tare. Teoria Marii Unificări = Teoria care unifică forțele electromagnetice, tare și slabă. Quasar = Este o galaxie Îndepărtată cu un nucleu galactic puternic activ, care emite enorme cantități de energie. Principiul de incertitudine (nedeterminare) = Principiul formulat de Heisenberg, care afirmă că poziția și viteza unei particule nu pot fi măsurate simultan cu o precizie oricât de mare. Cu câ măsurăm mai exact pe una dintre ele, cu atât o putem măsura mai puțin pe
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
existat Cuge tă rile pentru a ajunge la Dicționarul filozofic? Prin chiar structura ei, fiecare limbă conține virtualități me tafizice; franceza însă, îndeosebi cea din secolul al XVIII-lea, are puține asemenea virtualități: limpezimea ei inumană, absența de ecouri, refuzul nedeterminării fac din ea o limbă gramaticală prin excelență ăadică a-me tafizică), care poate năzui la mister, dar care nu are cale firească spre el. Este caracteristic faptul că Mallarmé postula teo retic obscuritatea, că n-o obținea doar prin spo
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
la calea jumătate”. Întoarcerea din drum de trei ori asigură tânărului posibilitatea de a regăsi intrarea în profan, odată pornit pe drumul pustiu spre haos, un drum îndelungat a cărui realizare stilistică o marchează repetiția verbului. Sintagma specifică incomensurabilității și nedeterminării („se ducea ce se ducea”), ca structură cristalizată, se întâlnește în toate speciile folclorice în care incursiunea într-o altă lume este necesară. În întâmpinarea eroului iese întruparea malefică pentru măsurarea forțelor dintre cosmos și neant. Imaginea drumului parcurs până la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acces la povestirea mitică, timpul sacru propriu-zis îi este impropriu eului epic, perspectiva lui auctorială se deschide totuși din istorie. Doar eroul poate pătrunde în mitic, glisând ușor, mai întâi prin reluarea acțiunii desfășurate, corectată prin folosirea timpului imperfect al nedeterminării exacte, și apoi prin redarea eliptică a asiduității cu care neofitul își urmează drumul: „azi vânătoare, mâni vânătoare...”. O altă trimitere temporală către profan subliniază, prin perfectul simplu al existenței infantile depășite, că ceea ce se desfășoară sub ochii receptorilor este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dezbateri intense; dacă există un clivaj între "apărătorii economiei de piață" și adepții "populismului economic", acesta este dublat de o polarizare politică între "liberalism politic și social", și "autoritarism politic și social": unii afișează preferința pentru libertatea alegerii individuale, pentru nedeterminarea traiectoriilor particulare și retribuția riscurilor; ceilalți își afirmă atașamentul față de un exercițiu ferm și autoritar al puterii. Fiecare dintre aceste opțiuni sunt susținute de către categorii precise de populație: noii întreprinzători sunt în favoarea "liberalismului politic și social" și a "apărătorilor economiei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Dup un lung examen istoric, Ralea vede în aceast experienț spiritual, în primul rând, o form de protest, de contestare a oricrui relativism, de care sunt legate caducitatea și vremelnicia destinului omenesc. Religia se manifest astfel ca o, nzuinț ctre nedeterminare și ca o aspirație spre absolut, întrucât, numai absolutul inform, general și infinit poate fi singura ipotez ontologic în care nici o epuizare, nici o moarte și nici o surpriz s nu o amenințe. Patru sunt caracterele nedeterminrii existențiale: transcendența, atemporalitatea, identitatea, inefabilitatea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
astfel ca o, nzuinț ctre nedeterminare și ca o aspirație spre absolut, întrucât, numai absolutul inform, general și infinit poate fi singura ipotez ontologic în care nici o epuizare, nici o moarte și nici o surpriz s nu o amenințe. Patru sunt caracterele nedeterminrii existențiale: transcendența, atemporalitatea, identitatea, inefabilitatea. Iar dac absolutul este înțeles ca scop, credința devine mijloc. Formele de relativism care trebuie depșite sunt scepticismul, pesimismul și individualismul, adevrate stigmate ale determinrii relativiste, cum le numește Ralea. Criticismul, socotit o varietate de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
scepticismul, pesimismul și individualismul, adevrate stigmate ale determinrii relativiste, cum le numește Ralea. Criticismul, socotit o varietate de scepticism, se afl la antipodul spiritului religios, cci baza acestei atitudini e funcția de discriminare, adic gsirea de deosebiri. Or, starea de nedeterminare pe care am gsit-o la baza religiei, tocmai aceasta evit. Nu e de mirare c poporul cu cea mai mic vocație religioas, francezii, sunt și poporul cel mai critic, cel mai apt pentru a individualiza fenomenele și a le separ
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
metafizic, cu spațiul în care nu există nimic. Este vorba despre vid în înțeles cuantic al termenului. Vidul cuantic, cunoscut și sub denumirea de vid fals este în mod intrinsec instabil. O teză centrală a teoriei cuantice este principiul incertitudinii (nedeterminării) a lui Werner Heisenberg (1901-1976). Conform acestui principiu „obiectele” cuantice nu au valori bine definite pentru toate caracteristicile lor. De exemplu, un electron nu poate avea, în același timp, și o poziție bine definită și o viteză bine definită. De
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
economiei, piața poate să absoarbă acest șoc și să revină, după un timp finit, la o nouă stare de echilibru. Cu toate că multe dintre teoriile care au inspirat această concepție mecanicistă s-au modificat între timp, de exemplu apariția principiului de nedeterminare al lui Heisenberg, care stă astăzi la baza fizicii cuantice, în economie acest progres nu s-a produs tot atât de repede. Multe dintre concepțiile care domină și astăzi teoria despre piețele financiare își găsesc originea în ideile și metodele științifice bazate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
univers, în care viitorul e perfect previzibil dacă sînt cunoscute toate forțele (masă, poziție, viteza) ce acționează asupra tuturor lucrurilor în orice clipă. Acest vis al lui Laplace va fi spulberat abia în 1927, cînd Heisenberg a formulat principiul incertitudinii/ nedeterminării, care definea limitele fizice ale cunoașterii umane privind procesele din cosmos. ¶ John Wilkinson folosește un motor cu aburi într-un furnal; pînă la sfîrșitul secolului vor exista 24 de astfel de furnale în Anglia. Blake avea să invoce adesea "cuptoarele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de mai sus se poate observa că Blake încearcă să descrie dramaticele procese "biochimice" și "psihochimice" care au loc în interiorul tărîmurilor profunde ale formelor vii, în care există un "dans" neîncetat al legii și libertății, armoniei și sălbaticiei, determinării și nedeterminării, certitudinii și incertitudinii, vieții și morții, prolificității și devorării, ordinii și haosului, într-o infinită țesătura de relații, corelații și corespondențe ce poate fi numită o "țesătura a Secțiunii de Aur", de vreme ce, așa cum a subliniat Friedrich Cramer pe bună dreptate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]