314 matches
-
intermediat și-l interpretează cu o libertate... "stilistică". Principiul de nedeterminare postulează imposibilitatea de a măsura concomitent poziția și momentum-ul unei particule subatomice, înțelegând prin "momentum" o cantitate definită prin stabilirea vitezei de către masa particulei. Relația dintre "principiul de nedeterminare", "simetria timpului" și versurile eminesciene rămâne o ipoteză nedemonstrată. O serie de imprecizii provin din lectura lui Saussure prin Derrida. Caracterul arbitrar al semnului vizează, la Saussure, relația între semnificat și semnificant în genere, și nu doar aspectul particular al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru primii doi, încă nedeterminată în premise, nedeterminată complet în cazul celui de-al treilea; adică, în cazul acestuia din urmă, nu-i cunoaștem poziția logică în judecățile premise, deși i-o cunoaștem pe cea din silogism. Dată fiind această nedeterminare, căpătăm o rațiune foarte puternică pentru diferența logică dintre judecată și raționament. Dar, pe de altă parte, în ambele cazuri este vorba despre aceeași structură judicativă originară S P. Prin urmare, cel de-al treilea termen, deși nu se va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structură internă, care interacționează slab, dar nu și tare. Teoria Marii Unificări = Teoria care unifică forțele electromagnetice, tare și slabă. Quasar = Este o galaxie Îndepărtată cu un nucleu galactic puternic activ, care emite enorme cantități de energie. Principiul de incertitudine (nedeterminare) = Principiul formulat de Heisenberg, care afirmă că poziția și viteza unei particule nu pot fi măsurate simultan cu o precizie oricât de mare. Cu câ măsurăm mai exact pe una dintre ele, cu atât o putem măsura mai puțin pe
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
ele devine adevărat centrum mundi; aici se pune Țara la cale și tot ce se Întâmplă În lume, de la viața intimă până la evenimente politice de anvergură națională, e așezat sub lupă. Câte un personaj din schițe, ca Amicul X (nedeterminarea indică preocuparea pentru tipologizare, pentru generalizarea particularului), tratează la modul familiar probleme de politică, se bate pe umăr cu personalități ale timpului, vorbește cu simulată modestie despre Întruniri și Întâlniri strategice la nivel Înalt etc., dar - evident - suferă de grandomanie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din lege, referitoare la modalitățile de aplicare a măsurilor reparatorii și la subiecții abilități să negocieze aceste măsuri, Curtea constată că aceste dispoziții legale nu conțin nici o dispoziție expresă care să vină în contradicție cu prevederile art. 135 din Constituție. Nedeterminarea concretă a bunurilor ce pot constitui obiect al reparațiilor, prin restituirea în natură sau în echivalent, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, fiind o problemă de legiferare ce cade în competența exclusivă a legiuitorului. În orice caz, dispozițiile art.
DECIZIE nr. 43 din 7 februarie 2001 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), art. 3, art. 6, art. 20 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132734_a_134063]
-
p.535 ș.u.) Conținutul categoriei determinării are natură deictică și sintactică; este interpretarea lingvistică a raportului dintre subiectul vorbitor și „obiectul” denumit de substantiv, din perspectiva cunoașterii în interiorul relației clasă-constituenți. Opoziția internă a categoriei se dezvoltă între trei termeni: nedeterminare/determinare minimă (sau nedefinită)/determinare maximă (sau definită): Opoziția internă este graduală: student - un student - studentul, dar se dezvoltă în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasă-constituenți. Opoziția internă a categoriei se dezvoltă între trei termeni: nedeterminare/determinare minimă (sau nedefinită)/determinare maximă (sau definită): Opoziția internă este graduală: student - un student - studentul, dar se dezvoltă în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student - studentul Nedeterminareatc "Nedeterminarea" Nedeterminarea semnifică rămânerea „obiectului” denumit de substantiv în afara opoziției cunoscut-necunoscut12. Nedeterminarea poate fi obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau nedefinită)/determinare maximă (sau definită): Opoziția internă este graduală: student - un student - studentul, dar se dezvoltă în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student - studentul Nedeterminareatc "Nedeterminarea" Nedeterminarea semnifică rămânerea „obiectului” denumit de substantiv în afara opoziției cunoscut-necunoscut12. Nedeterminarea poate fi obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o realizează, substantivul se caracterizează prin conținut semantic descriptiv. Această valoare semantică este dezvoltată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nedefinită)/determinare maximă (sau definită): Opoziția internă este graduală: student - un student - studentul, dar se dezvoltă în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student - studentul Nedeterminareatc "Nedeterminarea" Nedeterminarea semnifică rămânerea „obiectului” denumit de substantiv în afara opoziției cunoscut-necunoscut12. Nedeterminarea poate fi obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o realizează, substantivul se caracterizează prin conținut semantic descriptiv. Această valoare semantică este dezvoltată mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un student - studentul, dar se dezvoltă în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student - studentul Nedeterminareatc "Nedeterminarea" Nedeterminarea semnifică rămânerea „obiectului” denumit de substantiv în afara opoziției cunoscut-necunoscut12. Nedeterminarea poate fi obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o realizează, substantivul se caracterizează prin conținut semantic descriptiv. Această valoare semantică este dezvoltată mai ales de substantive care intră în structura predicatului analitic: „Dan
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mod frecvent mai ales bilateral în două variante 11. nedeterminare - determinare: student - unstudent/studentul determinare minimă - determinare maximă: un student - studentul Nedeterminareatc "Nedeterminarea" Nedeterminarea semnifică rămânerea „obiectului” denumit de substantiv în afara opoziției cunoscut-necunoscut12. Nedeterminarea poate fi obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o realizează, substantivul se caracterizează prin conținut semantic descriptiv. Această valoare semantică este dezvoltată mai ales de substantive care intră în structura predicatului analitic: „Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P.L., p. 48), „Tăcere... e toamnă în cetate.” (G.Bacovia, p. 124), „De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva/ Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă-a lăuda.” (M. Eminescu, I, p. 141) Nedeterminarea subiectivă este reprezentată de indiferența subiectului vorbitor față de individualitatea „obiectului” denumit de substantiv; el este interesat de „obiect” ca reprezentând o anumită clasă semantic-lexicală: „Arald pe un cal negru zbura, și dealuri, vale/ În juru-i fug ca visuri - prin nouri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului” denumit de substantiv; el este interesat de „obiect” ca reprezentând o anumită clasă semantic-lexicală: „Arald pe un cal negru zbura, și dealuri, vale/ În juru-i fug ca visuri - prin nouri joacă lună.” (M. Eminescu, I, p. 77). Prin aceasta, nedeterminarea echivalează cu simpla proiectare a substantivului ca unitate lexico-gramaticală concretă din planul paradigmatic al limbii în planul sintagmatic al textului. Determinareatc "Determinarea" Determinarea, în general, ca termen opus nedeterminării, are mai ales conținut sintactic; dezvoltarea unor funcții sintactice echivalează cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin nouri joacă lună.” (M. Eminescu, I, p. 77). Prin aceasta, nedeterminarea echivalează cu simpla proiectare a substantivului ca unitate lexico-gramaticală concretă din planul paradigmatic al limbii în planul sintagmatic al textului. Determinareatc "Determinarea" Determinarea, în general, ca termen opus nedeterminării, are mai ales conținut sintactic; dezvoltarea unor funcții sintactice echivalează cu ieșirea substantivului din condiția lexicală - nume al clasei de obiecte - și intrarea într-o situație gramaticală - nume al unui obiect particular, detașat din clasa de obiecte, prin funcționarea sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studentului este foarte încărcat.”, complement indirect: „I-au dat unei studente/studentei premiul I.” etc. Enunțuri precum „Aintrat student.”, „Am văzut student.”, „I-au dat studentei premiul I.” nu sunt reperabile 13. Substantivul poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum), trăsătură rezistentă la funcția de complement direct și la cea de subiect, dacă nedeterminarea caracterizează și verbul-predicat (cum sunt verbele aflate la diateza impersonală: se dă, se vinde, se scoate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dat studentei premiul I.” nu sunt reperabile 13. Substantivul poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum), trăsătură rezistentă la funcția de complement direct și la cea de subiect, dacă nedeterminarea caracterizează și verbul-predicat (cum sunt verbele aflate la diateza impersonală: se dă, se vinde, se scoate sau verbul a trebui): „N-am găsit nici unt, nici brânză.”, „Nu-mi trebuie nici aur, nici argint.”, „S-a scos cașcaval.”; • dacă nedeterminarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nedeterminarea caracterizează și verbul-predicat (cum sunt verbele aflate la diateza impersonală: se dă, se vinde, se scoate sau verbul a trebui): „N-am găsit nici unt, nici brânză.”, „Nu-mi trebuie nici aur, nici argint.”, „S-a scos cașcaval.”; • dacă nedeterminarea maschează sensul de determinare minimă, așa cum se întâmplă când diferitele funcții sintactice (subiect și complement direct) sunt realizate prin substantive la plural: „Au venit studenți.” Determinarea minimă semnifică detașarea unui obiect din propria clasă de obiecte, fără ca, obiectul, să primească
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definită): „Am fiert laptele.”, „Am pierdut aurul.”. Substantivele singularia tantum denumind obiecte unice, cel puțin din punctul de vedere al cunoașterii lumii, sunt asimilate substantivelor proprii și, în consecință, cunosc numai determinarea maximă: luna, soarele, ecuatorul. Ele dezvoltă sensul de nedeterminare numai concomitent cu o mutație semantică în planul lor lexical; în versul eminescian „Peste vârfuri trece lună” (I, p. 206), substantivul lună este scos, sub aspect semantic, din statutul de „obiect” finit, precis delimitat - astrul cunoscut anterior procesului de comunicare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concomitent cu o mutație semantică în planul lor lexical; în versul eminescian „Peste vârfuri trece lună” (I, p. 206), substantivul lună este scos, sub aspect semantic, din statutul de „obiect” finit, precis delimitat - astrul cunoscut anterior procesului de comunicare. Prin nedeterminare se poate sugera „starea de lună”. MORFEMELE CATEGORIEI DETERMINĂRIITC "MORFEMELE CATEGORIEI DETERMIN|RII" Opoziția din interiorul categoriei determinării se exprimă prin morfeme specifice: morfemul Ø și articolul (articolul nehotărât și articolul hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
procesului de comunicare. Prin nedeterminare se poate sugera „starea de lună”. MORFEMELE CATEGORIEI DETERMINĂRIITC "MORFEMELE CATEGORIEI DETERMIN|RII" Opoziția din interiorul categoriei determinării se exprimă prin morfeme specifice: morfemul Ø și articolul (articolul nehotărât și articolul hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât la singular cât și la plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbajul popular și, de aici, în limbajul poetic, pronumele dezvoltă frecvent sensuri de persoană care depășesc raportarea obiectivă, limitativă, la unul din protagoniștii actului lingvistic. Pronumele de persoana a II-a singular devine, prin dezvoltarea sferei sale semantice, expresie a nedeterminării; se constituie într-o persoană generală: „Ce ți-i scris, în frunte ți-i pus.” (I. Creangă, p. 21), „Cum îți vei așterne așa vei dormi.”, „Ne-nțeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile.” (M. Eminescu, IV, p. 277), „Tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studenți) - studenți; b. pronume de cuantificare totalizatoare (colectivă) (închisă); exprimă numărul obiectelor considerate într-un grup închis: amândoi, tustrei etc.; sunt expresia concretă a numărului categorial al substantivelor determinate definit: amândoi studenții - studenții; c. pronume de cuantificare nedeterminată; situează în nedeterminare numărul obiectelor, în desfășurare deschisă: mulți, puțini, câțiva, câteva sute etc. sau dintr-un grup închis: toți; sunt expresia concretă nedeterminată a numărului categorial al substantivelor caracterizate prin determinare nedefintă: mulți studenți - niște studenți sau determinare definită: toți studenții - studenții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantică: necunoscut-cunoscut, din flexiunea substantivului, dar se organizează numai în doi termeni: nedeterminare-determinare definită (maximă), ca sens gramatical sau ca sens lexico-gramatical. Ca sens lexico-gramatical, determinarea este o constantă: determinare definită, la pronumele de cuantificare colectivă: amândoi, ambii, tustrei etc., nedeterminare, la pronumele atâția și toți din subclasa a treia. Ca sens gramatical, determinarea este o variabilă și caracterizează pronumele din prima subclasă (cu excepția pronumelor de singular: unu, una și unele pronume din subclasa a III-a: mulți, câțiva, puțini). Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]