1,154 matches
-
prietenul său, să vadă dacă înțelege planurile sale. - Da, este foarte interesant! Dar nu sunt atâția negustori care se ocupă de negoțul de mirodenii? Cu ce noutate vii tu, stimate Dagan? replică Noam. - Nu contează că mai sunt alții în negoțul acesta! Contează că toate să fie ale mele, și bazarul din Ninive, și caravana de cămile, și slujitorii, și corabia de la Marea Roșie, și chiar oamenii din țara unde se fac mirodenii să fie ai mei! Atunci aș avea deplină încredere
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
împrumut de la tine, și de la alți prieteni, până când profitul afacerii mele va crește, încât să pot înapoia tot împrumutul și dobânda, pe deasupra. - Frate Dagan, nu mă gândesc la dobândă! Dar, spune-mi, ce sumă ți-ar trebui pentru întemeierea acestui negoț? - Ehe, bani mulți... Vreo sută de talanți! zise Dagan cu seninătate, uitându-se țintă în ochii prietenului său, Noam. - Vai! O sută de talanți, e o avere! Nici tot ce am dacă aș vinde nu s-ar acoperi această sumă
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
țintă în ochii prietenului său, Noam. - Vai! O sută de talanți, e o avere! Nici tot ce am dacă aș vinde nu s-ar acoperi această sumă! - Da, îmi trebuie o sumă foarte mare. Dar, gândește-te și la câștig! - Negoțul e în mâinile lui Iahve, el îi suie pe oameni, el îi smerește! Să mă gândesc cu ce pot să te ajut... - Știam eu cine este cel mai bun prieten al meu! Că n-o să mă lași singur în această
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
cu ce pot să te ajut... - Știam eu cine este cel mai bun prieten al meu! Că n-o să mă lași singur în această temerară afacere! - Da, uite cum facem. Îți împrumut jumătate din cămilele mele care brăzdează Asia în negoț de mătăsuri și covoare. Îți mai dau douăzeci de talanți pe care-i am deja la un zaraf. Plus ce mai pot vinde din bazarul acesta, la prețuri mai mici, ca să recuperez banii mai repede. Și-ți mai pun la
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
cămile, dacă ți le dau ție. - Dragul meu prieten, mă copleșești cu bunătatea ta! Iahve să te răsplătească pentru bunătatea fără margini a sufletului tău! Negustorul Noam se ținu de cuvânt și făcu tot ce promisese ca să-și ajute în negoț pe prietenul său. Dagan se apucă de treabă, năimi oameni, mai cumpără cincizeci de cămile, le echipă cu tot ce trebuia, apoi le trimise în negoț în țări îndepărtate. Ca să poată transporta mai lesne mirodenii peste Marea Roșie, trimise oameni de
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
Noam se ținu de cuvânt și făcu tot ce promisese ca să-și ajute în negoț pe prietenul său. Dagan se apucă de treabă, năimi oameni, mai cumpără cincizeci de cămile, le echipă cu tot ce trebuia, apoi le trimise în negoț în țări îndepărtate. Ca să poată transporta mai lesne mirodenii peste Marea Roșie, trimise oameni de nădejde să cumpere o corabie mare, frumoasă, încăpătoare, cu care să facă legătura între cele două lumi îndepărtate, Yemenul și Eritreea, plus Etiopia. Acest negoț chiar
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
în negoț în țări îndepărtate. Ca să poată transporta mai lesne mirodenii peste Marea Roșie, trimise oameni de nădejde să cumpere o corabie mare, frumoasă, încăpătoare, cu care să facă legătura între cele două lumi îndepărtate, Yemenul și Eritreea, plus Etiopia. Acest negoț chiar ar fi trebuit să înceapă să funcționeze, ca să aducă venituri însemnate stăpânului său, Dagan. Doar că, nici după șase luni, într-o zi ca toate celelalte, negustorul Noam se trezi cu Dagan la tarabele bazarului, cu un chip foarte
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
drag! Vai, ce rău ai ajuns! Nu văd cum aș putea să te ajut în necazul ăsta așa de mare. - Nu trebuie să mă ajuți! Așa-mi trebuie, nesăbuit ce sunt! Tu și-așa mi-ai împrumutat o avere pentru negoțul meu, iar acum n-am cum să-ți restitui datoria! - Lasă datoria! Uită necazul! Iahve lui Israel este în cer și aude strigătul de căință și de ajutor al oricărui om. - Poate pe tine te va ajuta! Dar pe mine
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
Ascultă pe mine, prietene Dagan! Sărac și rob am venit în cetatea Ninive, și mai rău decât atunci nu pot ajunge! Planul meu este să vindem amândoi tot ce avem, casele, bogățiile din ele, și ce-a mai rămas din negoț, ca să înapoiem datoria către vărul guvernatorului. Dacă nu-i dai înapoi datoria, nu te va cruța, nici pe tine, nici familia ta. - Vai de mine! Dar cum să te ruinezi tu complet din cauza mea? Așa ceva nu pot admite! - Te rog
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
în poporul lui Israel! Nici rudele mele nu m-ar fi ajutat cu ceva, se minuna Dagan de devotamentul de neînchipuit al prietenului său. Așa și făcură, cum plănuise Noam. Împreună, vândură tot ce aveau, și casele, și cămilele, și negoțul, ca să facă, cu mare greu, imensa sumă datorată. Nu-i veni a crede lui Marduk, vărul guvernatorului, văzând datoria înapoiată într-un chip așa de miraculos. Deja credea că Dagan nu va avea de unde să înapoieze aurul, se și gândea
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
o idee ca oricare alta? De a arăta că se poate concepe un sens al existenței, deci, fiind împotriva lipsei de sens al existenței, însă fără întreaga încărcătură dogmatică și manipulatoare exercitată de către religie (mântuirea omului a devenit un simplu negoț). Că se poate avea speranța unei vieți de după moarte, fără a ne minți, fără a fi ipocriți, că nu trebuie să condamnăm realizările științifice, sociale sau culturale doar pentru că nu sunt în acord cu ideologiile unei cărți care nu ar
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
dorință de te a dărui pe tine prin tot ce faci pentru a face pe cei din jur mai buni și mai puțin triști. A contribui acolo unde crezi că trebuie, ori ai convingerea interioară că îți poți pune în „negoț talantul” de a câștiga mai mulți confrați în lupta binelui asupra răului. A face posibil ceva care din punct de vedere material nu este. A-ți pune la încercare și de a-ți fortifica răbdarea perseverând în a-i ajuta
DESPRE VOLUNTARIAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341753_a_343082]
-
de căsuțe prea puțin arătoase” care înconjurau centrul orașului, cu grupuri de „case coșcovite” și gropi de canalizare care se căscau neatinse de nimeni. Chiar dacă de pe străzile bolovănoase ale târgului dispăruseră sacagii, care, la începutul secolului XX, își practicau încă negoțul cu apă „limpede foarte, prea bună la gust și rece de-ți îngheța limba-n gură” (așa cum scria Liviu Marian ), apă adusă de la cele trei șipote, mulți locuitori nu aveau încă apă curentă în propria ogradă și o aduceau cu
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
obraznic, cu același râs unsuros, care o adusese în stare de vomă pe coana Firuța). Auzi, bă, ți-aș mai spune eu și altceva, dar știu că ai cap sec și nu înțelegi nimic. Tu crezi că se trăiește din negoț cinstit cu mărfuri ordinare? Din fericire pentru noi, ăștia din elita comerțului, sunteți mulți dobitoci, vreau să spun, chioșcari ordinari, care credeți că se câștigă din vânzarea mărfurilor stupide. Scârț! Cum ziceai mata. Ha, ha, ha! Altul este, bă, negoțul
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
negoț cinstit cu mărfuri ordinare? Din fericire pentru noi, ăștia din elita comerțului, sunteți mulți dobitoci, vreau să spun, chioșcari ordinari, care credeți că se câștigă din vânzarea mărfurilor stupide. Scârț! Cum ziceai mata. Ha, ha, ha! Altul este, bă, negoțul! Dar acesta nu-i de nasul proștilor. Într-adevăr, Nae prospera. De data asta își diversificase aria afacerilor, dar nu neglija „segmentul cinstit” (cum îi plăcea să spună) al chioșcurilor cu un comerț „de față”. --Știi, nea Moto, am cumpărat
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
de om dezamăgit: --Mă, Nae, tot nu pricepi că vreau să-ți fac un bine? Așteptam să-mi dai cheile și să-mi spui săru’ mâna. --A, nu! Te cam grăbești, nea Moto! Bașca lipsa dumitale de pricepere într-ale negoțului. Păi, cum să mă umilești cu o sută de milioane, când magazinul meu face, pe puțin, patru, sau chiar cinci sute? --Ai înnebunit? s-a înfuriat Mototolea, care nu se aștepta la o asemenea ripostă în urma ofertei sale. Vrei să
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
ai ales muzică creștină și nu un alt gen muzical? - Nu mi-aș imagina vreodată că aș putea cânta un altfel de gen muzical decât cel creștin. Dumnezeu m-a înzestrat cu acest talant și vreau să-l pun în negoț pentru lucrarea Lui. - Prin ce se deosebește muzică creștină de celelalte genuri muzicale? - Pentru mine, muzica creștină este muzică ce imi sensibilizează inima și mă aduce mai aproape de Dumnezeu. Prin muzică, omul poate fi înălțat spiritual sau coborât. Muzică creștină
INTERVIU CU AMALIA MIHAELA CIMPEAN DIN ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344263_a_345592]
-
pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului sau asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tata și mama”. Se întoarce în țară și se îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Cand împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București își începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A.Urechia. Din inițiativa ei, s-a
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
Din cauza furtunilor prelungi, Poetul Pindar de pe riviera. Dar au schimbat această kalimeră Tot Grecii, ce lovind în caterinci, Au debarcat oi,capre cu tilinci Pe țărmurile Mării-n chip de sfera. Așa încât, nu după multă vreme, Văzând c-al lor negoț prosperă-n lume Și cala de barbare grâne geme Au scris ei cuvenitul, dreptul nume De „Pontos Euxeinos” pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
întrebarea și gândi că acum este momentul să-și plaseze dorința. --Dacă domnul Costache vrea să-mi vândă și mie un sac la prețul stabilit, ducem și șapte. --Hopaa!spuse uluit Zamfirescu. Vezi Costi ce concurență am? Cum să faci negoț în aceste condiții? Mutul ăsta n-a suflat o vorbă și acum, uite ce dă din el. --Marfa-i de vânzare, Dane. Bani să iasă! Încărcați acum marfa? --Nu ți-am spus? Duc fata la părinți și luăm sacii când mă
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
mântuire, Să nu trăiesc o viață în zadar. Adesea văd și simt disprețuirea Atâtor oameni, pentru versul meu, Dar eu privesc atunci nemărginirea Și-aud cum îmi vorbește Dumnezeu: "Să nu privești la oameni, niciodată! Ți-ai pus talantul în negoț și știu Că n-ai cerut nici lauri și nici plată, Vrei să slăvești pe Cel ce este viu! Va fi o vreme când veți da socoată De timpul ce-ați lucrat în via Mea, Atunci voi da pedeapsă sau
ȘI CAUT MEREU SĂ SPUN DESPRE IUBIRE... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379133_a_380462]
-
Restul peretelui înconjurând spațiul oferea ochilor câteva repere grafice în manieră suprarealistă. Majoritatea portrete, chipuri care-ți spuneau lucruri diferite în funcție de unghiurile și distanța de la care te uitai. Prin cele trezite-n contemplatorii probabili, ele rotunjeau insomnia. -Se-mbină arta cu negoțul! Nu găsiți? le strecurai companionilor printre dinți, eu, sensibil observator al mediului, gata de conexiunile cele mai insolite. -Asta remarcam și eu, rosti impresionat Seneca, intrat firesc în perfectă rezonanță cu mine. Și mă bucurai. Pentru că rotonda încăperii o cerea
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
pe pețitori. Zestrea ei era apreciabilă, așa că și-a permis să ia „pe spânceană”...ce i-a plăcut cel mai mult și i-a fost drag. Numai că Aron nu era doar frumos, dansator, priceput în ale oieritului și în negoț...îi plăceau și femeile, băutură...violența. A răbdat Raveca ani buni, că avea un frumos câștig cu el. Și-au făcut case mari, cum n-avea nimeni, bani...pentru încă două vieți. Dumnezeu i-a binecuvântat cu un fecior...și
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
reumatism. Spre toamnă avea grijă ca albinele să aibă hrană pentru iarnă. Dacă vara era mai ploioasă, trebuia să pună în stup borcane cu sirop de zahăr, să-și completeze albinele rezervele. Când recolta de miere era bună, tata începea negoțul cu borcanele cu miere. Mai câștiga un ban pentru casă. În fiecare an topea ramele cu ceara învechită, înnegrită. După topire ceara devenea galbenă ca aurul. Apoi se ducea la un om care avea o presă, cu care făcea faguri
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
-lea, când același Lusignan, ctitorul multor așezăminte cipriote din perioada de referință, atras de farmecul și sălbăticia regiunii ridică mănăstirea Ayia Napa. Ușor, ușor, ciprioții atrași fie de lucrările de construcție ale apeductului - care necesitau foță de muncă -, fie de negoțul cu călugării mănăstirii s-au stabilit aici, în jurul lăcașului, unde și-au construit case și satul a devenit încet, încet, o așezare în toată regula; comunitatea a crescut, s-au așezat aici fermieri și pescari, au dezvoltat regiunea, iar spre
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]