634 matches
-
asta-i mai mică, a zis «țăranul». Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i Oca și gata! Atunci, «țăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră, cu epoleți auriți, ca un domnitor, Neguțătorul a înlemnit. De multă uimire a scăpat ocaua din mână. Ei, negustorule, mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? Nu mai zic,măria-ta!... Iertare... milă prea bunule. Cuza-Vodă a poruncit șă-i lege de gât
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
uliți, să afle lumea că a căutat să înșele cumpărătorii. Să ridice ocalele pe rând; să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n are să mai vândă deaici încolo. Străjuit de slujitori domnești, neguțătorul mergea pe uliți, ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: Cu asta, nu! Apoi ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul: Cu asta, nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este obedientă de-a lungul povestirii, dar nimeni nu poate ști ceea ce gândea cu adevărat: „Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe”80. Ca și tăcuta Emilia, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și în același timp firești, dar care găsesc, aproape de fiecare dată, o justificare pentru purtarea lor. Vinovați de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își propune să istorisească o întâmplare care se dorește ilustrativă și certifică faptul că femeile își vor urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
așa fel încât precauțiile aberante ale soțului să fie măcar întemeiate și reușește cu măiestrie, bucurându se de câteva clipe de relaxare alături de o persoană pe care o îndrăgise între timp. Situații asemănătoare vom regăsi și în capodopera chauceriană. Povestea neguțătorului pare a fi un exemplu concludent a ceea ce reprezenta uneori căsnicia, mai precis un chin reciproc, deoarece nu doar istorioara inserată, despre bătrânul 875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorea să se despartă și pe care îl poseda cu lipsă de discernământ. Atitudinea femeii poate fi interpretată ca o dorință de eliberare, de evadare de sub tirania geloziei și a absurdității unui soț incapabil de orice formă de empatie. Povestirea neguțătorului, în același timp una dintre cele mai amare, dar și cele mai finisate și riguros construite, nu este o tiradă împotriva căsătoriei, ci mai curând contra acelor soți decrepiți și geloși, ce se încadrează în tipologia 895 „The month of
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care credea că a găsit-o”964), vădit vetustă sau cel puțin percepută astfel, și atât de manierat încât lasă impresia că nu este capabil să trăiască o pasiune autentică. Putem remarca o asemănare între personajul Mai, din Povestirea neguțătorului, și Cresida: descrierile celor două femei se realizează utilizând cam aceeași tehnică, în final ele se vor dovedi, moral, incapabile de a se ridica la perfecțiunea portretului fizic anterior conturat 965, dar Cresida primește din partea naratorului o mai mare apreciere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o modalitate prin care Chandler și-ar putea explica propria recluziune excentrică (Hiney, 1997, p. 102). Caracterul lui Philip Marlowe e marcat, în egală măsură, de voința autorului, dar și de lumea sordidă prin care își plimbă frustrările. Alcoolici, drogați, neguțători de literatură pornografică, personaje imorale, cadavre și crime - iată orizontul la marginea căruia se ivește, în The Big Sleep, detectivul. Înainte de a fi un autor de intrigi polițiste, Raymond Chandler este un scriitor realist. Fiecare dintre personajele cărții, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
celebre votate de Parlament în 1629: 1) oricine va încerca să introducă în Anglia papismul sau armianismul va fi considerat inamic public; 2) oricine va îndemna să se perceapă impozite neacordate de Parlament, va fi considerat inamic public; 3) orice neguțător sau orice altă persoană care va plăti astfel de impozite, nevotate de Parlament, va fi considerat trădător și inamic public. Carol I a răspuns printr-un act neașteptat, arestând nouă membri ai camerei Comunelor, cel mai cunoscut dintre ei, Eliot
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se lasă el cu greu Înduplecat să o considere pe vulpe prietena sa ?; recreativ răspunsul la această Întrebare e replica dată de vulpe : Oamenii nu au timp să Îmblânzească pe alții. Ei cumpără lucruri de gata , iar cum nu există neguțători de prieteni, oamenii nu-și mai fac prieteni. Citind această carte cu ochii omului matur, am Înțeles cu adevărat mesajul acestei fascinante cărți din diversitate, din interacțiunea cu o altfel de realitate, cu persoane diferite, se naște desăvârșirea .Un lucru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Planul de idei câte secvențe au fost identificate în text tot atâtea idei principale se vor formula; după scrierea tuturor ideilor, elevii vor citi de mai multe ori planul simplu astfel constituit. Plan de idei Titluri Propoziții enunțiative 1. Un neguțător 1. Negustorul a pierdut punga cu galbeni. 2. Un om cinstit 2. Omul care a găsit punga a returnat-o negustorului. 3. În căutarea dreptății 3. Negustorul se arată nemulțumit la primirea pungii. 4. Judecata lui Țepeș 4. Țepeș apreciază
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
slujitorilor lui Zamolxe și al isihaștilor creștini din pădurea sadoveniană. "Fiecare tembel se poate juca cu vorbele afirmă un personaj shakespearean. Cred că peste puțin darul duhului se va rosti prin tăcere, iar vorba se va lăuda numai la papagali" (Neguțătorul din Veneția). Orice cuvânt, notează într-un aforism poetul "Luminii", nu e "decât o rană a tăcerii": tăcere amintind de începuturile fără cuvânt, primordiale, dar și de Cuvintele originare (obiect de eseu în Isvoade) -, "cuvinte de vrajă și de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spre auzul tuturor cu amănunte, pentru că virilitatea face parte dintre valorile lumii masculine. Iordache, fost stegar agiesc, cunoaște o mare parte din bărbații care au trecut prin patul Mărioarei văduva, chiar de la candidații cu pricina: „mi-au spus un obraz neguțător că au avut a face păcatul curvii cu mai sus numita..., iarăși știu că Tomiță stegar agiescu au avut a face curvie cu mai susnumita, spunându mi însuși acest stegar. Și deosebi mi-au mai spus și un căpitan Siderică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chitanța, eliberată la 20 decembrie 1790, semnată de doi mari boieri martori la acel împrumut pe care l-ar fi făcut numai pentru că „dumneaei sărdăreasa soacră-sa l-au în demnat de au luat acea floare cu havaet de la un neguțător ca să facă podoabă nunții“ și nici prin gând nu i-ar fi trecut să dăruiască un dar atât de scump. Îmumbrăcată și împodobită cu darurile trimise prin „căl țuni“, mireasa așteaptă venirea celui ales. Mirele, împreună cu alți tineri, prieteni și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei, după patru ani de căsătorie. Gheorghe este un hoț notoriu înfierat în frunte, care și-a as cuns foarte bine năravul. La șapte luni după nuntă și-a reluat vechea activitate și a re început prin a sparge biserica Neguțătorilor din Buzău de unde a furat cărți și odăjdii. Prins, închis, eliberat, Gheorghe sparge o altă biserică la Ploiești. De data aceas ta, pedeapsa se agravează, fiindcă judecătorii decid să-l transforme în exemplu pentru restul comunității: după ce i s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin să de straja domnească „într-o casă pă Podul Calicilor la 4 ciasuri din nopate, fiind cu doi neguțători“. Aceste mici locuri de recluziune au un ca rac ter temporar și tranzitoriu, femeia și cei doi clienți ai ei vor pe trece acolo între două și patru săptămâni. Perioada depinde în mare parte de rapiditatea slujbașilor și de iuțeala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Călătoriile lui Guliver în țere depărtate (I-II, 1848). Câteva traduceri, anunțate ca fiind sub tipar, se pare că nu au mai apărut sau nu se păstrează: Martirii de Chauteaubriand, Zestrea Suzetei de J. Fiévée și nuvela (poate originală) Samoil neguțătorul. Tălmăcirile lui N. sunt cursive, într-un stil deloc vetust, modern chiar, vădind preocuparea pentru cultivarea limbii române, întâlnită și în unele prefețe, ca și într-un Vocabular român de neologisme, apărut în 1848. Traduceri: Louis Aimé-Martin, Educația mumelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
să nu cânte ca un înger / Din corul heruvimilor cu ochi vii.../ Atare armonie dăinuiește / Și-n sufletele cele făr' de moarte,/ Dar noi - atâta timp cât stăm vârâți / În haina ast' de tină și boccie (s.m.)-/ Noi n-auzim această armonie" (Neguțătorul din Veneția). 295 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 176. 296 Ibidem, p. 174. 297 M. Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 340. 298 Ștefan Borbély, op. cit., p. 123. 299
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris de luxul său oriental, sărăci și muri foarte bătrân la Berlin; a
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
populare ilustrate în culori vii și forme naive, în perioada de după căderea Imperiului Sasanid, printre comunitățile zoroastriene rămase în Iran, ca mijloace de conservare a mesajului propriei lor religii 3. Călătorii din secolul al XVII-lea în Persia, ca acel „neguțător francez”, cum îi spune Odobescu lui Jean-Baptiste Tavernier, înregistrează popularitatea acestor cărți folosite de preoții zoroastrieni din Kerman, „pline de imagini mici, stângace, reprezentând modul în care păcatele omului vor fi pedepsite în infern”4. Încercările lui Hasdeu sunt cu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de Romanii ce colonizară Dacia după prefacerea ei în provincie, căci ar fi curios să se fi aflat în Dacia atâția colecționatori de monezi vechi. Este de admis că cele mai vechi din ele vor fi fost aduse tot de neguțătorii din coloniile grecești a le Mării Negre care aveau legături comerciale cu Romanii si cu Dacii; cele mai noi au putut fi aduse chiar de Romani, pe care-i vom vedea intrând în relații cu Dacii, mai ales pe timpul lui Decebal
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sedentare europene. Ca tabloul să fie complet, să notăm că geograful arab Ibn Rusta și geograful persan Gardizi ne spun că popoarele care locuiesc în regiunile Volgăi se vânează unele pe altele, prind pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau de neam slav, rhus, bulgar, burtaș, peceneg. Din cronicile rusești aflăm aceleași lucruri despre cumani. De exemplu, letopisețul rusesc al lui Lavrentie relatează că la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]