7,198 matches
-
lui. Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe care o răpise și o seduse ulterior, deși era căsătorit cu alta. Domina, teroriza. Iar femeile negustorilor sași, în timpul execuțiilor soților lor, au prins-o pe Catharina și-au dus-o la Stâlpul Infamiei. Și nu știu dacă nu ar fi omorât-o, în cele din urmă. Dar a aflat Vlad. Ca s-o salveze, i-a
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
soților lor, au prins-o pe Catharina și-au dus-o la Stâlpul Infamiei. Și nu știu dacă nu ar fi omorât-o, în cele din urmă. Dar a aflat Vlad. Ca s-o salveze, i-a eliberat pe celalți negustori sași, ce urmau să fie omorâți. Totodată, a amenințat că dă foc cetății, dacă i se va mai face vreun rău Catharinei sau familiei sale. Femeia care l-a cunoscut pe Vlad cel tandru și cald și bun, nu cel
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
largi ale Lefkarei, zeci de magazinașe cu articole artizanale specifice, superbe dantelării lucrate manual, souvenir-uri purtând insemnele localității și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți, sunt și negustori de excepție - ne-au stricat planurile! „HARRYS & MARIA LOIZU” este prăvălioara care te întâmpină de cum intri pe străduța care arată ca un Lispcani veritabil al Micului Paris și nu poți să nu intri să vezi și să cumperi ceva, pentru că
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de scorțișoară, șofran, ardei iute, piper, ghimbir și kharkoum. Hassan, negustorul ce vindea riifa dimineața și băuturi reci după-amiaza, de cum îl văzu turnă ceai de mentă într-un pahar, apoi veni să i-l dăruiască lui Belay: - Salam aleikum! zise acesta. - Wa Alaikum as-Salam! îi răspunse negrul, plecând capul într-o
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
de mentă într-un pahar, apoi veni să i-l dăruiască lui Belay: - Salam aleikum! zise acesta. - Wa Alaikum as-Salam! îi răspunse negrul, plecând capul într-o parte în semn de mulțumire, apoi dădu pe gât ceaiul și-i înapoie negustorului paharul. - Și ce poveste o să spui astă-seară? îl întrebă Hassan, așezându-se lângă el și frecându-și tâmplele cu mânecile largi ale jellabiyei. - Astă seară am să spun povestea primului rege al Tumbutului, zise Belay trist și rar, mestecând fiecare
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor veniți din afară spiritele nu le făceau nimic pentru că ele nu se puteau atinge de cei care nu se tem. Și știind acestea, oamenii veniți din afară, pe cămile sau asini, au ucis maimuța-rege, iar din oamenii orașului de nisip
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
tot mai puțini mai cred în adevăratele valori. Acele valori ce nu se pierd în noaptea trecutului "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim - spunea Antoine de Saint-Exupery - oamenii nu mai au timp să cunoască nimic, cumpăra lucruri de-a gata, de la negustori. Cum însă nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni". Se pare că omul contemporan se lasă condus de iluzii și trăiește într-o lume mult prea grăbita pentru a prinde un tren ce se îndreaptă către... nicăieri
VREI SĂ FIM PRIETENI? de IONEL CADAR în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1451998519.html [Corola-blog/BlogPost/368092_a_369421]
-
să târguiască ori să caște gura în Piața Veche, (așa cum magistral a descris-o un prozator gălățean - Ioan Gh. Tofan - în cartea cu același titlu) - reper, iată, încă o dată fundamental în viața trăitorilor acestui meleag dunărean, odinioară “cumplit oraș de negustori”, după cum s-a spus, iar în zilele noastre, și prin acest Festival Național, o metropolă a culturii românești și universale. “La revedere!” pentru ediția a VI-a. Pe curând, la cea de a VII-a ediție, în 2015. Felicitări tuturor
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
cum ard o oră/ cât eternitatea/ în timp ce mama/ întinde rufe pe sârmă/ așteptându-mă cu masa pusă// descifrează în priviri/ balada primei iubiri// o îmbrățișez cu aripile sufletului/ mă las rotită/ în dansul zefirului nebun/ pe coarda din timp/ devenită negustor/ nu mai pun întrebări// caut un loc la fereastră/ unde să-și facă rândunelele cuib// liliacul anunță înfrunzire” (pag.72). Dincolo de instrucția literară evidentă, Ana Maria Gîbu are și o înzestrare nativă dinspre cuvinte. Pariez pe viitorul acestui copil cu
ANA MARIA GÎBU: „UMERI DE FLORI”- CRONICĂ SCRISĂ DE SCRIITORUL MARIN IFRIM de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_umeri_de_f_ana_maria_gibu_1365923010.html [Corola-blog/BlogPost/359761_a_361090]
-
alde „Francisco de Goya”, numele celebrului pictor spaniol îndrăgostit de Ducesa de Alba, datorită careia a creat pe celebra și splendida lucrare „La Maja Desnuda”, care o prezintă pe ducesă întinsă lasciv goală pe un pat imaculat. Eu treceam drept negustor abil, avusesem norocul să trag, vorba românilor „un tun” răsunător... Importasem de la „Pharmaceuticals Division” zece tone de nilverm care valora peste un milion de lire sterline. De afacerea mea fulminantă se dusese vestea în tot ICI-ul, dar colegii mei
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_eu_si_br_ovidiu_creanga_1360847776.html [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
cu entuziasm și a întrebat ce program va avea în România. I s-a spus că programul a fost aranjat de reprezentatul lor din București. Ea atunci s-a interesat: - O fi vr-un moș nesuferit, că așa arată de obicei negustorii „grei”. - Din contră, e un tip în floarea vârstei, drăguț (despre mine era vorba!), care o să-ți placă în mod sigur! - Abia aștept să-l văd! Ce bine-mi pare, că de mult doream să văd România. „Goya” avea tot
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_eu_si_br_ovidiu_creanga_1360847776.html [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
ploi. În ciuda handicapului, omul ăla ciobănise; nu atât pentru că îi fuseseră dragi oile, cât pentru a se ști în rând cu lumea. Acum, tot în rând cu lumea, aștepta negustori să-și vândă ce-i mai rămăsese din turmă. Dar negustori erau puțini și vânzători o droaie: mai bine de jumătate din familiile din sat își vindeau atunci toate sau mare parte din cele 30-40 de oi ale gospodăriei. În fața unui pahar de lichior, Ciungu a diagnosticat vremurile: „Or să dispară
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
șanț de apărare foarte lat, cu o adîncime de 25 de metri. ‘’ Un moment important, atât pentru istoricul religios al orașului, cât și pentru înțelegerea mai nuanțată a laturii etnice a existenței acestuia îl constituie anul 1330, cănd tânărul Ioan, negustor din Trapezunt, este parat de comandantul navei cu care venise la Cetatea Albă iparhului orașului, ca acest Ioan, creștin fiind, ar vrea să treacă la mahomedanism. Iparhul era înconjurat de colaboratori evrei și tătari, de aceea îl vor maltrata, apoi
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului. Italienii vor dota într-o primă etapă cetatea fortificata propriu-zisă cu port cu antrepozite, magazii, case de locuit pentru negustori și autorități, sediile unor instituții bancare, instituții oficiale, lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de produse destinate schimbului-grâne, piei, pește pentru export și mătasuri, postav, mirodenii, diverse fructe pentru import-se va crea un
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
acestea era Chilia, ulterior Chilia Veche (atestata documentar în 1318-1323), așezare românească, înconjurată din toate părțile de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în mare siguranță, fiind vândută pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent atacat de triburile turanice nomade. Ce-i drept, în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în mare siguranță, fiind vândută pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent atacat de triburile turanice nomade. Ce-i drept, în 1337-1338, fusese și Chilia atacată de cete înarmate, venite tocmai din Asia Mică și care au
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ei nu sunt cunoscute, poate au dispărut pentru totdeauna în apele Dunării. Insula se află chiar pe cursul principal al Dunării, înainte de ramificarea ei în brațele prin care se varsă în Marea Neagră. Vicina a devenit un important port comercial, unde negustori bizantini, occidentali (în special genovezi), dar și alții din jurul Mării Negre făceau afaceri profitabile. În acest centru dependent de Imperiul Bizantin a luat ființă pe la începutul secolului al XIII-lea o mitropolie, care a avut un rol spiritual major pentru populația
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de 3241 de hyperperi, adică 20% din cifra totală a afacerilor înregistrate. La această dată, în mod suprinzător, comerțul Vicinei cu Peră îl depășea, ca valoare și număr de contracte, pe acela al Caffei. La fel de impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
comerțul Vicinei cu Peră îl depășea, ca valoare și număr de contracte, pe acela al Caffei. La fel de impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]