720 matches
-
roșiilor, dar știm că nu-l vor urma, pentru că nu-i în folosul lor: Vorbiți ca oamenii și nu 'mbătați lumea cu apă rece. Spuneți ce aveți de spus concret și nu vindeți zilnic mîța-n sac cu vorbe goale. Dar negustoria de vorbe ce s-ar face atunci daca și ei ar vorbi ca lumea? Asta-i marfa pe care-o produc zilnic. Chinejii umflă puii tăiați pe care-i vând în piață injectîndu-le apă caldă sub piele, ca s-arate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a avea convingeri puternice și de-a voi binele altuia. În Ungaria se observă același lucru: pretinsa domnie a elementului maghiar se traduce în realitate într-o domnie de postulanți, advocați și evrei, pentru cari a fi ungur e o negustorie lucrativă ca oricare alta. Daca China ar cuceri Ungaria cei dintâi cari s-ar pretinde chineji ar fi evreii și advocații, credem. E o priveliște curioasă aceasta. Vedem o sumă de popoare cu vertebrele bine închegate și tari esploatate de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i se dau ca pensie reversibilă unui om ce nu e 'n stare a scrie decât nerozii; mii de franci se dau pentru a plăti venalitatea cutărui deputat, ignoranța cutărui profesor, corupțiunea cutărui funcționar, trădarea și felonia cutărui ofițer superior, negustoria de vorbe a cutărui advocat. Milioane de kilogrammetri de putere se cheltuiesc pentru a întreține mii de mașini omenești cari nu sunt bune de nimica și nu sunt în stare a produce nimic. Căci, când e vorba de producțiune, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liberalismul? Liberalismul a scos din gunoi oameni ignoranți și netrebnici cari, în loc de a fi avizați să se hrănească din muncă proprie, li se 'nlesnește a trăi din munca altora. Liberalismul a înmulțit clasa consumatorilor improductivi, cari nu adaugă, prin toată negustoria lor de vorbe, un centigram la greutatea grâului nostru, liberalismul înmulțește funcțiile, atrăgând din ce în ce mai mulți incapabili în serviciile publice; liberalismul, care-a amețit capetele oamenilor, care nu i-a lăsat la teapa lor, în sfera lor de activitate materială, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimici acea comunitate politică putredă prin demagogie. Așadar, dacă economic stăm rău, nici merităm să stăm altfel. Echivalentul mecanic al vieții celor mai mulți oameni nu se întrebuințează în producțiune, în imprimarea de forme utile materiei, ci se pierde pe mijlociri, pe negustorie de vorbe și în exercițiul viciilor. Unde însă nu produce nimenea se 'nțelege că sărăcia trebuie să sporească. Capitalul acumulat de strămoși prin lupta cu arma și prin lupta cu plugul trece în mâni străine; ziua nu e aproape, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în contra acestor rele, dar trebuie aplicat cu toată rigoarea, cu tot esclusivismul: munca, acest corelat mecanic al adevărului; adevărul, acest corelat intelectual al muncii. Dar muncă, nu nimicuri, nu mânare de muști la apă; si adevăr, nu fraze lustruite și negustorie de vorbe. [22 iulie 1882] ["BANCHETUL DIN SEVERIN... Banchetul din Severin, dat în onoarea scriitorilor maghiari inspiră lui "Pesther Lloyd" o serie de reflecții cari merită a fi cunoscute și de cititorii noștri, nu pentru c-ar fi cuprinzând adevăruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
material al acestei mari capacități? Deputăție, delegațiune pentru a răscumpăra valori de un sfert de miliard, directorat de bancă - milioane. Va să zică pentru a îmbuzunări un echivalent material de milioane nu se cer în România decât patru clase primare, violoncel - și negustorie de vorbe. Dac - am întreba ce se cere pentru a fi director la Ministerul de Interne ne-am aduce numaidecât aminte de omul care a ocupat acest post cu oarecare virtuozitate, de mucenicul Simeon. Ce s-a cerut de la el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin Italia, plus unul sau două acte de înaltă trădare. Care e echivalentul material al feloniei și trădării? Lefuri de mii de franci. Teoria echivalenților este, onorabili confrați, împumutată din științele exacte. În aceste științi nu se 'ncap mofturi și negustorie de vorbe. Când lipsă de știință, cursuri de violoncel, tâlharii, cumul, malonestitate sunt titluri pentru mari, pentru milionare echivalente materiale, nu i se poate cere profesorului de-a fi altfel decât toată lumea, de-a nu vâna câștiguri ilegitime într-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Poate că la urma urmelor nici bune intenții nu sunt, ci un chip comun de - a - și face popularitate, bătând în struna celor ce văd necesitatea unei industrii naționale. Cu vorbe însă nu s-a făcut de când lumea nimic decât negustorie de vorbe, nefolositoare nimărui, ci numai celui ce le debitează. E în adevăr o nenorocire pentru România de-a vedea cum convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei și că nu prea pune piedici agitației antisemitismului. În micele orașe din provincie negustorii creștini, deci burghezia e aceea care 'ntîmpină c-o ură intensivă neamul evreiesc. Evreul îmbogățit în sat emigrează, la oraș, deschide prăvălia și, în armonie cu coreligionarii săi, precum și sprijinit de ei, izbutește a învinge pe negustorul creștin. Cunoaștem localități
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este lipsa de convingere, lipsa de energie sfântă, caracteristică pentru tinerimea tuturor popoarelor; este aerul flegmatic cu care sunt scrise monstruozitățile acestea. E ceva greoi și fără de talent în stil, ceva înjghebat și neîntreg în idei, ceva ce seamănă a negustorie cu. nouă principii politice. Din nou naționalitatea se ia ca firmă de prăvălie, pentru a debita sub ea ideile nesănătoase ale radicalismului cosmopolit. Acești domnișori se pun la tocmeală cu poporul românesc, poate pentru posturile bugetare la cari aspiră în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
față a Europei s-a petrecut în afara ei. Dar să o spunem altfel și în cuvinte mai simple. Occidentul are patru capitale: Ierusalim, Atena, Roma și Bizanț. Nu vrea să-și amintească decît de primele trei. Fiecare cu barzii, cu negustorii și cu parola sa. Ierusalim înseamnă monoteism. Atena este umanism. Roma este statul de drept. Bizanțul este ceva mai mult, fiindcă reprezintă sinteza celor trei elemente: raporturile Romei și Ierusalimului au fost gîndite mereu în limba și în conceptele Atenei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
secolele XV și XVI. Una dintre cele mai însemnate și de lungă durată ramificații ale evenimentului din 1204 a fost înlăturarea barierei bizantine de la Strâmtori, integrarea bazinului pontic în circuitele comerciale ale Mediteranei. Explorată timid la început de corăbierii și negustorii venețieni, în căutarea produselor care se găseau în porturile de pe țărmurile ei, Marea Neagră a dezvăluit treptat, spre mijlocul secolului XIII, perspectivele nebănuite și imposibil de bănuit în faza timpurie de expansiune a comerțului intercontinental. Spre sfârșitul hegemoniei latine la Bosfor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imaginabile - folosind atât de puține mijloace. Comicul este bineînțeles cel verbal, în descendența directă a lui Caragiale. VALERIU RÂPEANU SCRIERI: Intermezzo, București, [1943]; Cântecul de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul cu oglindă, București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
adus o sumă de bani acceptabilă și câteva cadouri mărinimoase. Aici am avut Încă o dată ocazia să fim martori la deprinderile și obiceiurile persanilor. De fiecare dată când era muharem (vremea plângerii), crainicul shazadah-ului striga astfel: „La vremea plângerii toți negustorii sunt chemați la ora trei după-amiaza În meidan (o piață din fața palatului) pentru a vărsa lacrimi În amintirea martirilor Hassan și Hussein”. O dată mi s-a Întâmplat chiar să-i văd pe faratshi (slujitorii shazadah-ului) tăbărând asupra unui negustor și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
epic se înscrie în fatalitatea acestei repetiții. Scriitorul revine în cartea nouă la simbolurile pe care le-a părăsit în cartea anterioară, proza lui trăiește sub puterea unei obsesii a întoarcerii la un punct originar. Lui Moromete nu îi place negustoria, iar banii îi pricinuiesc o furie neputincioasă. Disprețul lui față de Bălosu vine de aici. Pământul este făcut să dea produse, iar produsele să îi hrănească pe membrii familiei și să acopere cheltuielile casei, atât. Paraschiv, Achim și Nilă au o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
dar acesta mă punea la alte treburi decât la meserie și am fost scos de acolo. Tot între timp, tata fiind un om aspru, am fost nevoit să fug de acasă și m-am băgat băiat de prăvălie la Pitești. Negustoria însă nu mi-a plăcut. De aceea, n-am stat decât câteva luni. Când m-a văzut tata înapoi, acasă, mi-aduc aminte că i-a spus mamei: „Nu ți-am spus eu că fierul rău nu să prăpădește...”. și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
3, 1960, pp. 33-46. X. Originalitate și plagiat Preliminarii Termenul plagiat provine din limba latină, În care plagiarius Însemna „răpitor sau negustor de oameni (vânduți ca sclavi)”. Cuvântul a evoluat de-a lungul timpului, cunoscând o restrângere de sens. Cum negustoria cu sclavi s-a terminat, a rămas doar Înțelesul de „răpitor”, de data aceasta fiind vorba despre „răpirea” unor bunuri intelectuale. Aceeași definiție o găsim și În lucrări apărute În străinătate: using an author’s words or ideas without giving
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu amendă în valoare de 15 lei pentru prima abatere și cu amendă și confiscarea armamentului pentru abateri repetate. Capitolul V, intitulat " Despre îndestularea obștească", cuprinde articolele 22-26 ale regulamentului 468. Prin prevederile sale era interzisă vânzarea produselor alimentare de către negustorii ce nu obținuseră o autorizație emisă de către primărie. Capitolul VI se intitula " Despre înfrumusețarea orașului și siguranța publică" și cuprindea articolele 27-29469. Prin prevederile acestui capitol, proprietarii erau obligați să-și împrejmuiască gospodăriile cu garduri bine aliniate. Pentru ridicarea unei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să se ducă în cabina cea mare unde aveau să doarmă negustorii. Era o cameră cu grinzile la vedere, înțesată cu desagi. După ce intrară în cabină, solii rămaseră o vreme tăcuți ascultând zgomotele de pe punte. În urma lor se îmbarcau gălăgioși negustorii, care făcuseră popas cu o noapte înainte la Ojika. Prin hublourile cabinei se vedeau niște insulițe. Erau arhipelagurile Tashiro și Aji. Însă golful nu se mai vedea. — Mă întreb dacă oamenii de seamă au plecat deja, zise Nishi cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
seniorul Shiraishi să-l iau cu mine pe Hasekura în caz că mă voi duce. E întru totul searbăd și îi lipsește și istețimea lui Matsuki. Mai departe de cabina solilor, se află o încăpere mare pe care o împart între ei negustorii japonezi. Se gândesc numai la negoț și la câștig, iar lăcomia lor este uimitoare. De cum s-au îmbarcat, câțiva dintre ei au venit să mă întrebe stăruitor ce mărfuri japoneze ar merge la vânzare în Nueva España. Când le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și samuraiului care scriau în jurnalele de călătorie, fiecare așezat în felul său. Samuraiul îi aruncă o privire neîncrezătoare. — Nu veniți și dumneavoastră? Senior Velasco, tălmaciul, îi învață limba țării sale pe negustori. — Nishi, dacă noi, solii, ne amestecăm cu negustorii, o dată și o dată tot o să ne atragem disprețul spaniolilor, mormăi amar Tanaka. Dojenit în acest fel, Nishi se îmbujoră. — Dar dacă n-o să fim în stare să înțelegem nici un cuvânt când o să ajungem în țara aceea... — Avem tălmaci, nu? Uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chiar acolo și chiar în acel moment se deschidea o lume cu totul deosebită de valea sa. Printre capetele brunete și plecate ale negustorilor, îl văzu și pe Matsuki cum stătea cu mâinile încrucișate și își mișca gâtul slab o dată cu negustorii. Acum, după ce îi învățase cuvintele simple, de bază, Velasco le zise ștergându-se la gură cu un șervet: Chiar dacă veți învăța limba, tot nu veți putea face negoț în Spania. După cum v-am mai spus, acolo n-o să vă meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zise samuraiul ridicând puțin glasul, îi sunt recunoscător lui senior Velasco, dar să nu ne plecăm urechea la învățăturile creștine! Însoțitorii săi nu ziceau nimic, așa că samuraiul spuse în așa fel încât să nu-l audă cei care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie să cunoască și învățăturile creștine. Însă voi nu sunteți negustori. Atâta vreme cât sunteți supuși ai casei Hasekura, nu aveți voie să deprindeți învățătura creștină! Vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
respingă fățiș cererile sale. Velasco e om șiret. Izbucnirea lui Tanaka venea tot dintr-o neliniște nelămurită. Samuraiul simțea și el aceeași neliniște. Știa că mai marele fortăreței nu avea dreptul să primească scrisorile Stăpânului și să încuviințeze negoțul cu negustorii japonezi, dar după atmosfera acelei după-amieze își dădea limpede seama că Nueva España nu se bucura defel că ei, japonezii, traversaseră oceanul. Așa stând lucrurile, se prea poate ca și în capitala Mexico, unde se afla guvernatorul, să aibă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]