544 matches
-
nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să-l vadă și să -l asculte pe „domnișorul Cristian“ ? Nu era un cadou mai bun decât o seară cu tangourile lui. Se spunea că fetele de liceu nici nu mai ajungeau la primele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nu e cazul să se mai grăbească, deoarece avea să trăiască fix o mie de ani. „Așa s-a decis acolo, sus - a zis îngerul arătând cu degetul spre apartamentul domnului Târnăveanu, de la etajul șase -, deci despachetează și pune-te, neică, pe trăit. Un mileniu de-acum înainte o să fii tânăr și o să împlinești mereu treizeci de ani. Ai ceva de obiectat?“ Pe Vasile B. l-a inundat un sentiment extrem de convenabil, de care nu credea că o să aibă vreodată parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dă În chelălăială și face ca toate dihăniile dupe pământ... Și mai trage-i și tu, vere, și m-aș mai liniști și io la creier dacă asta te-ar face să taci. Gata, nu mai zic nimica. Futeți-vă, neică, pân-oți varia sânge! Ești taman pă suflețelu’ lu’ jigodia aia de Andrei. Ți-a astupat gura cu pizda ei și nu-l mai trage nici dracu’ de socoteală ce face cu banii... — Ai zis că nu mai faci! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de iubitului și de respectabilului președinte Jochann Răzvan William M'butu era acționar principal la SGașșIU. Cine să fi dat importanță acestui fapt, mai ales că nimeni nu prea știa cu ce se ocupă SGașșIU. Ei bine, Julius Zimberlan, acel neica nimeni, a descoperit că SGașșIU reprezintă nu mai puțin decât Societatea Generală a Ștampilelor și Imprimatelor Universale. De unde interesul lui M'butu pentru schimbarea numelui țării: toate hârtiile oficiale trebuiau, în urma măsurii luate, să-și schimbe ștampilele, anteturile etc.. Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Dacă te prind pe-acolo, îți rup picioarele. Și pe toți bucureștenii. Și-a făcut bucureștenii case și vine la noi să jucăm fotbal. Da’ cu regulile lor că la trei cornere unșpe metri și nu mai știu ce! Păi, neică, dacă vii acilea joci cum îți cânt io. E corect? Este! Danny de Vito e bucureștean cu acte-n regulă din Balta Albă. De vreo zece ani, de când a venit din Predeal parcă. Citadin. Și-l freacă pe Marian cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de somn. Ațipesc oleacă, după care aud, așa, o muzică. Mă uit pă fereastră, ni’ica. Mă mai chiorăsc pă ici pă colo - și am așa un presentiment că din bucătărie se-auzea zgomotul ăla. Și cum ajung acolo, bă, neică, frigiderul cânta. Și culmea că prindea și alte posturi de radio. După aia, mi-a făcut cumnată-mea niște mâncare de dovlecei, știi că io mă omor după dovlecei cu carne. Mănânc la prânz ca un spart, după aia, seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fundamentale. El o citise pe furiș, înainte de termen. Fusese indisciplinat și acum parcă se căia. Se simțea cu musca pe căciulă. Printr-a noua, râdeau toți de el, nu-și dădeau seama că e periculos, riscant, pentru că Șăfu era uriaș, neică, i se spunea buldozerul, dacă mai știți filmul. Avea unu-optzeci, pe puțin. Lat în umeri. Față de urs carpatin. Nu prea-ți venea să-ți bați joc de el. Dacă se îmbrăca normal, era chiar fioros. Mai ales de la faza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o lungă bucată de vreme. Iată că la acest început de an se reia refrenul acelor milioane de dolari care foșnesc agitate prin Nevada. Mai mult, „miza” este ridicată. Și chiar de dna Roberts. Cineva și-ar putea spune: așadar, neică, dacă zecile alea de milioane de dolari care nu-și găsesc liniștea și prietenia la cataramă cu președintele Bush nu pot aduce un post de ambasador la București, în schimb, cu o fracțiune din aceste „asset-uri” îți poți adjudeca președinția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nu se mai întorc. În partide s-au consolidat mediocritățile și ele dictează criteriile de selecție. V.A. : În partide au intrat foarte mulți oameni fărĂ căpĂ‑ tâi, așa cum s-a întâmplat și în timpul ocupației bolșevice a României, când alde neica nimeni au umplut Partidul Comunist, adică argați la țară, oameni marginali din lum‑ penul din orașe ș.a.m.d. A.M.P. : Deci în ’90 a fost ce a fost, dar acum s-a creat o structură... De exemplu, n-au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
roade că spurci cinul boieresc cu oameni proști pe care-i ridici în slujbe și-n dregătorii, de-au ajuns să ne poruncească, nouă, boierilor, "marilor boieri" -, să ne poruncească te miri cine!... Un ăla, un coate goale, un... un neica nimeni... Mare boier?! îi întoarce vorba Ștefan. Sunt destui ce s-au îmbogățit peste noapte Dumnezeu știe pe ce căi necurate, devenind "Mare boier, Mare Baron". Boieria nu stă în câte moșii are, în câte capete de vită sau cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
regiunii de partid". Pe vremea aceea respectiva persoană era echivalentul în putere al lui Ștefan cel Mare și îmi tot băteam capul cu ce greșisem și ce mi se "cocea" de eram chemat la "Înalta Poartă", eu, un nevolnic, un neica nimeni, o furnică oarecare a mușuroiului de oameni ai muncii. A doua zi, pus la patru ace, eram prezent la înfățișare cu jumătate de oră înainte de termenul fixat. Fiind o fire optimistă, speram c-o să rămân în final cu capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce-a plecat mulțimea, am mai stat cu amfitronii restaurantului - Darina, care a și prezentat în trei limbi spectacolul, o femeie blondă, veselă și comunicativă și sotul ei, Vanco, un bărbat înalt, brunet spre negricios, care ne-a cântat „Radu neichii, Radule” și ne spunea din cinci în cinci minute „Hai noroc, bre!” dînd cu paharul în masă. În general ne-am simtit bine, având și această imagine despre frații nostri din sudul Dunării. Ne-am întors veseli și am mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sacrul stâng: „Daca vedea și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pică,/ Șî pă gură sânge-i cură...”, „Între furcă și-ntre puț/ D-un voinic, cu chip drăguț,/ Lung îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de simboluri apotropaice și se află în no man ’s land, departe de social și ordine. Singuri neofiții pot ajunge
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă. Tariful urcă rapid la 5000 de lei. O scrisoare, așadar, poate schimba viața unui personaj. Chiar dacă e mistificată, așa cum se întâmplă cu vestea morții fratelui său brigand către cârciumarul din În vreme de război. Întrebarea: „Credeai că-am murit, neică?” ar putea căpăta răspunsul legitim: „Dacă așa mi s-a comunicat în scris...” Alteori, depeșa nu are nici o consecință, pentru că vine prea târziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
munțișori de piatră Ce cară lumea câteodată, Să facă cruce la mormânt Să scrie pe ea, cine sunt! Fă-mă toamnă iar copil Să duc vite la păscut; Și să cânt cum cântam eu, Cum striga omul din deal, Cântă neică, cântă mult, Să ne treacă de urât, Că de sapă-am terminat De mâncat noi n-am mâncat Am stat și te-am ascultat. Mai cântă și tu Ioane Să ne mai treacă de foame. Cântați și voi dragi copii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zis c-o cheamă. Luiza cum? Luiza Zang. Cum? Aha. Fără gî. Adică Zan. Ce nume-i ăsta, frate. Luiza Zan. Păi și de ce-ai chemat-o. Hai, mă, lasă-mă-n durerea mea. Păi cum să chemi, frate, neica nimeni d-ăștia să-mi cânte mie la nuntă. Ete, fleoșc. Cică dă bine. În ochii la cine? Ete, și mă doare pă mine la bască că-i place de ea lu nașu. Nașu e un snov. Snov. Adică se
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pistolul, după plecarea din sediul aceluiași Comitet Central, a răspuns naiv și tâmp că el mânca „bumboane” și purta pistolul ca toată lumea! Cei care, puțini, desigur, dar gălăgioși nevoie mare, sperau că Ceaușescu a fost omorât, ca să vină în loc un neica nimeni, trăit la Paris, unde „cântase șteoarfelor, pe Sena, un foxtrot” sau altcuiva care voia să facă din pușcăria lui o pușcărie pentru toți (s-a văzut ce înseamnă să lași țara pe mâna unui fost pușcăriaș, fie el și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
runt români. Este un obicei moștenit de a sta în genunchi și pentru că au ajuns în posturi de decizie oameni care nu cunosc istoria și cultura. Marea Unire era pregătită de niște diplomați cu ani în urmă. Nu mergi pe neica nimeni. Pleacă de la imensa și zdrobitoarea incultură și de la neoeuropenii de ultimă generație. Pentru unii a devenit o rușine să spună că sunt români. Oriunde am bătut lumea, nimeni nu mi-a spus ceva că sunt român. Când eram la
Augustin Buzura: Băsescu nu m-a lăsat să predau ICR. La două zile mă operam by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/70566_a_71891]
-
Dumitru, la alde nașa -, fie ,tipul": ,oameni ca..., specimene de felul..., de tagma" (DEX). Cel de-al doilea sens este de obicei depreciativ, în vreme ce despre primul se spune că ar avea - regional și popular - o (oarecare) valoare de reverență (alde neica). În fine, alde mai apare, cu valoare nehotărîtă, și în legătură cu non-persoane, mai ales precedat de prepoziția de: lucruri de-alde astea. În Dicționarul Academiei se sugerează explicații mai generale și foarte interesante privitoare la uzul lui alde (scris etimologic, potrivit
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
blogger din Cluj-Napoca, Liviu Alexa, încearcă, joi, să strângă semnături pentru a o declara pe Ana Maria Prodan persona non-grata, după ce aceasta a vrut să mute Universitatea la Buzău, fapt care a determinat-o pe Prodan să reacționeze dur: Acest neica nimeni care se bagă în seama aiurea și este vândut știm cui.... încearcă să facă diversiuni să apară în prim plan chipurile strângând semnături împotriva mea.. acest domn își dorește imagine pe seama mea și a acestei echipe, încearcă să ajungă
Ana Maria Prodan, supărată pentru situația de la Universitatea Cluj () [Corola-journal/Journalistic/75555_a_76880]
-
pentru boscărie, stosărie, coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât tată a mai avutără”), care nu apar deloc
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]