641 matches
-
și 14 , au fost similari . ASC pentru 5- FU a fost cu 30- 35 % mai mare în ziua a 14- a . Reducerea dozei de capecitabină determină scăderea expunerii sistemice la 5- FU mai mult decât proporțional cu doza , datorită farmacocineticii neliniare a metabolitului activ . Absorbție : după administrare orală , capecitabina este absorbită rapid și în proporție mare , după care urmează transformarea în proporție mare în metaboliți , 5 ’ - DFCR și 5 ’ - DFUR . Administrarea cu alimente scade viteza de absorbție a capecitabinei , dar cu
Ro_1181 () [Corola-website/Science/291939_a_293268]
-
de ceea ce știm din mecanica clasică, unde soluțiile erau traiectorii ale particulelor. Determinarea vitezelor în loc de poziții are mai mult sens în mecanica fluidelor, totuși, pentru vizualizare se trasează traiectoriile particulelor. Ecuațiile Navier-Stokes, în cele mai multe situații, sunt ecuații cu derivate parțiale neliniare. În unele cazuri, precum curgere unidimensională sau fluid Stokes, ecuațiile se pot simplifica și aduse la forma liniară. Neliniaritatea face ca rezolvarea ecuațiilor să fie mult mai dificilă, sau chiar imposibilă, cum este cazul scurgerii turbulente. Neliniaritatea într-un fluid
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ numindu-se vâscozitate. Desigur, există și fluide care nu au această proprietate, ele numindu-se "fluide nenewtoniene", fluide la care legile dintre tensiunele tangențiale și viteza de deformație au forme neliniare. Deducerea ecuațiilor Navier-Stokes începe prin aplicarea legii a doua a lui Newton (conservarea impulsului), lege scrisă pentru un volum de control arbitrar. Într-un sistem de referință inerțial, forma generală a ecuației unui fluid în mișcare este: în care, v
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
dreaptă reprezintă suma tuturor forțelor care actionează asupra volumului de control, precum forța gravitațională, gradientul de presiune și tensorul tensiunilor. O caracteristică semnificativă a ecuației Navier-Stokes este prezența accelerației convective, dependentă de coordonate și independentă de timp, reprezentată de cantitatea neliniară: care poate fi interpretată ca formula 6 sau ca formula 7, în care formula 8 este derivata tensorială a vectorului viteză formula 9. Ambele interpretări dau același rezultat, independent de sistemul de coordonate, arătând că formula 10 este interpretat ca o derivată covariantă. Termenul convectiv
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
de forfecare formula 39 devine în cazul fluidului incompresibil și Newtonian formula 40. Pentru a pune în evidență sensul fiecărui termen să comparăm ecuația de mai sus cu ecuația impulsului a lui Cauchy: De notat că doar termenul corespunzător "accelerației convective" este neliniar pentru fluid incompresibil Newtonian. Accelerația convectivă este o accelerația cauzată de o schimbare a direcției vitezei, de exemplu, accelerarea fluidului care intră într-o duză convergentă. Deși individual particule de fluid sunt accelerate și prin urmare sunt în mișcare instabilă
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
se scrie: Pentru fluide incompresibile densitatea fiind constantă, ecuația de continuitate se scrie: Această formă a sistemului celor patru ecuații este cea mai comună pentru studiul mișcarii fluidelor. Soluția sistemului este în general greu de găsit, deoarece rămâne un sistem neliniar cu derivate diferențiale parțiale. S-au găsit soluții pentru curgeri uni și bidimensionale, dar pentru cazul tridimensional nu se cunosc. În sistemul cilindric, adică în variabilele formula 53 și formula 54, sistemul Navier-Stokes se scrie: Ecuația de continuitate devine: Reprezentarea în coordonate
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
fluxului paralel de mai sus creează un "flux radial" între plăci paralele. Acest lucru implică convecție și neliniaritate. Câmpul de viteze poate fi reprezentat de o funcție f(z), care trebuie să îndeplinească condițiile: R fiind numărul lui Reynolds. Termenul neliniar al ecuației face ca problema să fie foarte greu de rezolvat analitic, soluția implicând integrale eliptice și rădăcinile polinomului cubic. Probleme cu existența soluțiilor reale ale polinomului cubic apar pentru "R > 1.41". Acesta este un exemplu în care ipotezele
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
pierd aplicabilitatea lor, precum și un exemplu al dificultăților înâmpinate la numere Reynolds mari. Există doar câteva cazuri în care avem soluții exacte ale ecuațiilor Navier-Stokes. Aceste sunt: curgere Couette, curgere Poiseuille și stratul limită Stokes oscilator, cazuri în care termenul neliniar este zero. De asemenea avem soluții si pentru cazul în care termenul neliniar există, unul din acestea fiind vârtejul Taylor-Green. De notat că existența acestei soluții exacte nu implică și stabilitatea ei, turbulența putându-se dezvolta pentru numere Reynolds mari
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
Există doar câteva cazuri în care avem soluții exacte ale ecuațiilor Navier-Stokes. Aceste sunt: curgere Couette, curgere Poiseuille și stratul limită Stokes oscilator, cazuri în care termenul neliniar este zero. De asemenea avem soluții si pentru cazul în care termenul neliniar există, unul din acestea fiind vârtejul Taylor-Green. De notat că existența acestei soluții exacte nu implică și stabilitatea ei, turbulența putându-se dezvolta pentru numere Reynolds mari. Ca exemplu se poate da cazul în care fluidul este incompresibil și staționar
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
numere reale, însă este construită în așa fel încât să ofere o legătură mai directă între distanța euclidiană între două triplete de numere și diferența perceptuală între culorile corespunzătoare. Pentru aceasta, legătura dintre "XYZ" și "L*a*b*" este una neliniară: formula 24 formula 25 formula 26 unde "X", "Y" și "Y" sunt valorile "XYZ" corespunzătoare luminii considerate albe și presupunând formula 27, formula 28 și formula 29 Pentru surse ce produc lumină destul de asemănătoare cu cea produsă de un corp negru incandescent, culoarea poate fi caracterizată
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
rezultă ca produs al coeficienților de absorbție ai cernelurilor individuale. Pentru a controla „tăria” aplicării fiecărei cerneluri, cerneala se aplică în puncte mici unul lângă altul, acoperind un anumit procentaj din suprafața hârtiei. Fenomenele care determină culoarea obținută sunt puternic neliniare. Ca urmare, modelarea obținerii culorilor prin sinteză substractivă este o problemă dificilă.
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
fiecare pista rezervată, transmițând semnalul unui dispozitiv de tip "Dolby Noise Reduction". Acest dispozitiv face ca sunetul redat în sala de cinematograf să aibă o caracteristică de frecvență foarte bună (liniară până la 12 kHz) și un coeficient redus de distorsiuni neliniare. S-ar părea totuși ca două piste de sunet nu ar fi cel indicat într-o stereofonie. Dar procedeul pus la punct de firmele "Kodak, RCA și Dolby" rezolvă această problemă prin înregistrarea "codificată" a semnalului și redarea lui în
Sunet stereofonic () [Corola-website/Science/299456_a_300785]
-
Windows anterioare Windows XP dublau valorile raportate deasupra unui prag configurabil, și apoi, opțional, le dublau încă odată peste un al doilea prag configurabil. Aceste dublări au fost aplicate separat pe direcțiile X și Y, rezultând într-un răspuns foarte neliniar. În Windows XP și multe versiuni de sisteme de operare de la calculatoarele Apple Macintosh, se folosește o calculație a balisticii mult mai fină, care compensează rezoluția ecranului și are o liniaritate mai bună. Mauspadul este cel mai popular accesoriu, folosit
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
dau numai multiplicatorul de faza cu trecerea timpului, altfel rămân nechimbate. Deoarece formula 55 este independentă de timp, soluțiile sunt numite stări staționare. Superpoziția valorilor staționare ale energiei schimbă proprietățile lor în acord cu fazele relative dintre nivelele energetice. Ecuația Schrödinger neliniară este o ecuație diferențială cu derivate partiale de forma: pentru câmpul complex formula 57. Această ecuație derivă din hamiltonianul: cu parantezele lui Poisson: Este de notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
de timp, la fel și combinația lor formula 63, unde "a" și "b" sunt două numere complexe oarecare, este soluția ecuației. În mecanica cuantică, evoluția în timp a unei stări cuantice este întotdeauna liniară, datorită principiului superpoziției. Totuși există și versiunea neliniară a ecuației lui Schrödinger, dar aceasta nu este o ecuație care să descrie evoluția unei stări cuantice, precum ecuația lui Maxwell sau ecuația Klein-Gordon din teoria clasică. Însuși ecuația lui Schrödinger poate fi gândită ca o ecuație de mișcare pentru
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
cum ar putea fi realizat acest lucru în sisteme particulare. Această muncă a rezultat într-o lucrare comună despre maserii optici și infraroșii și lasere (amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiație). Alte cercetări au fost efectuate în câmpul opticii neliniare, radioastronomiei și astronomiei infraroșii. El și asistenții lui au detectat primele molecule complexe în spațiul interstelar și au măsurat pentru prima dată masa unei găuri negre din mijlocul galaxiei noastre. S-a înscris ca Profesor Asociat în Fizică la facultatea
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
în aeronautică, dezvoltarea unor metode de calcul al vibrațiilor pentru sisteme cu număr mare de grade de libertate, aplicații ale teoriei elasticității plane în studiul plăcilor subțiri și groase, propagările undelor elastice în medii stratificate. Rezultatele obținute în domeniul elasticității neliniare au fost citate printre altele în 2 volume din monumentala "Enciclopedie a Fizicii" editata de Siegfried Flũgge . În cadrul studiilor asupra viscoelasticității a publicat o serie de lucrări în care a determinat ecuația vibrațiilor transversale a unei bare drepte care posedă
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
colaborare cu discipolii săi Arsenii Sokolov (teoria cuantică a radiației sincrotrone) și Igor Ternov (polarizarea radiației sincrotrone).Radiația sincrotronă a găsit ulterior aplicații multiple. Lui Ivanenko îî aparțin și alte lucrări în domeniul gravitației, inclusiv cercetarea efectelor de torsiune, teorii neliniare de câmp, etc. ș.a.
Dmitri Ivanenko () [Corola-website/Science/313540_a_314869]
-
zăresc. În GTA III s-a renunțat la modul multiplayer din precedentele titluri, punându-se accentul pe campania individuală. Totuși, există extensii multiplayer ale jocului, dezvoltate de fanii seriei. O trăsătură comună a tuturor jocurilor din seria "GTA" este povestea neliniară. Misiunile oferite jucătorului fac parte din povestea principală sau sunt misiuni adiacente. Deși misiunile principale sunt necesare pentru a avansa în joc, ordinea misiunilor e în mare parte la alegerea jucătorului, multe din misiunile secundare nefiind obligatorii. În beta au
Grand Theft Auto III () [Corola-website/Science/312744_a_314073]
-
Enciclopedica, București (1982); 9. R.Homescu: "Utilizarea funcțiilor spline și a criteriului normei minime în prelucrarea optică a informației, în:" „Cibernetică în slujba dezvoltării economico-sociale”, Ed. Academiei RSR, București (1983); 10. R.Homescu: "Restaurarea imaginilor degradate în sisteme" "liniare și neliniare," în: „The 5-th Internațional Conference on Control Systems and Computer Science”-Section:”Image Processing”, Institutul Politehnic București(1983); 11. R.Homescu, I.Roxin:"Utilizarea pseudoinversei matriceale în modelul balanței legăturilor între ramuri," Lucrările celui de-al IV-lea Simpozion ‹‹ Modelarea
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
aceasta se află în limitele normale (sau nu) pentru procesul controlat, lucru important mai ales când este vorba de instalații de măsură și control (din industrie, comunicații, avioane, vapoare etc.). În plus, afișarea analogică permite realizarea de AM cu scară neliniară ca, de exemplu, scară în dB (decibeli) mult utilizată în telecomunicații și în electrocaustică. Însă, afișarea analogică obligă pe operator să interpoleze, ceea ce duce la apariția unei erori de citire și de aceea, nu este potrivită pentru măsurători de precizie
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
Puterea reală este capacitatea circuitului de a efectua lucru (mecanic) într-un anumit timp. Puterea aparentă este produsul dintre curentul și tensiunea electrică a circuitului. Din cauza energiei stocate în sarcină (consumatorul electric) și revenită la sursă, sau din cauza unei sarcini neliniare, care denaturează forma de undă a curentului absorbit de la sursă, puterea aparentă va fi mai mare decât puterea reală. Un factor negativ de putere apare atunci când dispozitivul consumator de energie (care este în mod normal, sarcina) generează putere, care apoi
Factor de putere () [Corola-website/Science/335780_a_337109]
-
de la lansarea sa. "The Sims 4" are același concept ca și predecesorul său, "The Sims 3". Jucătorii controlează propriul lor Sims în diverse activități și relații . Jocul, ca și restul seriei, nu are un scop final definit și gameplay-ul este neliniar. Crează-un-Sims și modul de a construi instrumente au fost reproiectate pentru a permite mai multă versatilitate atunci când se crează conținutul de joc. Starea emoțională joacă un rol mai mare în joc decât în jocurile anterioare din serie, cu efecte asupra
The Sims 4 () [Corola-website/Science/334647_a_335976]
-
secundar. A mai fost: decan al Facultății de Științe, membru al Societății Gazeta Matematică, al Societății Matematice din Franța, Palermo, membru al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special de analiza matematică și astronomie, studiind ecuațiile integrale neliniare, ecuațiile integrale exponențiale, ecuațiile integro-diferențiale cu variabile separabile, cu problema creșterilor finite și teoria seriilor. A lucrat la întocmirea hărții fotografice a cerului pentru secolul XX. A determinat coordonatelor ecuatoriale ale unui număr de 1687 de stele și a calculat
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
2007 - Galeria Galateca - Biblioteca Central Universitară București; 2002 - Galeria Foișor - Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia; etc. EBÂNCĂ DUMITRU - profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de matematică - născut la 20 septembrie 1949, în Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat: ”Metode funcțional - numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005, 271 p.; 2. Calcul numeric și aplicații, Craiova, 1984, 274 p. HAMZA de la Obislave ( ) - ban de Craiova în 1531. Sfetnic domnesc între anii 1512 -1535. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea - Oameni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]