580 matches
-
la cuptor, telemea, batog, scrumbii și din nou ceai. Și cum să mănânci dacă nu știi cum, mai ales că Feodor gusta ceva și ceai, gusta altceva și ceai, regulă după regulă. Și cum să respecți ce nu știi? Punct. Nemâncat. Flămând cu bucate în față! Mi s-a făcut loc de dormit pe o laviță sub semnul de turmă a trei cojoace. Erau calde, liniștitoare ca și oa menii la care ajunsesem. Oare cum s-o fi spunând, în ucrainiană
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fetele de noapte, în compania cărora se mai distra câteodată... Odată, într-o seară de august, se hotărâ să meargă acasă, la Folești. Avea toți banii întregi, nu cheltuise nimic, voia să-i ducă cui trebuie. În plus, era treaz, nemâncat, stare în care se aflase de foarte puține ori în ultima vreme. S-a dus la gară, și-a luat bilet, s-a urcat în tren și, după vreo trei sferturi de oră, se afla la B, gară situată la
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ca să stea jos și să se gândească la ce trebuia neapărat să facă mâine, efort urmat de puțină odihnă, necesară. Era mai uituc. Putea să-și pregătească un bol cu cereale chiar lângă cel pe care-l lăsase pe jumătate nemâncat. Ea îi spunea de câteva ori pe săptămână că era în concediu de boală, dar refuza s-o creadă. —Trebuie să mă întorc la serviciu, declara el. Să-mi câștig pâinea. Când îl vedea pe președinte la știri, mormăia: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din cînd În cînd, lua ceasul, și-l apropia de nas și-l privea strîngîndu-și ochii. Cum el se grăbea să termine masa Înainte de miezul nopții, găsea că toată lumea trebuie să facă la fel: se temea să nu rămînă cineva nemîncat și-i Îndemna mereu pe toți să se grăbească să mănînce. Și părintelui Dolan Îi plăcea să mănînce, dar era și mare amator de discuții: uneori se Încingea la vorbă cu tata și uita să mănînce, iar atunci părintele O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sfînt care să laude o făptură omenească pentru că risipește ce i-a dăruit Dumnezeu. Crezi că m-aș Încumeta să las să se prăpădească atîta mîncare bună, cînd sînt atîția sărmani pe fața pămîntului care astă-seară se duc la culcare nemîncați? — Ascultă, am citit și argumentele marilor Înțelepți ai bisericii și ereziile necredincioșilor, de la sfîntul Toma d'Aquino pînă la Spinoza, iar cînd eram tînăr m-aș fi Încumetat să intru În dispută cu cei mai abili dintre ei, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
făcut eu și pornește-l. Alături cu bordeiul era sub pământ o pivniță. El intră în ea, și acolo văzu șapte iepe negre strălucite - șapte nopți, care de când erau nu zărise încă lumina soarelui. Ele nechezau și băteau din picioare. Nemâncat toată ziua, el cină ce-i dăduse baba, ș-apoi încălecînd pe una din iepe, mână pe celelalte în aerul întunecos și răcoare al nopții. Dar, încet simți cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui, ochii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
454} No. 58 Verde frunză foaie lată, Pentru tine Stanco fată Mâncai Vinerea odată Și Lunea niciodată, Dumineca o postii Până mi te dobândii; Pentru tine Stanco fată, Vândui erghelia toată, Rămăsei c-un cal ș-o iapă Slabă de nemâncată Și pe - aciea îi vândui, Până mi te dobândii; Și plecai la Țarigrad, Mult puțin ce-am câștigat În gazdă la tine - am intrat Și tot cu tine i-am mâncat; Când eram cu punga plină Mă culcai, Stano, pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de ciocolată dintr-o pungă cafenie. Întinse reflex bomboanele spre Valerica Scurtu, dar se opri la jumătatea drumului. Femeia nu observase intenția. Continua să plângă cu fața ascunsă în îndoitura cotului. ― Și totuși nu putem continua așa! observă iritat sculptorul. Nemâncați, nedormiți, plus pleașca asta cu înmormîntarea lui Panaitescu. Popa își suflă nasul. ― Eu n-am să merg. Sânt răcit. În capelă e frig, trebuie să stai cu capul gol. ― Ești deștept, papa, dar nu ține! Ori mergem toți, ori nici unul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
singuri pe cât pot fi doi oameni. Sculptorul se aruncă într-un fotoliu. Dinții îi clănțăneau: ― Valerica avea dreptate. Trebuie anunțată Miliția. Cu ce mă încălzesc banii dacă crăp sau o să înnebunesc? ― Vom fi și mai prudenți, domnule Matei. ― Prudenți! Stau nemâncat de trei zile, abia îndrăznesc să aprind o țigară, mi-e frică să adorm! Popa își economisea până și respirația! ― Asta nu înseamnă nimic. Ați fost după el în baie, ori în bucătărie? Ați văzut tot ce a făcut? Uite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de unde vin”. Bucurie mare pe toți cei prezenți, inclusiv pe noi, însoțitorii lui. De bucurie, cineva aduce un litru de vin acru, oțețit, ni se toarnă cu economie, ca să ajungă la toți cei prezenți, bem vinul acru în silă, pe nemâncate și ne grăbim să prindem trenul spre locul de unde am venit. Am reajuns cu bine la destinație, am mâncat cu poftă de lup - fiindcă de mult trecuse ora prânzului și nu mâncasem nici anaforă de atâta vreme. După masa copioasă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zilei. Liturghia de seară mi-a prelungit adeziunea la catolicism. Îmi terminam adesea temele noaptea tîrziu, după modelul tatei, care tot atunci Își bătea la mașină articolele, și mă cam săturasem să mă trezesc devreme ca să merg la Împărtășanie pe nemîncate În biserici unde, la cincisprezece-șaisprezece ani, cît aveam eu pe-atunci, eram mai puțin impresionat să văd gambele fetelor, decît fusesem cu cîțiva ani mai Înainte. Trecusem Între timp la un nou stadiu al descoperirii trupului feminin, uitîndu-mă la poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cel de la editura Garamond, care nu putea fi decât Închisă. Și totuși, dacă azi-noapte ține tot de astăzi, totul s-a petrecut ieri. Dar de alaltăieri până azi-noapte a trecut o veșnicie. Către seară mi-am dat seama că eram nemâncat. Voiam liniște, și puțin fast. Lângă Forum des Halles am intrat Într-un restaurant care-mi făgăduia pește. Chiar prea-prea. Masa așezată direct În fața unui acvariu. Un univers destul de ireal ca să recad Într-o stare de suspiciune absolută. Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Fran spunând, foarte încet, pe când se urca în mașină. — Bun, răsună vocea cu inflexiuni aristocratice a Henriettei în aerul serii. Spune-o așa cum se cuvine. În genunchi. Simon se strâmbă. — Trebuie? — Da, îl somă Henrietta fără milă. Sau o să rămâi nemâncat în seara asta. Ultimul lucru pe care îl zări Fran când demară fu o scenă dintr-un alt film în care Simon se lăsa pe un genunchi, stârnind țipetele de încântare ale lui Sophie și Lottie, care strigau: „Cine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
sfinților". S-a hotărât, citindu-le, să devină soldat al lui Christos și al Madonei, iar când a ieșit din spital s-a dus la o mănăstire dominicană unde i-a speriat pe călugări prin penitențele lui. Stătea zile întregi nemâncat și-și flagela trupul ca să ucidă în el orice dorință. După ce a început să predice, a primit câteva bătăi zdravene de la tați și soți revoltați de ceea ce le vâra în cap fiicelor și soțiilor acel fanatic care vroia să convingă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mi-am despachetat sendvișul cu magiun de caise, dar înainte să mușc din el, mi-am adus aminte că n-o văzusem niciodată pe Iza mâncând în pauze, și atunci m-am gândit că precis tatăl ei vitreg o ține nemâncată, m-am uitat la felia de pâine, era destul de mare, aș fi putut să-i dau ei jumătate. Între timp, Iza a început să strângă gunoiul împrăștiat pe jos, iar eu m-am ridicat și m-am dus la catedră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Dacă te grăbeai și azvârleai sulița Înainte să bage botul În apă, te auzea, o lua la fugă și rămâneai cu burta goală. Dacă azvârleai sulița după ce scotea botul din apă, te auzea, o lua la fugă și iar rămâneai nemâncat. Azvârli sulița În capră doar În acea scurtă clipă În care Își cufundă botul În apă. Doar atunci nu te aude și te lasă să-ți umpli burta tu și ai tăi. - Așa de scurtă să fie clipa plecării? - m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sfârcuri... dă sfaturi deținuților, mai joacă tabinet cu ei... Pe bune că sunteți inconștient. N-are rost să vă plângeți... ARTUR: Și rația de prânz? GARDIANUL (Iluminat.): Știți ce? îi punem punct. V-o dau pe-a mea. Rămân eu nemâncat. O fac pentru dumneavoastră. V-o dau și gata! Să uităm tot ce-a fost! ARTUR: Și groapa? Cum rămâne cu groapa? GARDIANUL: V-o sap gratuit. Am să vă sap o groapă individuală, deși e împotriva regulamentului. (Eroic.) Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
GUFI: El e! O pocitanie! Fierbe ura în el. Clocotește. Auziți clăbucii? Fierbe zeama în el, se înroșește. Dă pe afară. Îl sugrum cu o fâșie de piele scoasă de pe propria lui burtă! ARTUR: O să țină? GUFI: Știu eu? Niște nemâncați... Au bube în cerul gurii. Ia deschideți gurile! Niște nesătui! (Cei trei cască gurile.) Uitați-vă, uitați-vă înăuntru... Stau bubele acolo, pline de venin... Stau să crape... ARTUR (Privind.): Da, da... Ăștia înghit cu tot cu bube... Au firimituri negre de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o jumătate și se făcea că păsările mâncau și din când în când se uitau una la alta... așa cum ne uităm noi acum... Ce să fie asta? PARASCHIV (Urlă furios și isteric.): Cad. MACABEUS: Atunci m-am ridicat de la masă nemâncat și am luat-o încet peste câmpie... Se făcea că era o câmpie netedă și din loc în loc se vedea câte o jumătate de arbore... Ce să însemne o jumătate de arbore? PARASCHIV (Plânge grotesc, icnește.): Cad. MACABEUS: Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Noroc că Macatist, șoferul, nu comenta. Totuși, chestia cu anunțul că va fi tată nu mai e de glumă... Vorbise cu doctorul Wintris. Îl trimisese pe Macatist s-o ia, așa cum o găsi-o la școală, pe stradă, la alimentara, nemâncată, nespălată, fără chiloți, pe sus s-o ia, cu tot cu pat, cu cameră, cu tot ce-o găsi pe-acolo, s-o ia și să i-o pună doctorului pe masă. Undeva, deasupra sa, de parcă veneau direct din cer, auzi bătăile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Să nu-mi spui că ai terminat deja. Mi-era foame, zisei eu, rușinată. Aștept să termini și tu și mă duc după aceea să mai iau. — Nici gând. Doar n-o să stai să-mi numeri dumicații ca un sărăntoc nemâncat, ca să mă faci să mă simt vinovat. Du-te, fuguța! Zis și făcut. Stăteam la coadă la grătar, cu bolul plin din nou (orez cu carne de crab, muguri de bambus și fasole încolțită) când cineva din spatele meu îmi ciufuli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pomenirea mamei sale. - După masă vreau să stăm de vorbă. Astăzi m-am spovedit și împărtășit. - Și ce-mi spui mie, sfânta, sfintelor?! Mă ții la post cu toate! Ce te-au mai învățat sfinții tăi? - Nu mai bea pe nemâncate, măi, omule, iar o să ți se facă rău! - Și ce, beau băutura cuiva? Beau din via mea, beau din munca mea! Frusina își dădu seama că nu este momentul să vorbească despre lucruri sfinte că este băut și are chef
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
potrivit acesteia, o naștere nu putea să aibă decît o singură cauză: Împreunarea bărbatului cu femeia. Prea multe probleme; Într-o lume În care tot mai mult ilegalul se contopea cu legalul, dacă tot stăteai să numeri foile plăcintei, rămîneai nemîncat. Cu gura plină de salivă, cu asta te alegeai, Îți venea să te scuipi singur, pe urmă, În oglindă, ce dobitoc! Thomas ar fi putut zice că, după ce ajunsese părtaș la Încălcarea unei legi divine, ce-ar mai fi Însemnat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se petrecuse una ca asta, vîntul tot de Dumnezeu fusese lăsat, să vadă neghiobul cum stătuseră, cu adevărat, lucrurile! Și cu Adam! Cu Eva! Cu nenorocitul de șarpe! Cu mărul! Dacă ar fi fost o portocală, ar fi avut vreme - nemîncata! -, pînă ar fi decojit-o, să-și dea seama, poate că la mijloc e o viclenie și fața lumii ar fi fost azi alta! Nu se putea pune nimeni cu Antonia, dar Cerul era surd, nu o auzea. Sau o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era aceea în care se afla. Pascalopol, cunoscător profund al acestei stări de spirit, fiindcă el însuși trăise în astfel de condiții și avea G. Călinescu milă mai mult de un om de familie bună, scăpătat, decât de un vagabond nemâncat, simțea datoria de a înlocui pe moș Costache. Felix vedea în Otilia o fată cu un bun-simț exagerat, cu o experiență de viață, dusă până la mizantropie, dar nu era așa. Otilia era ușuratică, iubitoare. Era însă modestă, încredințată că orice
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]