1,494 matches
-
circuite electronice? Îmbrățișând-o pe Gabrielle, mi-am imaginat, așa cum mă învățase Vaughan, accidentele în care ar fi putut fi implicați cei frumoși și celebri, rănile care ar fi putut da naștere fanteziilor erotice, extraordinarele acte sexuale celebrând posibilitățile tehnologiilor nemaipomenite. În fanteziile acestea eram capabil în sfârșit să vizualizez acele morți și răni de care mă temusem întotdeauna. Mi-am închipuit soția rănită într-o coliziune la mare viteză, cu gura și fața distruse, și cu un nou și excitant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
putem chiar aplica soluții de rezolvare a acesteia. Vorbind despre o întreită criză umană, același autor mărturisea: Liderii și instituțiile care ne-au promis o epocă de aur nu se țin de cuvânt. Ne asaltează cu viziunile unor dispozitive tehnologice nemaipomenite, cum ar fi locuri în avion cu monitoare de televizoare și o autostradă informațională care ne va da posibilitatea să faxăm mesaje în timp ce ne bronzăm pe plajă. Totuși lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult, ca de exemplu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Nu vă pare rău? Nu e groaznic? - Nu știu, repetă baba. Ești cu mașina aici? - Da, dar ce leg... - Ce marcă? - Un Nissan de teren, dar... - Uite, îți dau două rubine pe el, zise baba scoțând la iveală niște pietre nemaipomenite. - Bine. Poftim cheile. Baba Dochia se urcă la volan, instală pisica lângă ea, băgă o casetă cu Jefferson Airplane în casetofon și călcă acceleratorul. Locuia în Giurgiu, deci o luă înspre Ruse. Ajunsă acolo se chiorî o vreme peste Dunăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de duzină de cuvinte inteligibile, să aspire să-i Înfrunte pe cei care nu erau la fel de monstruoși ca el, Îndrăznind să se transforme În suveran fie și al unui singur metru pătrat de pămînt? Ar fi jucat, desigur, un rol nemaipomenit ca mic tiran peste o stîncă, stăpînind În mod comic peste iguane, broaște-țestoase și sute de mii de păsări marine căcăcioase, dar era cu adevărat rizibil să pretindă să aspire la acțiuni mai nobile, mai ales dacă În asemenea acțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
tot ce este a fost și tot ce a fost este..." Nu era supărat pe bătrînul turc, ba, dimpotrivă. Într-un elan de care îți pare rău întotdeauna mai tîrziu, s-a ridicat și l-a prins în brațe "ești nemaipomenit, Ali Mehmet, așa ceva..." Turcul s-a desprins ușurel, nu-l convinsese și nici nu-l molipsise entuziasmul său, parcă era mînios dintr-un motiv foarte întemeiat, "cred că nu prea aveți ce face în tîrgul nostru. Trenul de București e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
l-ar fi străbătut un fulger. "Împreună" nu era decît "afacerea Cocoș". Turcul Ali Mehmet. Atunci îi spusese Mihail ceva asemănător. "Sigur, domnule director, o poveste inventată poate fi la fel de reală cît orișice lucru întîmplat." Era cu adevărat un tip nemaipomenit, acum se convingea că el, Leonard Bîlbîie, își găsise locul potrivit în lume, chiar se simțea fericit ca ieșise de la strîmtoare atît de ușor. Mihai Mihail ridică leneș pleoapele, recunoscu privirea albastră și rece despre care auzise atîtea, "așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de înțelegere. Radul Popianu își luase în chipul cel mai serios sarcina de a-i face fericiți pe tîrgoveții, pe negustorii din Vladia și voia su-i facă fericiți, chiar dacă ei nu-și dădeau seama despre aceasta. Avea un sentiment nemaipomenit de înălțare sufletească atunci cînd se gîndea la misia sa și i se întîmpla destul de des, din cauza singurătății n-avea altceva de făcut decît să mediteze, auzind cum țîrîie ploaia în streașină ori cum trosnește lemnăria în podul casei. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de copil. Prințul rămăsese un copil, un nevîrstnic, cu toate că arăta și putea fi un bărbat în toată firea, dar înlăuntrul sufletului său rămăsese necopt. Și se juca cu moartea cum se joacă un copil cu focul neștiind. Simțind o atracție nemaipomenită să probeze cu mîna lui dacă e adevărat sau nu ce i s-a spus. Cam așa era prințul, dar prea lunga apropiere, prea deasa întâlnire cu primejdia te poate face nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
oricît de zdravănă și de controlată ar fi ea. Despre K.F. se discuta în fiecare zi și în orice colț al Vladiei. Apăruseră tot felul de povești despre ea, despre iubirea (?!) pe care prințul-aviator i-ar fi dedicat-o, despre nemaipomenitele, uluitoarele, amețitoarele baluri, despre risipa de frumusețe și bogăție care se petrecea cînd se bea șampanie din pantofii ei, cînd cînta gramofonul toată noaptea numai tangouri argentiniene și cînd, din pricina iubirii ce i-o purta, prințul se purta ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se aprindeau în clipa în care Pangratty pășea într-o odaie, că datorită lor, adică datorită domnișoarei K.F. și prințului, cei doi salcîmi, arbori unici în Vladia, înfloreau a doua oară în luna octombrie, că dacă n-ar fi această nemaipomenită poveste de iubire toate viile din Vladia s-ar chirci, ar da mana viței în ele și ar fi mai cumplit decît atunci cînd a fost cu dezastrul filoxerei... Și cîte altele nu se mai spuneau, sprijinindu-se între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Avia, iar Air France lucra pe din două cu "zăpăciții" de la Băneasa. Dacă venea vorba de aviație pe undeva, în vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate. Aviația, marina, chestiuni elegante și poate de viitor. Deocamdată, în mîna unor zăpăciți", nebuni de admirat, dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ieri, după ce băuseră un marghiloman la aceeași masă. Dar, în fapt, trecuseră cinci ani, timp în care poate nici nu se mai gîndiseră unul la celălalt. Șerban Pangratty îi arătă din privire grupul în mijlocul căruia Balbo continua să descrie o nemaipomenită bătălie aeriană. Se auzeau pînă la el cuvintele și felul în care imita Balbo înfruntarea "Scende, looping, tatatata, e poi un altro viene di fronte..." "Ți-a fost prezentat?" Bîlbîie ridică mirat din sprîncene, în toată zăpăceala aceea, erau aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ușor. Oricîtă experiență ar fi avut, cu Pangratty nu-i mergea. Nu reușea să-și ascundă gîndul, nu reușea să pară indiferent, doar curios și nu interesat. "E nemaipomenit, domnule! Întîi și întîi pentru că e un aviator! Toți aviatorii sînt nemaipomeniți! Sau ai cumva altă credință? Cum era să creadă altceva? Doar singurul aviator pe care-l cunoscuse în toată viața lui nu era altul decît Pangratty! Și oricum ar fi luat-o, Pangratty era un bărbat nemaipomenit. Vremea cît trăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Toți aviatorii sînt nemaipomeniți! Sau ai cumva altă credință? Cum era să creadă altceva? Doar singurul aviator pe care-l cunoscuse în toată viața lui nu era altul decît Pangratty! Și oricum ar fi luat-o, Pangratty era un bărbat nemaipomenit. Vremea cît trăise în Vladia, în preajma lui, atîta cîtă fusese, o toamnă și o iarnă, i s-a părut cea mai plină. Cum anume, în ce fel plină nu putea spune, dar cu toată convingerea putea spune că fusese așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
aceste lucruri atunci cînd te aflai în ele, însă mai tîrziu, după aceea... "Și în al doilea rînd, Balbo are o obsesie. Este dominat de un gînd, domnule Leonard, iar toți cei care se află în puterea unei idei sînt nemaipomeniți. Asta este un lucru știut, toți cei care sînt stăpîniți de un singur gînd în toate pe cîte le fac sfîrșesc într-un mod înălțător... Am spus, așa, înălțător, ca să evit un alt cuvînt, poate cel mai potrivit, dar, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să audă din nou larma glasurilor, muzica, clinchetul paharelor. Fusese ca într-un vis, discuția îl acaparase într-atît, încît se rupsese cu totul din context. Avea intuiția că dăduse de un fir. De firul principal. Mai departe urma o încîlceală nemaipomenită, dar Basarab Cantacuzino și ceea ce spusese acesta erau firul de care se putea prinde cu amîndouă mîinile. Și de ce nu? În fond, toată petrecerea, invitații, deci și selecția lor aparțineau lui Cantacuzino. Basarab Cantacuzino știa mai bine decît oricine de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la fiecare clipă de liniște, de răgaz. Se trezea dimineața neliniștit. Avea un gust amar în cerul gurii, dar asta nu conta, grav era că se trezea singur în odaie. Era singur în încăperea uriașă care altădată i se păruse nemaipomenită, avea ferestre înguste și înalte, ca de catedrală, care dădeau în parc, pînă în primăvara acelui an erau în dreptul lui doi plopi negri, subțiri, foșnitori, înalți, doi plopi pe care îi pusese cu mîna lui și se bucurase că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
păhărelele cam nespălate, dar prea mult nu puteai cere de la Sandu Bercu. Radul Popianu stătea între cei doi privind cînd la unul, cînd la celălalt, nu arătau a fi suferinzi, preocupați da, stînjeniți chiar de explozia lui de familiaritate. "Bărbat nemaipomenit Șerban Pangratty, cît a stat la noi, ultima dată am tras niște chefuri de pomină, nu l-am văzut niciodată beat, nici măcar amețit, știe să se stăpînească, domnilor, os domnesc, ce mai. Cum o mai duce cu sănătatea?" Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
respirația, se cam lenevise, treaba i-o făcea "garda civică" și el începuse să se îngrașe. "Nu eram sigur că..." N-apucă să termine ce avea de spus. Domnișoara K. F. s-a întors împreună cu balansoarul împletit din nuiele, era nemaipomenită, o frumusețe severă, interogativă. îmbrăcată, de astă dată, în alb, toată numai dantele, panglici și funde, chiar era ieșită dintr-un basm. "Frumoasa din pădurea adormită", se gîndi și aproape că roși. Îi treceau tot felul de prostii prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doar are dreptul la titlu și nici un alt fel de privilegiu, așa cum se întîmpla cu Pangratty. Bîlbîie l-a privit foarte, foarte ciudat, putea să jure că într-o clipă lumea s-a întors pe dos pentru el, o curiozitate nemaipomenită se vedea pe fața lui, în vreme ce în ochi apăruseră semnele unei frici de nestăpînit, aproape animalică. "Un prinț adevărat?" Radul Popianu a înclinat din cap, știa el ce știa, despre astfel de lucruri e mai bine să nu vorbești. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Pentru Blibîie era limpede, nu el, ci Popianu risca enorm în. această situație. Nici nu știa ce sfat să-i dea. Oricum, Popianu aparținea altui Serviciu decît el, cu regulile și măsurile sale. Dar ceea ce-i spusese avea o valoare nemaipomenită și se lega atît de bine de "cazul" său, încît îi era teamă să nu fie o simplă potriveală, o coincidența stupidă, mai ales potrivirea de nume Stoicescu la Vladia, Stoicescu în casa lui Basarab Cantacuzino, la recepția oferită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Alb. Mihai Mihail înțelegea foarte bine că nu erau decît niște caraghioși, dar tot atît de bine știa că îndeobște caraghioșii pot provoca tragedii incontrolabile. Tot carnavalul fasciei putea deveni peste noapte, ajungea un ordin cu acest conținut!, o primejdie nemaipomenită pentru întreaga construcție de stat a Țării. Pomenirea unor nume atît de importante cum erau cel al șefului Jandarmeriei Bucureștilor ori cel al șefului Marelui Stat Major, ori apariția, e drept, fugară, a generalului Broșteanu în cercul ofițerilor cu gărgăuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Pentru surorile mele L.L. și S.L. N-am avut eu cândva o copilărie adorabilă, eroică și formi dabilă, de Înscris pe foaie de aur, n-am avut eu parte de un noroc nemaipomenit? Rimbaud, Dimineața Vocea nu i s-a auzit decât câteva clipe. A plutit un tremur În aer, nu s-a mai repetat niciodată. Pramoedya Ananta Toer, Yang Sudah Hilang „Visele mele sunt ca veghea celorlalți... Memoria mea, domnule, e o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
niciodată multă lumină, doar un soi de permanent semiîntuneric. — Salut, matelot! a zis ea. — Ia te uită, a exclamat unul dintre ei rezemându-se de spă tarul scaunului, a venit Jakarta Jane, iubita armatei! Cu ce ocazie ne faci această nemaipomenită onoare? — Nici o ocazie, m-am gândit să dau o raită pe la voi să vă salut, a spus Margaret luând loc pe un scaun. — N-am mai pomenit să dea Margaret Bates o raită ca să ne salute. Ai nevoie de ceva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Putea să fie orice și oriunde. Ca marea, s-a gândit Johan, era ca marea. Lui Îi venea să verse și simțea nevoia să se ducă la closet. Așa sunteți voi, voi, tineretul de azi! Habar n-aveți ce noroc nemaipomenit aveți. Vă dați cu zgăibăracele-n sus toată ziua, treceți dintr-un chef Într-altul. Eu, dacă vrei să știi, Încă de când eram de vârsta ta aveam trei slujbe deodată. Nu tu școală, nu tu Dickens, nu tu algebră ca voi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]