746 matches
-
Femeia desfrânata , care era cu tinerii, când l-a văzut pe bătrân că citește, i-a lăsat pe tineri și a venit și s-a așezat lângă bătrân. Bătrânul, imbrancind-o, i-a zis: - Pari să fii cu totul nerușinata, nenorocito! Nu ți-e rușine să vii și să te așezi alături de mine? - Părinte, i-a răspuns ea, nu te scârbi de mine! Chiar dacă sunt plină de păcate, adu-ti amine că Stăpânul tuturor, Domnul și Dumnezeul nostru, n-a alungat
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
alb și spumă de bere, în cel mult o oră. Se aplecă asupra tastelor și se strădui să-și reia lucrul, cu toate că bubuitul ploii pe consolă îi crea un disconfort auditiv crescut. Din ce mama lui de material era făcută nenorocita aceea de consolă? Nici dacă ar fi căzut grindină n-ar fi sunat atât de cumplit. - Cât e ceasul? - Abia a trecut un sfert de oră, îi răspunse George calm, pescuindu-și creionul cu capătul ronțăit. Putea înțelege de ce picătura
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
copilașilor câteva dezintegratoare neutrinice pentru ca să se joace cu ele în spatele reședinței. Vizibil emoționat, Supremul a mai ținut un mic discurs, apoi i-a invitat să servească cina împreună. A doua zi, încă din zori, flotele imperiale reunite făcură terci câteva nenorocite de sisteme solare locuite de niște primitivi care voiau autonomie și drepturi egale cu ale galacticilor din centru. Apoi veni rândul altora care țineau ei morțiș să se închine la alți zei decât cei oficiali. Spre sfârșitul zilei, mai mult
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
bocetului tradițional, pentru a stimula desfășurarea evenimentelor în direcția dorită, în fond un exemplu bun de urmat, mai ales acum, când există o certă deplasare a comunicării către cea nonemoțională, cu blestematele de S.M.S.-uri, sau și mai rău, prin nenorocitele alea de e-mail-uri. La rândul ei Elfida făcea parte din acea categorie rarisimă de soții care consideră că soțul este ființa datoare să se sacrifice de dragul familiei, incluzând aici, pe ea, dar și pe părinții ei (exclus ai lui), pentru că
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
la serviciu. Supărată, mâhnită, dezolată. "Cu omul ăsta nu mai e nimic de făcut. Oricum m-aș comporta, tot rău mă vede. În pat nu mai vine. Se gândește la alta, în mod sigur. O avea p...a mai fierbinte, nenorocita aia! Ei bine, lasă că am eu cu cine să mă simt mai bine decât cu tine, împăunatule! Ți s-a urât cu binele... Eu te plictisesc...". El a trecut prin toate programele TV. Nu a agreat niciunul. S-a
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
și cu viața asta!? Fumam în bucătărie, cu geamul deschis. Știam ca nu-i face bine fumul de țigară. - Tii, ce duhoare! Cum te poți otrăvi în halul acesta? De când te-ai apucat de fumat? Și cât sunt de scumpe nenorocitele astea de țigări, acum! Apăruse cu un halat de casă prin care se vedeau, doar atât cât să-i ghicești, doi sâni, mari și frumoși, la care mă uitam cu coada ochiului. Mirosea a esență de brad. Dintr-o dată, am
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
-mi pregătesc valiza ori pe mine mă lași de sămânță, că port în sânge sclipire de zeu, spune-mi, că, de nu, și mort te-oi strânge în brațe, de-o să crape de ciudă ingrata și-o să arunce cât colo nenorocita aia de coasă, în hău... Referință Bibliografică: ce se întâmplă, femeie?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
femei goale și ieftine. Nu știu cum naiba suportă lumea idioțeniile astea, domnule! Românul pare că este cel mai ușor de îmbrobodit om din toată Europa! Înghite pe bandă rulantă toate minciunile. Mai e o jumătate de an sau mai mult până la nenorocitele alea de alegeri și ei au început deja cu manipularea maselor. Simte Guvernul ceva. Se cam clatină. Nu este prima oară. Partea proastă e că se aruncă totul pe vechea guvernare. Alții discută de o mare criză mondială. Își iau
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
mă testează. Vrea să știe dacă am studiat cazul cu atenție, hoțomanul!” - Ei, lasă asta, ești grefier cu studii superioare, ce naiba! Mâine-poimâine îmi iei locul. Învață să iei decizii, că nu se știe ca va mai fi după criza asta nenorocită manifestată atât de dur în toate domeniile, s-a explicat el zâmbind. „Fata asta poate fi oricând judecător. Are pregătire bună, solidă. De ce oare s-a limitat la funcția asta nenorocită? E volum mare de muncă, iar stresul zilnic e
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta acolo, băi frate! Cum a ajuns aici? De ce mă minte că se închide târziu restaurantul? O credeam femeie cinstită și ea... Păi ce, nu se regulează cu ăștia de aici? Au angajat‑o așa, de florile mărului? Vii tu
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
să realizeze ce i se întâmplă. Totul a fost neașteptat și s‑a petrecut fulgerător. În acel moment, o voce bărbătească, apăsată, plină de răutate, aproape de urechea ei, a articulat câteva cuvinte de amenințare: - O vorbă dacă scoți, ești moartă, nenorocito! Paralizată de frică, a simțit doar cum i se smulge telefonul din mână și, parcă în același timp, portiera închizându‑se cu putere. Nici nu și‑a dat seama că, imediat, autoturismul a pornit în mare viteză... * Nu tot atât de repede
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
vei face întocmai prin condițiile ce sunt, dar ți se impun + obligatoriu să le urmezi ca să supraviețuiești...! ps://www.facebook.com/events/1281802221875408/ Expectanțele sunt variate, însă toate sunt în primul rând supuse presiunii riscului că “suntem prea mulți pe nenorocita asta de barcă” (de unde și titlul), dar care mica barcă prin dimensiunea ei filosofică este generalizată la un moment dat și transpusa la nivel global, prin asocierea cu întregul glob pământesc (mai ales în punctul culminant, spre final). Până acolo
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
sine, ci și pentru cei rămași acasă, pentru care ei la fel trebuiesc “trași prin acest “traseu” ca să aibe și ei o viață bună - veșnică. Aceasta-i toată filosofia... Precum în “Hamlet”: - a fi sau a nu fi - pe o nenorocită de barcă? Dar, se pare că da, acesta fiind condiția nescrisă, neexemplificată, dar atît de inclusă Eternității. Se distinge o cunoaștere bună, amănunțită dar și variată a omului, respectiv a migrantului și a tuturor ipostazelor și a sacrificiilor pe care
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
mai lăsat-o câteva secunde, să se acomodeze cu ambientul după care am întrebat-o cu voce caldă: —Cu ce vă pot fi de folos, doamnă? Și a început să turuie: —Domnu’ șef, am venit să fac o plângere împotriva nenorocitei ăleia de Ioana lui Coropișniță, bețivanca aia care șade în capul satului, că nu mai am trai în casă cu bărbatul meu datorită ei.(sic!) — De ce, doamnă? Ce vi s-a-ntâmplat? m-am interesat eu. —Păi, toată ziua și
ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370048_a_371377]
-
l-am putea eticheta drept o „consecință nefastă a exercitării exercițiului democratic” în care „sinergiile” dau năvală unele peste altele într-o euforică și benefică beatitudine socială. Guvernele de după 1989 au reușit să dezbine poporul român; oricât am evita această nenorocită de socoteală matematică - rezultatul îl avem zilnic în fața ochilor, indiferent că suntem scriitori, patroni, editori, angajați pe la minusculele fabrici cât de cât active ori pe la firmele de pază, polițiști, agenți la finanțe și garda financiară: suntem unul împotriva altuia, deși
DESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA SILVIU BRUCAN LA ANDREI CORNEA de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354336_a_355665]
-
dă seama că este o comoară...nevalorificată. În loc să salveze țara, hrănește un tăntălău de soț. Sau, mă rog, o droaie de copii făcuți cu tăntălăul. Bine, bine, dar ce mă interesează pe mine de viața nevinovatei femei?.. Nu vă spusei? Nenorocita de fixație că ea salvează națiunea. Că, așa sunt eu. Dacă mi-a intrat un cui în cap, nu mi-l scoate o armată de dulgheri. Deși fug din calea misterioasei doamne, doresc să pătrund în intimitatea ei. Și tot
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
pe chivuțe să îi dea biletele și pentru aceasta încearcă să le creeze impresia că el și soția sa alcătuiesc o familie onorabilă, din înalta societate. Astfel se justifică folosirea franțuzismelor la modă: madam și damă care înlocuiesc apelativele depreciative nenorocito și cucoană. Consoarta sa este prezentată acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia această, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminala a înjosirilor toate, din generații, au continuat a „funcționa”, în oralitate, ca niște psalmi post-tribaliști „cultizați” la alții, din specia numită de Biblia evreilor, „ai răzbunării
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
dar dv. nu meritați să fiți mințit în halul ăsta... - Tu nu-ți mai asculți șeful? Nu ai auzit ce a spus? A spus să ieși dracului afară!, se băgă Raisa în discuție. - O să ies, dar nu când vrei tu, nenorocito!, se zburli el. Brusc, am simțit o durere acută de cap și m-am așezat pe scaun copleșit. Cei doi nici măcar nu observaseră. Erau ca doi cocoși, gata să se ia la bătaie, unul mai înfoiat ca celălalt. - Domnule obergruppenführer
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
doream să-mi întind picioarele obosite de alergat și să dorm. În clipa când ochii mi se închideau și cartea îmi alunecă din mână, m-am trezit ridicată pe sus de mâna mamei și după ce m-a pus dreaptă pe nenorocitele de picioare, mi-a tras câteva palme, așa de tare la “fundulețul meu” deja obosit de câte căzături luasem la leapșă, că m-am trezit țipând ca din gură de șarpe. Cred că nici la covor nu bătuse niciodată cu
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
să se mire și să-l injure. -Cum, Susano, a tăiat un taur sau un pârlit de cocoș? Când am băut eu două căni? Necăjit s-a îndreptat spre grajd, plângându-se “măicuții lui“ de risipa făcută de mamaie pe nenorocita de burtă a lui Fane. -De mamaie, îmi spui mereu că am limba lungă și o să mi-o taie popa. Mi-ai zis să nu-i spun, dar te-a luat gura pe dinainte pe matale, i-am reproșat supărată
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]